7,814 matches
-
de a scrie această carte sa născut din rațiuni didactice. Fiind confruntat În fiecare an cu diverse lucrări științifice ale studenților, am constatat numeroase carențe În redactarea acestora. La Început, am consacrat mai multe seminarii lămuririi și familiarizării studenților cu rigorile pe care le implică redactarea unui text științific. Pe măsură ce problemele luau amploare, am considerat că aș putea chiar să propun un curs de un semestru pe această problemă. Mai Întâi a fost un curs opțional, care s-a bucurat de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
pregăti cititorul În vederea lecturii. În introducere se vor menționa: - motivația alegerii temei respective, care poate fi extrem de diversă. Lucrarea de față a luat ființă, așa cum am arătat În prefață, din rațiuni didactice: nevoia de a-i obișnui pe studenți cu rigorile textului științific. Alegându-și pentru lucrarea de licență tema Memorialistica oamenilor politici, o studentă și-a motivat alegerea prin faptul că părinții ei sunt profesori de istorie, iar ea a crescut cu un mare interes pentru cartea de istorie În
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
strălucite (Liviu Rusu, D.D. Roșca, Mihai Ralea, Nicolae Mărgineanu ș.a.). Pe măsură ce legăturile noastre cu Occidentul au devenit tot mai puține, această practică n-a mai putut fi continuată. Și la noi a fost introdus sistemul sovietic, cu toate consecințele de rigoare. A apărut aspirantura, care consta Într-un „sistem de pregătire postuniversitară și academică a viitorilor candidați În științe”. După aspirantură, se obținea titlul de „candidat În științe”, care echivalează cu doctorandul de astăzi. La susținere, lucrarea de doctorat avea obligatoriu
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de necombătut, teza poate fi Într-adevăr amânată sau chiar respinsă. În România s-a renunțat la acest sistem, pe măsură ce s-a produs distanțarea de Uniunea Sovietică. În ultimii ani ai regimului comunist, și instituția doctoratului a avut de Înfruntat rigorile cenzurii și ale regimului totalitar. Existau, de pildă, subiecte tabu, care nu puteau fi abordate (Bucovina, Basarabia, războaiele balcanice etc., dacă ne referim doar la domeniul istoric). Uneori, În ultimii ani ai dictaturii, au existat și doctorate „cu ușile Închise
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
finală vom menționa numele tuturor autorilor, indicând, dacă e cazul, și traducerea românească. Unii autori consideră că „indicarea editurii e de dorit, dar nu e obligatorie” (Vulpe, 2002, p. 145). Opinia mea este că editura trebuie menționată, ca semn al rigorii. Uneori, apariția cărții la o anumită editură conferă acesteia un real prestigiu, deși nu Întotdeauna se Întâmplă așa. Iată ce scria Irina Petraș (2003): Apoi, am ales și aici (ca În Panorama criticii), oricât de condamnabilă ar fi alegerea [subl
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
În cursul unei demonstrații, nu putem invoca un citat doar pentru a polemiza cu autorul acestuia. Polemicile sunt foarte frecvente În știință (istorie, gramatică ș.a.), unde au loc numeroase dispute. Regula 4. La orice citat trebuie să indicăm cu maximă rigoare sursa, care poate fi tipărită, electronică sau manuscrisă. Indicarea sursei poate fi făcută În trei modalități: sistemul expunerii și trimiterea la nota de subsol (sistemul autor-citat); sistemul autor-dată, cu mențiunea că bibliografia trebuie redactată cu maximă rigoare; printr-o simplă
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
indicăm cu maximă rigoare sursa, care poate fi tipărită, electronică sau manuscrisă. Indicarea sursei poate fi făcută În trei modalități: sistemul expunerii și trimiterea la nota de subsol (sistemul autor-citat); sistemul autor-dată, cu mențiunea că bibliografia trebuie redactată cu maximă rigoare; printr-o simplă paranteză, În care precizăm doar numărul paginii, În cazul În care este vorba despre o analiză critică a unei lucrări. De exemplu, dacă ne-am propus să scriem o teză despre Constituția României, vom indica o singură
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
calculator. Eliminându-se câteva verigi În transcrierea citatelor, se Înțelege că și posibilitățile de a greși sunt mai mici. Oricum, trebuie reținută recomandarea lui Umberto Eco referitoare la faptul că, Înainte de a da BT-ul, trebuie să mai controlăm o dată rigoarea citatelor. În al doilea rând, nu trebuie eliminate părți dintr-un citat fără ca cititorul să fie avertizat asupra acestui lucru. Eco spune că eliminarea unui pasaj dintr-un citat se face „prin inserțiunea a trei puncte de suspensie pentru partea
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
se arate și despre ce e vorba În acea pagină. Și numai așa indicele poate aduce servicii reale (pp. 84-85). Russo dădea următorul exemplu: nu e suficient să scriem Mavrocordat: 3, 5, 6, <9>, 10, ci să facem precizările de rigoare: Mavrocordat, Nicolae, viața lui, 3; căsătoria sa cu Pulheria, 5; raporturile sale cu Bergler, 6; intrigi contra lui, <9>; discurs funebru la moartea sa, 10. Desigur, nu trebuie să cădem În extrema cealaltă și să dăm În indice mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
acest nume), dar Agârbiceanu, Ion, fizician (mențiunea fizician este necesară pentru evitarea confuziei cu scriitorul omonim). Dacă unele cuvinte, nume proprii etc. apar În mai multe variante În cursul lucrării, unii autori (D. Russo) recomandă să se facă trimiterile de rigoare: Babilon v. Vavilon, Grecia v. Elada, Roma v. Râm etc. Consider că mai practic ar fi să menționăm Între paranteze cele două nume diferite, pentru ca lectorul să știe că este vorba despre unul și același nume: Roma (Râm): 2, 4
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
fost În general aceleași sau, În orice caz, la ediția a III-a s-au folosit materiale pregătite pentru al doilea proiect. Unii autori de capitole decedaseră Între timp, iar ceilalți le-au folosit contribuțiile fără să facă mențiunile de rigoare. S-a ajuns, evident, la situații de plagiat, deconspirate În special de revista 22. Se pare că materialele elaborate și predate În 1996 de colaboratori la secretariatul de redacție au rămas uitate În sertare până În 2001, când, obținându-se fondurile
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
fugiți! Iată o concluzie formulată de academicianul Solomon Marcus (2002): Plagiatul a fost, pe de o parte, eludat, tolerat și stimulat, pe de altă parte, diabolizat, pus la stâlpul infamiei. Să intrăm În normalitate și să judecăm proprietatea intelectuală cu rigoarea, dar și cu relativitatea inevitabilă. Să stigmatizăm plagiatul, mai cu seamă În formele sale grave, extreme, dar nu și pe plagiatori, pe care trebuie desigur să-i judecăm, să-i pedepsim, dar nu să-i Înlăturăm, ca pe niște paraziți
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Straje, 1933) Exigențe sporite În corectarea textului științific Corectura este una dintre cele mai importante etape În drumul pe care textul Îl are de parcurs de la autor la cititor. Ea este cu atât mai importantă În textul științific, caracterizat prin rigoare și exactitate. Se recomandă ca această corectură să se facă În faza de tehnoredactare a cărții sau articolului de revistă, fiindcă tehnoredactarea la calculator a unui text corectat poate genera noi greșeli, cum ar fi despărțirea arbitrară a cuvintelor În
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de Internet completă, se pot da și separat. Este obligatorie precizarea Între paranteze a datei accesării adresei respective. Nici „Bibliografia” („Site-ografia”) nu va fi numerotată ca un capitol al lucrării. 2.10. Aparatul critic (notele) Acesta trebuie redactat după toate rigorile prevăzute (v. supra, „Aparatul critic al unei lucrări științifice”, pp. 73-107). Ca și „Bibliografia”, aparatul critic va fi urmărit sigur de membrii comisiei, care Își pot forma o idee despre valoarea lucrării și În funcție de modul În care sunt redactate notele
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Un ziar scris de muncitori: Fusul și suveica”. • Anexa 6: articolul „Învățământul ziaristic În RPR”. • Anexa 7: Fotografii și portete din ziarele epocii (Lenin, Stalin, Tânăra Gardă, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Marx, Engels ș.a). Sub fiecare anexă se fac precizările de rigoare (ce reprezintă fiecare, sursa de unde este preluat documentul respectiv etc.). „Anexele” nu se numerotează ca un capitol distinct. 3. Reguli de redactare a lucrării de licență Se recomandă elaborarea a trei exemplare din lucrarea de licență (unul oficial, care va
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
apreciat. Disonant: Nevoia de expansiune proprie lui Jupiter nu mai cunoaște limite, Totul Îi este permis, inclusiv acțiunile cele mai irealizabile. Individul riscă să se Înșele, să se lase Înșelat sau escrocat... Neptun - Saturn Armonios: Neptun atenuează, Într-un fel, rigoarea saturniană. Sigur, efortul este În continuare necesar, numai că acum are și un scop. Adesea, acest tranzit Îl ajută pe individ să-și asume responsabilități pe plan social. Disonant: Întâlnirea disonantă dintre aceste două planete echivalează cu un amestec de
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
află între două părți în așteptarea comunicațiilor securizate. Criptanaliza diferențială. Se aplică sistemelor criptografice bazate pe chei private, prin urmărirea unei perechi de texte criptate care au fost obținute prin criptarea aceleiași perechi, dar de text clar, cu diferențele de rigoare, iar din analiza acestora se încearcă a se afla sistemul de criptare. Criptanaliza liniară. Folosindu-se perechi de text clar cunoscut și textele criptate corespunzătoare, se încearcă aproximarea liniară a unei părți din cheie. Criptanaliza diferențială liniară. Se folosesc cele
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
eveniment important privind securitatea. Datele care constituie probele securității trebuie să fie protejate împotriva accesului neautorizat, a modificării sau distrugerii. În plus, datele respective trebuie să fie oferite într-un format accesibil și la momentul potrivit pentru efectuarea analizelor de rigoare. Cerințele privind înregistrarea datelor și cele privind raportarea lor sunt tratate în subsecțiunile de mai jos. Înregistrarea datelor. Datele necesare auditului sunt înregistrate din câteva surse (cum ar fi sistemul de operare gazdă pentru deschiderea sesiunii de conectare, prin logare
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
fantasme. Or, în realitate, majoritatea celor care se pronunță în favoarea acestei legi și a celor care sunt împotrivă urmăresc același scop: coabitarea pașnică, pe termen lung, a populațiilor de origine culturală și religioasă diferită. Opoziția se referă la mijloacele folosite: rigoarea legii, pe de o parte; evoluția firească a moravurilor, pe de altă parte. Când identificăm valorile implicate în cele două discur-suri-tip, ne dăm seama că acestea au făcut apel adesea la aceleași valori, dar că le folosesc în moduri diferite
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
1. Individualism 2. Împlinire 3. Libertate 4. Experimentare 5. Relativitate 6. Sinceritate 7. Toleranță 8. Spontaneitate 9. Permisivitate 10. Sexualitate 11. Intensitate 12. Hedonism 13. Timpul prezent 14. Convivialitate 15. Natură 16. Viață 17. Egalitate 1. Religie 2. Autoritate 3. Rigoare morală 4. Supunere 5. Datorie 6. Muncă 7. Responsabilitate 8. Fidelitate C. Valorile centrale D. Valorile latente 1. Dragoste 2. Familie 3. Prietenie 4. Onestitate 5. Demnitate 6. Reușită profesională 7. Proprietate 8. Consumerism 9. Siguranță 10. Activități de timp
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
legi, regulamente, dar și în raporturile cotidiene dintre superiori și inferiori. Roger Garaudy acuză faptul că toată viața este "încorsetată de structuri și morale care vin din negura secolelor și care nu corespund cu nimic nevoilor și aspirațiilor de astăzi". Rigoarea morală (B. 3.) este cea care opune rezistență cuceririlor libertății și permisivității. Nu e nimic mai "demodat" decât să te referi la principii etice sau la "ordinea morală". Supunerea (B. 4) și datoria (B. 5) sunt valori complementare autorității și
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
este cea care opune rezistență cuceririlor libertății și permisivității. Nu e nimic mai "demodat" decât să te referi la principii etice sau la "ordinea morală". Supunerea (B. 4) și datoria (B. 5) sunt valori complementare autorității și derivă direct din rigoarea morală. Trebuie să i te supui autorității, societatea funcționează bine și morala este respectată dacă toată lumea își face datoria. Munca (B. 6.) rămâne o valoare importantă, dar încetează să fie sinonimă cu datoria de stat; nu mai este o valoare
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
experimentării ipotezelor novatoare, formulării de legi și demonstrării lor, progreselor matematicii, enunțării noilor demersuri metodologice. Copernic, Galilei și alții, ca Newton, sunt farurile călăuzitoare ale umanității. În ceea ce privește științele umaniste, începând cu Renașterea, textele biblice, juridice, literare sunt studiate cu aceeași rigoare analitică. Subliniem trei consecințe ale acestei evoluții, în planul care ne interesează: -separarea credinței de știință. După lupte acerbe, este din ce în ce mai recunoscută ideea că știința și credința nu pot fi reduse una la cealaltă. Suntem în prezența unei trăsături a
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
deismul etc.). Nu reținem decât valorile care s-au generalizat și au fost asimilate în moștenirea europeană. 1. Rațiunea. Am văzut încrederea atribuită acestei fa-cultăți încă din Evul Mediu. Dar în acea epocă, rațiunea slujea credința și urmărea să introducă rigoarea în gândirea teologică. Acum, ea devine un instrument universal. Toate problemele au o soluție rațională. Rațiunea vrea să alunge molimele spiritului, superstițiile, prejudecățile, ignoranța, arbitrariul, fanatismul. Ea analizează critic valorile politice și religioase ale secolului. Mergând mai departe, rațiunea construiește
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
137, 141, 189, 210 Revelatori, 72, 77-79, 81, 115, 135 Reușită profesională, 19-20, 31, 123, 137, 140 Revoluție, 29, 32, 46, 48, 101, 118, 126, 143, 158, 164, 168, 171, 175, 197, 212 Rezistență, 22, 34, 39-40, 116, 136, 226 Rigoare, 97, 122, 136, 164, 167 Rolul valorilor, 23, 72, 237 Ruptură, 33, 36, 38, 49, 113, 117, 120, 147, 163, 187, 203 Ruptură epistemologică, 184 S Sexualitate, 32, 56, 94, 122, 129-131, 177, 209-210 Schimbare, 10, 20, 25-31, 33-36, 38-39
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]