9,822 matches
-
manifestare organizată a libertinajului dezorganizat. Tot parcul din fața Teatrului Național a fost ocupat cu mai multe corturi, instalate, la început, de amatorii de drumeții montane, care au adăpostit, conform folclorului vremii, inclusiv unele orgii sexuale. Îmi aduc aminte că, la sugestia ministrului Sergiu Celac, am organizat, la restaurantul de la ultimul etaj al Hotelului "Intercontinental", dejunul oficial oferit ministrului afacerilor externe al Franței, domnul Roland Dumas. De la orele 10 până la orele 13,30 am fost prezent în restaurantul hotelului pentru organizarea dejunului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
un adevărat prieten, ceea ce se exprima clar și de toți vorbitorii limbii române din Cipru, fapt care mă ajuta în promovarea dezvoltării constante a relațiilor tradiționale româno-cipriote. Totodată, îmi exprimam convingerea că autoritățile de la Nicosia vor fi sensibile la eventualele sugestii privind continua dezvoltare a nivelului de reprezentare reciprocă a celor două state. Știam că, deși excursia, sau, dacă vreți, masa prietenească, neprotocolară din Trodos, era complet neoficială, ea urma să aibă și ecouri oficiale. La masa respectivă a apărut, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Prin multe puncte cerești se întîlnesc firele gîndirii și creației unor ființe rare precum Mircea Eliade, Mihai Eminescu, Emil Cioran. Din acest noian de sugestii și revelații am ales să schițez o posibilă axă (cu totul imperfect și reductor exploatată aici): Sacru-luminălună-sacrificiu-coexistența contrariilor. Relația lui Mircea Eliade cu sacrul, contribuțiile și viziunea originală a istoricului religiilor, definițiile și analizele sale nuanțate au fost îndelung disecate
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
Motto: (Constantin Noica, Introducere la miracolul eminescian) înzestrat cu aura sacră a mitului, orice peisaj eminescian poate fi interpretat ca o sugestie subiectivă a absolutului. Multiplele valențe simbolice pe care le cumulează elementele ce îl compun, transformându-le într-un „uriaș sistem de conotații care îmbrățișează viața omului și a cosmosului în imagini arhetipale , viziunea cosmică generatoare de spații fantastice a căror
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
Poet al „zărilor depărtate", ca și Eminescu, de altfel, Leopardi a fost unul dintre primii artiști care a intuit cel mai bine ideea că , atâta vreme ce oricare spațiu finit poate fi deschis către o perspectivă nelimitată, constituindu-se în sugestie a infinitului. Pentru aceasta, „cuvintele logice perfecte" cum le numea G. B. Vico nu mai sunt de ajuns, artistul creând, prin forța de sugestie a cuvântului, orizonturi nelimitate ce se revelează necontenit privirii: Poezia are privilegiul de a transcende limita
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
atâta vreme ce oricare spațiu finit poate fi deschis către o perspectivă nelimitată, constituindu-se în sugestie a infinitului. Pentru aceasta, „cuvintele logice perfecte" cum le numea G. B. Vico nu mai sunt de ajuns, artistul creând, prin forța de sugestie a cuvântului, orizonturi nelimitate ce se revelează necontenit privirii: Poezia are privilegiul de a transcende limita oricărui spațiu finit. „Perdeaua de tufe nalte" desemnează în versurile Iui Leopardi „limita" dincolo de care se sugerează o continuitate a spațiului ca „infinitate non
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
și-arcade Se întindea la nesfârșit; Havuzuri împroșcau cascade Pe aur mat sau șlefuit; Și mari șuvoaie-apăsătoare, Ca lungi perdele de cristal, Sepovâmeau, strălucitoare, Pe niște ziduri de metal" Contemplând, iscodind „zări depărtate", mintea poetului creează spații „nesfârșite", imagini și sugestii ce uimesc prin forța lor plasticizantă. Această deschidere către „metaspațialitate" se conturează pe de o parte la nivelul conținutului imagistic -fantezia creatoare a artistului făurind contururi de orizonturi și de spații poetice impresionante -, dar și la nivelul expresiei poetice; în
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
de tip a lui a fi, care în mod obișnuit ne desparte de punctele marilor depărtări și ale marilor necunoscute" (E. Papu). Aceeași ipostază a peisajului perceput ca „finitate spațială deschisă către infinit" (Assunto), poate fi relevată și la nivelul sugestiei cuvântului, al învelișului său sonor, întrucât, la Eminescu, „semnificația mitică se constituie prin și în limbaj" (N. Bomher) cum se întâmplă în versurile poeziei Peste vârfuri: Principiul poeticii clasice „ut pictura poesis" devine în aceste versuri „ut musica poesis" poezia
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
să creeze alții noi: „nefinire și infinire". Și asta pentru că dimensiunea infinitului a existat întotdeauna în „nemarginile" sufletului său: (Sărmanul Dionis) Așadar, o altă ipostază a naturii se prefigurează astfel în opera eminesciană: orice peisaj poate fi interpretat ca o sugestie subiectivă a absolutului. Multiplele valențe simbolice pe care le cumulează elementele ce îl compun, viziunea cosmică generatoare de spații fantastice a căror determinare temporală evocă lumea basmului a paradisului pierdut -, complexa rețea de arhetipuri din care gândirea poetică eminesciană țese
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
complexa rețea de arhetipuri din care gândirea poetică eminesciană țese un univers al propriilor mituri sunt câteva modalități prin care Eminescu atribuie spațiului poetic descris perspective nelimitate, ample deschideri către infinit. Dar nu numai pictura sau arhitectura pot oferi asemenea sugestii ale deschiderii unei perspective nelimitate. Spațiul poetic eminescian, devenit proiecție a fanteziei creatoare, a unei proprii viziuni filozofice, uimește prin forța revelatoare a orizonturilor cosmice nemărginite (cum le numește Edgar Papu). Această deschidere către „metaspațialitate" se conturează pe de o
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
forța revelatoare a orizonturilor cosmice nemărginite (cum le numește Edgar Papu). Această deschidere către „metaspațialitate" se conturează pe de o parte la nivelul conținutului imagistic, dar și la nivelul expresiei poetice', în poezie, cuvântul, imaginea, efectul fonetic creează astfel de sugestii imagistice, aspecte deja discutate de stilistică și care se cer încă puse în valoare în exegeza eminesciană.
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
între vechi și dragi prieteni. Apoi au venit celebrele producții puse în scenă de marii regizori aduși de Rolf Liebermann. Mai întâi, Oedipus Rex. Suntem în 1979. — Am iubit această producție foarte specială. Scena era dreaptă, la început. Totul numai sugestie, alb, negru, iar eu roșie ca sângele, cu mănuși, cu o capă de vreo douăzeci de metri, un fluviu de sânge, cu o coafură punk, un machiaj de rockeriță... Apoi, în timp ce cântam, scena începea să urce din spate. și tot
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Dumnezeu”, ci și alte elemente ale scenariului mitic. „îi lipsesc amploarea, măreția cosmogoniilor greacă și biblică. Desigur, Marile Ape primordiale sunt prezente, dar scenariul și personajele mitului sunt mai degrabă modeste: un Dumnezeu care creează împotriva voinței lui, sau la sugestia Diavolului și cu ajutorul lui, și care nu mai știe cum să termine opera; un Diavol care câteodată se arată mai inteligent decât Dumnezeu, dar care uzează de subterfugii copilărești (ascunde un pic de mâl în gură, încearcă să-l înece
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
modul de întemeiere al familiei lui Boțoghină: O altă perspectivă urmărită pe o vastă întindere, a celor două volume și a celor două romane, Delirul și Marele singuratic, este a celei de-a doua căsătorii a lui Moromete, cu Catrina, sugestie a familiei hibride, pândită permanent de pericolul disoluției. Cel de-al doilea volum al romanului Moromeții dezvăluie, însă, și cum fusese întemeiată prima căsătorie a lui Moromete, cu Rădița, mama celor trei fii mari ai lui Moromete. Este sugerată poate
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
scop, un ideal"63. De aici, credem, că a decurs și perseverența sa, sesizată, admirativ, de contemporanul său, Pamfil Șeicaru, în a-și păstra "orgolioasa lui ținută, în felul de a-și expune punctele de vedere sau de a refuza sugestiile regelui în diferite chestiuni"64. Dovedindu-se un apărător al regimului parlamentar-constituțional, un luptător pentru unitatea și conștiința națională, militând pentru adaptarea politicii externe a României la conjunctura internațională, pentru strângerea relațiilor cu Germania și Italia, în scopul asigurării garanțiilor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
778. Gheorghe Brătianu semnala posibilitatea ca, în aceste împrejurări, să se găsească soluții și pentru rezolvarea problemelor grupurilor de aromâni răspândiți în Peninsula Balcanică, prin efectuarea unor schimburi reciproce de populații între statele balcanice. În anii 1931 și 1932, la sugestia Parisului și a Varșoviei, România a purtat discuții cu U.R.S.S., privind semnarea unui pact de neagresiune, care venea să completeze prevederile Pactului Briand-Kellogg și cele ale Protocolului de la Moscova, semnate anterior. Diplomația de la București a insistat, într-o primă
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
își exprima, totuși, convingerea că interesele politicii italiene în estul și în centrul Europei o vor apropia de România, cu condiția, ca ultima, să promoveze o politică națională, care să se ghideze după interesele proprii și nu după ideologii și sugestii străine 839. Regăsim, în aceste aserțiuni, susținerea unei politici externe de neutralitate, care să apere interesele naționale, fără a se lăsa influențată de ideologii și sisteme extremiste străine, fie ele de dreapta sau de stânga. În ianuarie 1936, însoțit de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
o y prăjitură. Eram cu toții surescitați și plini de adrenalină. Eram obosită, așa că am mers acasă. Odată ajunsă, am intrat pe Facebook - și ZBANG! Era ca și cum ar fi aterizat o bombă pe Facebook-ul meu. Peste o sută de e-mailuri, sugestii pentru noi prieteni, postări pe wall-ul meu etc. etc. Am stat trează toată noaptea și tot veneau e mailuri. E-mailuri de la oameni care participaseră la demonstrație, ca să-mi mulțumească. Dar apoi am început să primesc mesaje din TOATĂ lumea. În
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
nu ne-am intersectat. Eu am activat în jurnalism, el și-a construit o carieră impresionantă în publicitate, pe care a abandonat-o spectaculos acum câțiva ani, ca să călătorească, să trăiască în străinătate și să scrie despre destinații exotice. La sugestia unei prietene comune, i-am dat, la un moment dat, add pe Facebook, unde ne-am făcut reciproc mărturisirea că ne simțim ciudat să începem mesajele cu „Salut, Brăduț“. I-am scris după ce aceeași prietenă mi-a atras atenția, prin
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
ce-i aia Facebook. Tot restul weekendului, numai despre Facebook i-a auzit vorbind. Așa că la întoarcerea acasă și-a făcut, desigur, cont. L a adăugat pe prietenul din liceu la lista de prieteni și apoi i-a apărut, ca sugestie, numele Laviniei. Ce a urmat e deja material de legendă printre prietenii celor doi (în așa măsură, încât unul dintre ei mi-a sugerat să iau legătura cu Lavinia pentru a-i include povestea în această carte): o conversație pe
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
de jazz. Este un teatru creativ, descătușat, improvizat, frenetic, luând forma expresionismului, a suprarealismului, a existențialismului. Acum „teatrul este al actorului, el e regele scenei”, așa cum arată Tairov (1885 - 1950), regizor și teoretician de teatru rus. Se redescoperă simbolul și sugestia în arta spectacolului, care contopește, parcă mai mult ca niciodată, și celelalte arte, într-o încercare de ritualizare a teatrului. „în teatru, totul e limbaj”, spunea Eugen Ionescu, atrăgând atenția asupra forței expresive a semnului teatral, aparținând fie textului, fie
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
-i influențez în hotărârea lor; de altfel, nici eu însumi nu mai știam nimic din ce se întâmplă în lume și nici măcar în România, neavând nicio posibilitate de a fi informați. Deci, nu-mi puteam permite să le fac nicio sugestie. În marea lor majoritate erau maturi și mă gândeam că mai ales ultima lor experiență se dovedise o tristă aventură, însă, ascultând intuiția mea, le-aș fi spus cu fermitate: "Ați hoinărit și ați suferit atâta vreme, în timp de
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
cu Guvernul de la Budapesta, care la rândul său să contacteze consulul român, care cunoaște istoria acestor oameni și care ar putea grăbi rezolvarea unei situații atât de critice, chiar dramatice, pentru acești amărâți de refugiați." Comisarul îmi răspunse: "Domnule comandor, sugestia dvs. este foarte bună, dar, țineți socoteală că suntem la câteva luni de la terminarea războiului, și încă nimic nu s-a reglementat, așa că nu știm cât ar putea dura, și știți vorba românului: "boală lungă, moarte sigură". Eu mă gândesc
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
vizitează, la București, pe E. Lovinescu, față de care va păstra, până la sfârșit, sentimentele ardente ale unui Ganymed față de Iupiter. Colaborează la Curțile dorului (1941), revistă literară a studenților sibieni, făcând parte, alături de Radu Stanca, din colegiul de redacție. Redactează, la sugestia lui Radu Stanca, și semnează, cu pseudonimul Damian Silvestru, Manifestul Cercului Literar, adresat lui E. Lovinescu și publicat în Viața (13 mai 1943), în care este statuată autonomia esteticului. Prim-redactor al Revistei Cercului Literar de la Sibiu (ianuarie-august 1945), „revistă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
estetice de celelalte valori, precum și problema stilului critic. Numai expresivitatea irepetabilă a spunerii impune și scoate din anonimat actul critic, acordându-i aceleași efecte intelectual emoționale ca oricărei alte creații strict artistice. „Simbolismul“ criticii lovinesciene, adică puterea de iradiere a sugestiilor și corespondențelor, precum și muzicalitatea cuvântului se regăsesc și în opera lui I. Negoițescu (ca și preferința ambilor critici pentru orfismul indescifrabil, obscur, ori pentru muzica straturilor ascunse ale fantasmalei ființe poetice). Într-o epocă înclinată irepresibil înspre abstractizare, când „chiar
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]