8,137 matches
-
ascultă-l tu; ultimul capitol te va învăța cum să transmiți mesajul celor din jur - și totodată cum să-ți împiedici copiii să se apuce de fumat. Nu te lăsa păcălit de faptul că acum urăsc fumatul. Toți copiii îl urăsc înainte să devină dependenți. Acesta e domeniul în care spălarea creierului atinge cote maxime. Fumătorii cred că sunt conștienți de riscurile pentru sănătate. Nu sunt. Eu însumi, când mă așteptam să-mi explodeze capul din clipă-n clipă și credeam
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
fumez niciodată, punct". Cam peste un an, m-a sunat iar: „Allen, am fumat o mică țigară de foi la Crăciun și acum sunt iar la patruzeci pe zi". „Ții minte când mi-ai telefonat prima oară? L-am întrebat. Urai într-atât fumatul, încât voiai să-mi dai o mie de lire dacă te făceam să te lași o săptămână". „Țin minte. Era o tâmpenie". „Ții minte că mi-ai promis că n-o să mai fumezi niciodată?". „Da. Sunt un
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
de ani care ne-a fost gazdă amabilă pe timpul sejurului în afara acestor istorii. Câți dintre cei pe lângă care treceam, oamenii aceia veseli, primitori, se nimeriseră, cu numai zece ani în urmă, în mijlocul unui pluton de execuție? Câți dintre ei își urâseră brusc prietenii sârbi și până unde merseseră cu ura? Era război, n-aveau de ce să plătească. Pentru ce se întâmplă în războaie plătesc doar victimele. Ceilalți își continuă viața în felul lor. Bând cafele, liniștiți, sub umbrele care-i apără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
să nu-l lași cu ochii în soare. Scrie-i măcar un bilet dobitocului. Terminat transmisia“. Ea a răspuns: „Am fost foarte drăguță, nu drăguță, și i-am scris astfel: «Puți groaznic a om. M-am săturat de tine. Te urăsc!» Terminat transmisia“. „Nu e bine, fato! Se prinde tipul, că nu-i prost. Fii mai subtilă. Terminat transmisia.“ „Ufff... Am schimbat textul: «Dragă Andi, cândva o să înțelegi...». Terminat transmisia.“ „Știam noi că ești o fată deșteaptă. Te-ai descurcat de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
ca figură centrală de referință în scena underground. Când cei de la Velvet Underground, trupa-cult a unei întregi generații pe care Warhol o împingea de la spate ca manager și mentor, au cântat în California, au ajuns în cele din urmă să urască aproape tot ceea ce vedeau acolo, cu excepția The Doors. Nico, solista trupei, a început o relație autodistructivă cu Jim Morrison - ecranizată ulterior de Oliver Stone, în stil hollywoodian. Trupa lui Frank Zappa, Mothers of Invention, cânta în deschidere, însă Zappa îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
printre noi, îi vedem prin metrou, ne provoacă și un fel de dezgust când îi vedem, fiecare poate găsi la ei ceva ce le displace puternic. Mie nu-mi plac, de exemplu, oamenii care vorbesc tare, în metrou, oriunde, îi urăsc. Dar mă uit la ei și încerc să mă amuz, să găsesc zona asta de absurd în care trăiesc ei, care pare uneori caraghioasă, dar frumoasă. Nu vreau să speculez lucrurile care ne deranjează la ei, mă interesează mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
vârstă, Alex are 6 ani și opt luni și-și dorește să devină în fiecare secundă altceva. Alex e copilașul exasperat de conversațiile tembele dintre părinți, care îl târăsc în fiecare duminică în parc să facă fotografii cu poneiul. Îl urăște pe fotograful care-și lasă poneiul să fie umilit de copiii din jur și reacționează prompt. Alex se revoltă împotriva unui spectacol brutal în care suferința se vinde bine. Gestul extrem al otrăvirii poneiului e forma lui de afirmare a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
sa, extrem de "personalizată", a evreului, Hitler mărturisește că, adesea, acesta l-a "lăsat fără cuvinte": "Nu știi ce să admiri mai mult: volubilitatea limbii sau abilitatea lor (a evreilor -n. a.) de a minți. Încet, încet, am început să îi urăsc"374. Kenneth Burke identifică, în aceste rânduri ale conducătorului fascist, "deșteptarea spontană a antisemitismului"375 său. Astfel, o dată ce Hitler a descoperit ""cauza" nefericirii sale, a putut să se confrunte"376 cu aceasta, transformând-o, dintr-o priveliște pe care se
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de nobil, sacrifică realitatea concretă a vieții din jur. Într-adevăr, alegerea lui Hitler a panaceum-ului său exprimă acest atribut fundamental, care aproape că le obnubilează complet pe toate celelalte: este total arbitrară. Întâmplător sau accidental, Hitler "a început să urască", dacă ne reamintim vorbele sale, evreii și nu pe oricine sau orice altceva. Restul e istorie, cum spun americanii. Însă acest accident, această alegere arbitrară, a schimbat o lume. Cred că este momentul potrivit să revenim, numai pentru o clipă
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
inventarea unei percepții a diferenței ireconciliabile între Islam și Occident. S.A.: Sigur, cu cât sunt mai occidentalizați - într-un mod superficial și destul de traumatic, fiindcă e centrat pe accesul la consum și e lipsit de un suport educativ și civic -, urăsc mai mult Occidentul. Din păcate, integrarea acestor tineri a ratat în Occident, în ciuda demagogiei politicienilor cinici; dar, din nefericire, a ratat și fiindcă tinerii descendenți din medii imigrante nu au făcut ei înșiși destul pentru propria lor integrare, alegând minimul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
puțin femeie / Ca fericirea ce-am avut / Să fi putut să steie (S-a dus amorul...). Mai mult, acest „derapaj” de imagine atrage după sine situarea în paradoxal sufletesc: „Puteam numiri defăimătoare / în gândul meu să-ți iscodesc, / Și te uram cu înverșunare / Te blestemam, căci te iubesc!” (Te duci...). Sau: „Spuneți de ea tot răul de vreți să-nnebunesc: / Că-i heteră, un monstru, că-i Satan - o iubesc!” ( Pierdută pentru mine zâmbind prin lume treci). Este aici doar o
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Te duci...). Sau: „Spuneți de ea tot răul de vreți să-nnebunesc: / Că-i heteră, un monstru, că-i Satan - o iubesc!” ( Pierdută pentru mine zâmbind prin lume treci). Este aici doar o trăire contradictorie proprie romanticilor? „Odi et amo” (urăsc și iubesc) se tânguia poetul latin Catullus, iar Baudelaire pare să-l urmeze: „Je te hais que je t'aime” (te urăsc pe cât te iubesc). Cineva ar putea spune că asocierea paradoxală ură-iubire n-ar fi decît reluare a unui
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Pierdută pentru mine zâmbind prin lume treci). Este aici doar o trăire contradictorie proprie romanticilor? „Odi et amo” (urăsc și iubesc) se tânguia poetul latin Catullus, iar Baudelaire pare să-l urmeze: „Je te hais que je t'aime” (te urăsc pe cât te iubesc). Cineva ar putea spune că asocierea paradoxală ură-iubire n-ar fi decît reluare a unui topos literar. Numai că omul Eminescu trăiește acest paradox și în intimitate, așa cum o dovedește, spre exemplu, scrisoarea din iunie 27 1882
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
topos literar. Numai că omul Eminescu trăiește acest paradox și în intimitate, așa cum o dovedește, spre exemplu, scrisoarea din iunie 27 1882 către „îngerul meu blond”: „...Tu trebuie să știi, Veronică, că pe cît te iubesc, tot așa, uneori te urăsc...”2 Cum deja am spus-o, poetul pare conștient de un anume risc presupus de idealizarea femeii, încât, într-un lung exercițiu de laborator (Icoană și privaz) „se autoinvită” la realism: „Ce-i zic Dumnezeire, și înger, stea și zee
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
puțin femeie / Ca fericirea ce-am avut / Să fi putut să steie (S-a dus amorul...). Mai mult, acest „derapaj” de imagine atrage după sine situarea în paradoxal sufletesc: „Puteam numiri defăimătoare / în gândul meu să-ți iscodesc, / Și te uram cu înverșunare / Te blestemam, căci te iubesc!” (Te duci...). Sau: „Spuneți de ea tot răul de vreți să-nnebunesc: / Că-i heteră, un monstru, că-i Satan - o iubesc!” ( Pierdută pentru mine zâmbind prin lume treci). Este aici doar o
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Te duci...). Sau: „Spuneți de ea tot răul de vreți să-nnebunesc: / Că-i heteră, un monstru, că-i Satan - o iubesc!” ( Pierdută pentru mine zâmbind prin lume treci). Este aici doar o trăire contradictorie proprie romanticilor? „Odi et amo” (urăsc și iubesc) se tânguia poetul latin Catullus, iar Baudelaire pare să-l urmeze: „Je te hais que je t'aime” (te urăsc pe cât te iubesc). Cineva ar putea spune că asocierea paradoxală ură-iubire n-ar fi decît reluare a unui
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Pierdută pentru mine zâmbind prin lume treci). Este aici doar o trăire contradictorie proprie romanticilor? „Odi et amo” (urăsc și iubesc) se tânguia poetul latin Catullus, iar Baudelaire pare să-l urmeze: „Je te hais que je t'aime” (te urăsc pe cât te iubesc). Cineva ar putea spune că asocierea paradoxală ură-iubire n-ar fi decît reluare a unui topos literar. Numai că omul Eminescu trăiește acest paradox și în intimitate, așa cum o dovedește, spre exemplu, scrisoarea din iunie 27 1882
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
topos literar. Numai că omul Eminescu trăiește acest paradox și în intimitate, așa cum o dovedește, spre exemplu, scrisoarea din iunie 27 1882 către „îngerul meu blond”: „...Tu trebuie să știi, Veronică, că pe cît te iubesc, tot așa, uneori te urăsc...”2 Cum deja am spus-o, poetul pare conștient de un anume risc presupus de idealizarea femeii, încât, într-un lung exercițiu de laborator (Icoană și privaz) „se autoinvită” la realism: „Ce-i zic Dumnezeire, și înger, stea și zee
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
apoi plecau tinerii, iar mai spre miezul nopții plecau gospodarii la urat și colindat. Era o feerie să-i asculți și să vezi grupuri mari de oameni de toate vârstele, îmbrăcați frumos în costume naționale, aducând vestea Nașterii Domnului sau urând cu plugușorul pentru un an nou mai bogat și mai împlinit decât cel care trecuse. Nu se colinda pentru bani, ci de dragul păstrării tradițiilor. Cu toții: copii, tineri, maturi, nu-și uitau învățătorii. Era o hărmălaie în tot satul, dar erau
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
prin compunere prin alăturare fără cratimă, respectiv prin contopire. Precizați valoarea morfologică a numeralelor din textele de mai jos, categoriile lor gramaticale (acolo unde este cazul) și funcția sintactică: (a) "Copacii s-au strâns în Codru, că lor li-e urât câte unul." (Spiridon Vangheli, În codru) (b) "Flămânzilă atunci se ia după Harap-Alb și pornesc tustrei înainte. Și mai mergând ei o postată, numai iaca Harap-Alb vede altă minunăție și mai mare: o arătare de om băuse apa de la 24
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nici la bunătate; și că Harap-Alb, sluga lui, are o înfățișare mult mai plăcută și seamănă a fi mult mai omenos. Pesemne inima le spunea că Spânul nu le este văr, și de aceea nu-l puteau mistui. Așa îl urâse ele de tare acum, că, dacă ar fi fost în banii lor, s-ar fi lepădat de Spân ca de Ucigă-l-crucea. Dar nu aveau ce se face de împăratul, ca să nu-i aducă supărare." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (d
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a declanșat boala, primind un răspuns de-a dreptul uluitor: pe când avea vreo 7-8 ani, asistase îngrozit cum bunica lui, pe care o iubea foarte mult, a murit strivită de un tren, iar după teribilul șoc suferit, a început să urască trenurile, dar și să se teamă de ele. Cazul s-a considerat soluționat, dar eu nu eram încă mulțumit, dacă se poate folosi acest termen. Voiam cu orice preț să discut cu suspectul și să îl abordez și în legătură cu evenimentul
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
din Chicago. Am vorbit la telefon cu părintele Bărbulescu, de fel din Banat, care ne așteaptă. Biserica e plină. Ne dăm seama că suntem așteptați, după interesul ce-l trezește intrarea noastră. După terminarea slujbei, preotul ține o scurtă cuvântare urându-ne cele cuvenite. Răspund, arătându-le cât sunt de fericit de a mă afla în mijlocul coloniei române. Suntem mândri de realizările dumneavostră de aici. În lupta de întrecere, ce are loc între neamurile ce alcătuiesc noua nație americană, românii stabiliți
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
creditul se acordă cu prudență, cu sfaturi practice. În Iowa se făceau studii temeinice de rentabilitate înainte de a se acorda creditul. Dar sunt și fermieri care fac greșeli și care până la urmă trebuie să ispășească. Mă despart de fermierul meu urându-i spor la muncă. Seara ajungem la Manhattan, oraș cu 10.000 locuitori, dar cu o universitate mult apreciată. Aci vizitez facultatea de agronomie, departamentul de economie agrară, ferma facultății și o fermă particulară. În cursul dimineții vizităm facultatea, iar
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
a făcut multe ca să oprească iredentismul din provincii, prin modul inteligent în care a condus oamenii. Vorbește foarte bine limba italiană și vizitează toate orașele și satele italiene din împrejurimile orașului Fiume. Și, mai presus de toate, îi plac italienii. Urăște doar ideea unei lumi slave și a trebuit să plătească pentru această antipatie. Anul trecut, un slav l-a împușcat pe stradă, în Fiume. Îl cunoaște și îl apreciază pe unchiul tău, prințul Henry. I-am spus că semeni mult
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]