8,805 matches
-
atac eșuat, deviația ar putea fi confirmată, iar puterea, deja prea mare, ar putea deveni exorbitantă; în cazul unuia reușit, în timp ce un taler este jefuit, celălalt ar putea deveni prea greu. În aceste cazuri, cel care a studiat în istorie strania revoluție pe care o produce timpul, dar și permanentul flux și reflux al reușitelor publice și private, al regatelor și statelor, dar și al celor care le guvernează și sunt guvernați în aceste state, va tinde să gândească faptul că
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
așa cum fac toți ceilalți, propriile aspirații și acțiuni. Pentru cei care au o înclinație mai filosofică, „judecata istoriei” îndeplinește o funcție similară. Pentru cei religioși, există „voința lui Dumnezeu” care să le susțină cauza, iar credincioșii sunt martori la spectacolul straniu și deosebit de blasfemiator al unuia și aceluiași Dumnezeu binecuvântând prin intermediul preoților armele fiecărei tabere și conducând ambele armate la o victorie meritată sau la o înfrângere nemeritată. Partea a VI-atc "Partea a VI‑a" LIMITĂRILE PUTERII NAȚIONALETC "LIMITĂRILE PUTERII NAȚIONALE
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
1815-1817). Ca secretar de stat (1817-1825), a fost unul dintre autorii doctrinei Monroe. Aleksandru I - Țar al Rusiei (1801-1825). Eșecul invaziei lui Napoleon l-a făcut pe Aleksandru unul dintre cei mai puternici conducători din Europa. Inspirat de o combinație stranie între misticism și reacțiune, a fost unul dintre principalii organizatori ai Sfintei Alianțe. Alexandru cel Mare - Rege al Macedoniei, 336-323 î.Hr. După cucerirea militară a Traciei, Iliriei și Egiptului și invadarea Persiei și a nordului Indiei, Alexandru a devenit practic
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de sexe opuse sau de același sex, de la dragostea de scurtă durată până la divinizare - cu cultul personalității șefilor, de la dragostea platonică până la respect - dragoste la distanță); 5. șeful țap ispășitor și subordonatul căutând să‑și descarce furia și agresivitatea (relație stranie în care șeful își acceptă rolul); 6. șeful care face totul singur și subordonații care nu știu cum să depășească dificultățile sarcinilor de muncă (șeful se substituie total subordonaților săi, preluând totul asupra sa și eliberându‑i astfel pe subordonați de anxietate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mari pagube materiale și umane: Panciu, Focșani, Bârlad, Petrești, Lopătari, Tg. Frumos, Alexandria, Câmpina, Buzău, București, Câmpulung Muscel etc.: “Cu câteva ore înainte de cutremur, vacile au început să mugească puternic, oile și caprele să behăie, câinii urlau îngrozitor, caii sforăiau straniu; pisicile păreau speriate, având părul zbârlit; iepurii și cârtițele au părăsit ascunzișurile, gâștele și celelalte păsări domestic au început să țipe alarmant; păsările sălbatice zburau speriate de la cuiburile lor.” Iar în alte localități rurale, “caii din ham se agitau speriați
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Geographia sa, spune că dacii aveau acest munte sacru, purtând numele amintit, de sub care izvora și un râu cu aceeași denumire. În mod sintetic vom urmări fenomenele lingvistice care au dus la descoperirea muntelui acesta sacru. Deși denumirea oronimului pare stranie, nu trebuie să uităm că vorbim de transformări legate de un timp milenar, în care populația vorbitoare de protodacă, a folosit limba în condiții mereu legate de deplasări de populații de la șes la munte, și invers din locuri diferite, și
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
acolo, ci de cele mai multe ori s-a întâmplat invers; vechimea limbii noastre o dovedește. Chiar dacă, după cum s-a văzut, am apelat la forme foarte vechi pentru a explica anume etimologii ale unor cuvinte care au acum, peste milenii, sonorități stranii, s-a dovedit că nu este nimic întâmplător în evoluția limbilor și că există legi generale sau specifice ce guvernează aceste evoluții, ce au ca punct central legea fluidității, prin simplificarea cuvintelor ori a construcțiilor sintactico-morfologice, înlăturând asperitățile, dovezi clare
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
o lopată sub altul și care a descoperit Troia, nu este o ficțiune. Rămânând în aceeași perioadă străveche a istoriei noastre, vom arăta , fără a insista asupra încercărilor de decodoare, făcute de diferiți cercetători, care este sensul uluitoarelor și mai straniilor refrene din colindele cele mai vechi, care , deși neînțelese, sunt vii, folosite și azi. Amintim, pentru că ni se pare edificator, ceea ce spune Victor Kernbach în Universul mitic al românilor-Ed.Șt. 1994, p.35, 105, care consideră :”cuvântul Ler un fenomen
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
celor două cuvinte ler și este, nu înainte de a renunța la forma lungă a verbului amintit, ceea ce a dus și la pierderea în timp a sensului. Din numeroasele refrene întâlnite în colecțiile de colinde, ne vom opri la cele mai stranii, și aparent imposibil de înțeles: Iaho! Ler, Doamne, Ler, Io-Leroi Valerunda ( apud Vasile Lovinescu-Dacia Hiperboreeană Ed. Rosmarin 1994). Vom încerca să analizăm pe rând elementele componente, întreprindere care a cerut mult discernământ și argumentare științifică, pornind de la ideea că aceste
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
cele de azi, păstrează același refren, ce invocă pe același Dumnezeu, slăvit din vremuri imemoriale; o dovadă este faptul că și astăzi în unele sate maramureșene Dumnezeu este numit Moșul. Reluăm firul demonstrațiilor noastre privind descifrarea refrenului amintit, atât de straniu la prima vedere. Iaho! Ler-Doamne Ler, Io,- Leroi-Valerunda: -Iaho= Iah (avanu-Ianu(s) +o (oi-i=este); în traducere:Tu ești Stăpânul Vieții și al Morții (Creatorul, Dumnezeul) -Ler, Doamne, Ler=Sfinte, Doamne, Sfinte (Ler este cel sfânt, Regele Lumii, căruia
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
nu ne miră că aceate ectenii sună astfel: Sfânt, Sfânt este Domnul Savaot! (un alt nume în ebraică pentru Iahve - Dumnezeu; să fi vorbit chiar în zadar oare anticul Origenes?). Iată deci că numai în aparență unele cuvinte străvechi sunt stranii, de neînțeles datorită înclinației generale a vorbitorilor de a adapta cuvintele tendinței normale de exprimare cât mai sintetică, ce implică un efort de emisie al aparatului fonator cât mai redus, care a antrenat și specializat anumite grupe de mușchi în
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
stabilitate și coerență a interpretării lumii și fenomenelor din jur. Ea favorizează astfel inserția socio-economică a actorilor sociali și se dezvoltă Într-un context de dezechilibru Între reprezentările obișnuite ale subiectului (colectiv sau individual) și perceperea unor evenimente nefericite, dezagreabile, stranii, rare sau neașteptate. Implică, de asemenea, o formare socială, prin Învățarea anumitor norme, cum este cea a „internalității”, care tinde să privilegieze cauzele „interne”, proprii individului (capacități, emoții, inteligență, stimă și stăpânire de sine), și să subestimeze factorii „externi”, ca
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de natura Însăși). Să nu uităm că, În numeroase societăți numite până de curând „primitive”, numele cu care se chemau indivizii erau identice cu cel care desemnează specia umană În Întregime ă iar ceilalți, străini, dar În mai mare măsură stranii, erau incluși În categorii care permiteau, dacă era cazul, orice formă de maltratare sau de violență. În Evul Mediu, atât În lumea creștină, cât și În cea islamică, se făcea distincția Între „credincioși” și „necredincioși”, aceștia din urmă trebuind să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
stupefacția și admirația, dar și angoasa la contactul cu o alteritate imaginată și reprezentată ca amenințătoare. Până la epoca marilor descoperiri, Creștinătatea medievală avusese timp să se obișnuiască cu alteritatea musulmană, la frontiere, și cu cea evreiască, În interior. În privința ființelor stranii care trăiau dincolo de hotarele și de teritoriile cunoscute, Evul Mediu preia cu fidelitate relatările din Antichitate. În plin secol al XVI-lea, un savant de talia lui Ambroise Paré scrie un tratat intitulat tocmai Despre monștri și minuni. La rândul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a noilor cogniții, elaborate În timpul și după perceperea selectivă a obiectului nou sau ciudat). Cât privește ancorarea, aceasta presupune punerea În aplicare ușor modificată sau, dimpotrivă, alterarea completă a reprezentărilor existente În mintea actorului confruntat cu un obiect problematic sau straniu. Ea trimite la varietatea (legată de pluralitatea inserțiilor sociale și a modurilor de interpretare a lumii) Însușirilor aceluiași obiect de reprezentare. Ancorarea corespunde deci diversității RS Înseși, care trebuie gândită ca un „sistem expert” ce leagă diferite drumuri și soluții
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
valori, a unor factori de apartenență a subiecților (În curs de producere a unei gândiri sociale) și a reprezentărilor preexistente. Ancorarea face loc fie conversiei (schimbare brutală a referenților, evoluție a cadrului cognitiv și cultural), fie inversiunii (negare, familiarizare cu straniul, Îndepărtarea obiectului nou sau adaptarea lui la modul de gândire al grupului, normalizarea caracteristicilor sale). Remarcăm, În acest mecanism, faptul că influența unei comunități sau a unui grup de referință poate fi determinantă În formarea marilor orientări culturale, În cadrul unui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
îmbrăcați, cu haine umede și ponosite, care se călcau efectiv în picioare, pentru a participa la mesa comună a reducerii de 7%, reducere din impozitul pe locuințe (circa 38.000-50.000 de lei pentru un apartament de două camere). Senzația stranie că am recăzut în anii ’80. La nivel individual am o imensă compasiune pentru tot ce este mic, obidit, scuipat și disprețuit. La nivel macro, mă întreb la ce mai este utilă masa aceasta informă de deșeuri ale unui fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
tot timpul de aventură, de decizii radicale. În jur are prieteni revoluționari sau măcar boemi, care nu-l influențează cu nimic, doar îi spun poveștile. El este voyeurul suprem, martorul prin excelență. Ricardo este blestemat să fie narator sau „povestaș“ Straniu e că fiecare apariție a lui Lily în viața lui Ricardo aduce ca un blestem moartea unui prieten. Paul, revoluționarul care se hotărăște să aplice învățămintele lui Che în Peru, sfârșește în Anzi, un alt prieten din Londra, Juan, moare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
unei ratări erotice parabolice. A jonglat cu „caractere“ ale literaturii clasice, le-a reinterpretat, mi-a dat mie, de exemplu, plăcerea de a face arheologie flaubertiană pe sub pielea unor personaje aparent pietrificate de clișeu. Un Llosa atipic, cu o strălucire stranie, cu un ritm și un nerv al scriiturii pe care nu le observam în romanele de peste 600 de pagini și cu un chef de joacă și de risc epic ieșit din comun. Mario Vargas Llosa, Rătăcirile fetei nesăbuite, traducere de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
tot timpul de aventură, de decizii radicale. În jur are prieteni revoluționari sau măcar boemi, care nu-l influențează cu nimic, doar îi spun poveștile. El este voyeurul suprem, martorul prin excelență. Ricardo este blestemat să fie narator sau „povestaș“ Straniu e că fiecare apariție a lui Lily în viața lui Ricardo aduce ca un blestem moartea unui prieten. Paul, revoluționarul care se hotărăște să aplice învățămintele lui Che în Peru, sfârșește în Anzi, un alt prieten din Londra, Juan, moare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
unei ratări erotice parabolice. A jonglat cu „caractere“ ale literaturii clasice, le-a reinterpretat, mi-a dat mie, de exemplu, plăcerea de a face arheologie flaubertiană pe sub pielea unor personaje aparent pietrificate de clișeu. Un Llosa atipic, cu o strălucire stranie, cu un ritm și un nerv al scriiturii pe care nu le observam în romanele de peste 600 de pagini și cu un chef de joacă și de risc epic ieșit din comun. Mario Vargas Llosa, Rătăcirile fetei nesăbuite, traducere de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
românesc“. Dacă nu l-ai cunoaște și nu s-ar milostivi televiziunile să-i scrie numele pe ecran, ai putea crede că e doar purtătorul de cuvânt al unui misterios și atotputernic Becali, care face și drege tot. Cred că straniul fenomen se explică astfel: mai întâi individul devine foarte plin de sine. Vine și o clipă când e atât de plin de sine, încât nu-și mai încape în piele. La unii fenomenul se manifestă în plan fiziologic prin îngrășarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
Chicago, 1949, p. 1. Cartea, o lucrare de referință în domeniu, prezintă implicațiile teologice ale filosofiei istoriei de la Fericitul Augustin la Burckhardt. 5 Henri Irénée Marrou, Teologia Istoriei, Editura Institutul European, Iași, 1995, pp. 18-19. 6 Oricât ar părea de straniu, au existat astfel de tentative. Gary Land, un istoric adventist, amintește despre un inspector care ceruse profesorilor din facultate o listă cu evenimentele din istoria S.U.A. în care intervenise Dumnezeu, pentru a le introduce în programa școlară. Vezi Gary Land
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
la suprafață (sau mai exact să le interiorizeze dinspre suprafață spre lăuntru, traseul fiind, prin urmare, exact invers decât în cazul Fridei) ca pe niște coșmaruri îmblânzite și îndulcite. Narcisismul ei a fost vizibil doar în galeria impresionantă de fotografii stranii, care proiectau în Leonor o femeie inabordabilă, intangibilă, însingurată, dar și teatrală (o îngereasă înnegurată, așa cum apare fotografiată într-o gondolă, în timpul unui carnaval venețian de la jumătatea secolului XX). Apropiată de suprarealiști, dar fără să fi făcut parte dintre aceștia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
să vadă în pictura modernă au fost fantasmele. Trebuie precizat că acestea nu au fost niciodată monstruoase, terifiante, că nu au oferit un aspect de thriller pentru pictura Leonorei Fini. Fantasmele sale au fost întotdeauna molatece, catifelate chiar, chipuri angelizate straniu de moarte și neant, trupuri delicat-subțiratice, înconjurate de un halou tainic, emacieri animaliere, hieratizări personalizate prin contururi cețoase și aburi misterioși. Probabil misterul este categoria cea mai adecvată de analiză cathartică a picturii Leonorei Fini, cu siguranță misterul inefabil este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]