9,501 matches
-
șirag de certuri și violențe, ceea ce aduce unele explicații pentru comportamentul său criminal. înainte de a pătrunde în fondul problemei, trebuie să atenționăm că o traumă acută, eclatantă, erodează mai puțin decât una cronică, persistentă, insidioasă. De asemenea, se cuvine să reamintim și că fetusul are capacitatea de a rezona și înregistra deopotrivă gândurile, sentimentele, atitudinile și gesturile mamei sale, întrucât dialogul dintre el și mamă se realizează pe mai multe canale: fiziologic, comportamental, psihic, energetic și spiritual. Conform datelor furnizate de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu ea însăși, condiție preliminară pentru a fluidiza calea de acces către propriul ei copil (Relier, 1993). Invocând posibilele traume intrauterine care pot bulversa evoluția viitorului copil, suntem nevoiți să insistăm asupra uneia care este cu adevărat capitală. în preambul, reamintim că, în consonanță cu descoperirile tot mai numeroase, mai robuste și mai consolidate metodologic, existența unui psihism prenatal constituie un adevăr indubitabil. în contextul echipamentului senzorial al copilului nenăscut, simțul tactil și cel auditiv joacă un rol privilegiat întrucât, prin intermediul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acestea se adaugă poziția acelor autori care conferă fenomenului o cu totul altă semnificație (Adler, 1995, Horney, 1995 ș.a.) decât cea atribuită de părintele său fondator, S. Freud. Rămânând sub „mantaua”teoretică freudiană, retușată de rebelul său discipol, C.G. Jung, reamintim că, în esență, complexul oedipian (numit complex Electra, pentru sexul feminin), prin ramificația lui uzuală (heterosexuală) se definește ca o iubire supradimensionată, a copilului, impregnată cu accente libidinale, față de părintele de sex opus și aversiunea explicită față de părintele de același
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acesta” nici unul dintre factorii amintiți nu poate fi considerat responsabil de calitatea transcendentală a multor din aceste experiențe și de faptul că subiecții trăiesc un imens sentiment de pierdere atunci când le părăsesc” nu poți avea experiențe înalt structurate și clar reamintite cu un creier grav lezat sau dezorientat”. Un alt grupaj de explicații emană de pe teritoriul farmacologiei. Mai precis, se prezumă că instalarea unui NDE ar fi corolarul administrării de analgezice sau sedative. Este o demonstrație fragilă și neconcludentă, deoarece în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reziliența copilului din aceste scrieri literare cu pofta de viață. „Ceea ce el [copilul rănit de viață] cunoaște în memoria și în corpul său este trăirea stranie, venită fără să știe prea bine de unde, a unei dorințe intense de viață.” Aș reaminti aici faptul că în pedagogie se consideră că cel mai semnificativ dar pe care o mamă îl poate face copilului său este pofta de viață. Șerban Ionescu (2008, pp. 4-5) ne prezintă o definiție sintetică a rezilienței persoanei, axată pe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
muta într-o casa nouă etc.), cât și surprizele plăcute pot provoca reacții de stres. Noutatea este stresantă. Surprizele plăcute pot fi obositoare, surescitante. Se cunoaște faptul că avem cu toții o predispoziție de a respinge ceea ce este nou. în concluzie, reamintim faptul că acest nivel de stres este gestionabil de către persoană, fără un ajutor de specialitate. Condiția este ca persoana să conștientizeze situația generatoare de stres, precum și reacția de stres pe care o trăiește și să ia măsuri de reorganizare comportamentală
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
până la nivel exosistemic și macrosistemic, al întregii societăți, cu bagajul de cultură cu tot. în mod tradițional, când un rău se produce, primul gest este de defensă, iar al doilea, imediat, este de a dori din răsputeri să nu ne reamintim, să uităm. Păstrăm secret răul produs crezând că astflel ne protejăm și protejăm noile generații. în fond nu facem altceva decât să le lăsăm un teren mereu imatur, nepregătit pentru a face față stresului și traumelor generate de dezastre. Generația
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
au extaziat romanticii noștri, în rimele populare stereotipe pe care le aprecia Titu Maiorescu sau în numele Luceafărului, așa cum a încercat să o demonstreze Dimitrie Caracostea într-o analiză celebră 37. Așadar, pe baza unui raport polemic cu geniul limbii franceze, reamintit cu insistență, concepția herderiană mobilizează o dimensiune radical diferită a limbajului, deplasând reprezentarea mecanismului prin care acesta produce literatură. Dacă ar trebui să schematizăm, această deplasare s-ar putea exprima prin relația de opoziție ușor perceptibilă între frază și cuvânt
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lui Voiculescu. În punctul ei culminant, această dramă filatelică relatează recăderea obiectului prețios în insignifianță. Capul de bour se pierde pentru câteva momente, lipit de fundul unei farfurii, ca o banală bucată de hârtie. O "scârbă de hârtiuță", spune generalul, reamintind natura reală a acestei valori. Pentru că diferența dintre sărăcie și bogăție e numai provizorie și în mod hotărât reversibilă. Avem aici, concentrat, întregul univers al acestei forme de calificare a unei averi naționale, care a entuziasmat culturile emergente în secolul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și pe care nu își permitea să le cumpere. Scriitorii sunt, efectiv, oameni care scriu cărți, nu din sărăcie, ci din insatisfacția pe care o resimt față de cele pe care le-ar putea cumpăra dar care nu le plac6. Am reamintit aceste gesturi în ordinea așteptărilor noastre, plecând de la evidențe spre ipostazele mai subtile și surprinzătoare. Benjamin le-a prezentat însă în ordine inversă, punând în primul rând "invenția" de cărți și sfârșind cu "moștenirea": subliniind astfel de la început tocmai amplitudinea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
inversă, punând în primul rând "invenția" de cărți și sfârșind cu "moștenirea": subliniind astfel de la început tocmai amplitudinea acestei gesticulații, măsura în care pasiunea unei "colecționări" acționează chiar și atunci când nu suntem conștienți de ea. În fond, ceea ce eseul ne reamintește e diversitatea spectrului de conduite și comportamente prin care oamenii încearcă să dețină un patrimoniu spiritual - să se situeze adică într-un raport de posesie, sub semnul lui "a avea", cu o lume a literaturii. Fără să vreau să fac
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
funcționăresc, de marile teme care monopolizează piața locală a dorințelor, de rezonanțele (ortodoxe) ale vocabularului religios. Chemarea literară are mai multe legături cu nomenclatorul autohton al profesiilor decât cu noțiunea universală a aplecării spre literatură. Totuși, dacă am ținut să reamintesc aici unele detalii ale acestor demonstrații a fost pentru că, fără să rezolve nimic din problemele unei culturi minore, ele ne reamintesc natura profund democratică a reprezentărilor vocaționale. Dacă vrem să căutăm chemarea literară, trebuie să o facem în domeniul pasiunilor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
legături cu nomenclatorul autohton al profesiilor decât cu noțiunea universală a aplecării spre literatură. Totuși, dacă am ținut să reamintesc aici unele detalii ale acestor demonstrații a fost pentru că, fără să rezolve nimic din problemele unei culturi minore, ele ne reamintesc natura profund democratică a reprezentărilor vocaționale. Dacă vrem să căutăm chemarea literară, trebuie să o facem în domeniul pasiunilor colective, date tuturor, nu în cel al chemărilor exclusiviste. Înainte să vorbim despre vocația excepțională care a articulat biografia lui Eminescu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pentru câteva cuvinte-cheie ale doctrinei creștine: æmulatio și zelus. La baza acestei utilizări religioase medievale stă o opoziție consacrată în antichitatea greco-romană, între imitatio și æmulatio. Cuvântul s-a constituit așadar prin sedimentarea a două culturi, una religioasă, alta retorică. Reamintesc pe scurt datele acestei polarități conceptuale binecunoscute. Cultura clasică, începând cu Quintilian, trasează linia ce desparte două atitudini posibile în imitație. În vreme ce imitatio implica fidelitatea și obediența în raport cu modelul, æmulatio presupunea situarea pe poziții egale și concurente. Era vorba de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
națiunea dă speranțe că gesturile pot avea urmări, că pot influența viitorul, că pot avea impact asupra existențelor celorlalți. Națiunea oferă limitele acestei influențe, detenta lor, deschiderea, iar nu direcția. Goethe spunea, într-un pasaj pe care avea să îl reamintească un secol mai târziu Auerbach 50, că literatura a fost dată popoarelor dominate ca să își poată explora posibilitățile de viață, să poată proiecta desfășurarea existenței pe mai multe planuri și în mai multe direcții: unei umanități limitate la condiția de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poetul construiește o voce sau o modalitate a scriiturii. Personajele nu sunt caracterizate de biografeme, ci prin evocarea unei circumstanțe ce ține de specificitatea enunțării poetice. Ceea ce vedem sunt gesturi creatoare - cântarea, rostirea, imaginarea, scrisul, atingerea foii de hârtie. Să reamintesc aceste imagini devenite între timp clișee ale literaturii române: "glasul" lui Mumuleanu, "zidirea" din visuri a lui Heliade Rădulescu, "cântecul" lui Bolintineanu, "vocea ruginită" a lui Mureșanu, "lira de argint" a lui Sihleanu, "muiatul penei" lui Negruzzi, și, în sfârșit
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să îi acorde același titlu lui Bolintineanu. Pentru autorul Boemului român, care îl privește pe Bolintineanu din perspectiva capacității creatoare de lumi, acesta nu e decât "poet". Mai exact, "poet în toată puterea cuvântului", expresie prin care autorul vrea să reamintească forța originară a termenului și etimologia sa (poiesis = creație), ca să descrie condiția de creator al unei lumi autonome. Greu să ratezi aici anticiparea sintagmei prin care Maiorescu îl lansa pe Eminescu în 1872: "dar în fine poet în puterea cuvântului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
tortură, de a stabili mărimea pedepselor și a numărului celor ce urmează să mai fie arestați și condamnați. Recunosc că au fost cele mai dificile momente ale discuțiilor, pentru că nu este deloc simplu și nici ușor pentru cineva să-și reamintească și să povestească în detaliu momentele traumatizante și umilitoare la care a fost supus fără nicio vină. Am vrut să aflu: durata anchetei, frecvența anchetelor, numele anchetatorilor, dacă aceștia erau totodată și torționarii, ce anume voiau să afle anchetatorii, tipurile
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
umilitoare ca om. Acesta este unul dintre motivele pentru care interviurile cu domnul Bazon și domnul Vacariu sunt reduse ca dimensiuni, deși mi le-am dorit mai ample. Mi s-a spus explicit fie că nu mai pot să-și reamintească, fie nu mai vor să-și reamintească pentru a se proteja. Am înțeles și am respectat această dorință, mai ales că domnul Vacariu publicase deja sub forma unor romane experiențele sale concentraționare. Interviurile transcrise nu pot reda nici tonalitatea și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
motivele pentru care interviurile cu domnul Bazon și domnul Vacariu sunt reduse ca dimensiuni, deși mi le-am dorit mai ample. Mi s-a spus explicit fie că nu mai pot să-și reamintească, fie nu mai vor să-și reamintească pentru a se proteja. Am înțeles și am respectat această dorință, mai ales că domnul Vacariu publicase deja sub forma unor romane experiențele sale concentraționare. Interviurile transcrise nu pot reda nici tonalitatea și nici intensitatea trăirilor afective a celor intervievați
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
suferință o garanție pentru veridicitatea relatărilor. Interviurile care au rezultat sunt inegale ca dimensiuni tocmai pentru că oamenii cu care am vorbit au pregătiri diferite, au sensibilități și mijloace diferite de exprimare, după cum, de asemenea, dispoziția și disponibilitatea de a-și reaminti și mărturisi a fost diferită. După cum se va vedea, cred, orientarea generală a interviurilor a fost mai degrabă spre consemnarea faptelor și a întâmplărilor în dauna felului în care experiența concentraționară s-a răsfrânt asupra propriei sensibilități. Am oscilat cu privire la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
o decizie în acea dispută. În sfârșit, s-a închis ușa, s-a dat mâncarea, s-au luat castroanele, a trecut o zi, două, șapte și, tot la o masă de prânz sau de seară, lui Guzgă i s-a reamintit doleanța cu privire la cel mai lung fluviu din lume: Da, mă! L-am întrebat pe domnul comandant care este cel mai lung fluviu și l-am întrebat și dacă am voie să vă spun și mi-a spus categoric: Nu!" C.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cărămida pe aleea de cărămidă, ca să devină roșie, să aibă pe unde trece sergentul sau... Practic nu mai am ce spune, domnule: foame, frig, frică și muncă. C. I.: Și bătaie și umilințe! Păcat că nu mai vreți să vă reamintiți: se vor pierde definitiv experiențele acestea ale dumneavoastră! Cât ați stat la penitenciarul din Iași? D. B.: Am plecat în 18 iunie 1959 din penitenciarul Iași la Gherla. Deci, am stat aproape un an. Și era multă lume nevinovată, oameni nevinovați
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în ocolul târgurilor, au favorizat dezvoltarea proprietății și însăși a târgurilor care aveau acum hrana asigurată. Vorbind despre regimul fiscal în fostele județe Fălciu, Tutova și Vaslui, ca și despre fiscalitatea din Moldova, la începuturile ei, nu putem decât să reamintim ceea ce spunea profesorul Gh. Ghibănescu în prefața volumului său VI la „Surete și izvoade", unde, ca o concluzie, ne dă să înțelegem că în legătură cu aceasta, precum și cu altele, nu prea știm exact cum stăteau lucrurile, deoarece nu prea avem date
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
drept și un institut teologic în care se predau și se învățau lecții în acest sens, ca și dogmele bisericii timpului. Studiul dreptului a fost încurajat în Moldova și de Universitatea care a funcționat la Cotnar în Moldova (astăzi Cotnari). Reamintim aici deslușirile arhidiaconului Paul de Alepp care, călătorind prin Moldova în anii 16501660, când în scaunul Țării se afla Vasile Lupu, se referă și asupra pedepselor ce se aplicau. Se observă că înălțimea sa beiul Vasile Vodă, ține divan în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]