8,288 matches
-
atenția Întregii lumi s-a fixat pe problemele lor politice. Este adev)rât, guvernul militar al Israelului a fost blând, r)nile sângerânde ale taberelor de refugiați În care tr)iau mii de oameni sub administrația iordanian) Încep s) se vindece, Ins) nu se Întrevede posibilitatea Încheierii unui acord. Pentru Israel, ocupația este costisitoare și stânjenitoare. Israelul, care a luat ființ) dintr-o mișcare național) de eliberare, pare acum a nu mai recunoaște libert)țile politice ale palestinienilor. Noi, occidentalii, nu
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
o căutam din priviri, căci era imposibil să pătrundem printre dansatorii dezlănțuiți. Preotul Însă a găsit-o instantaneu, simțind că era nevoie de prezența lui lângă ea. În aceste ceremonialuri, forțele misterioase sunt puse În mișcare cu scopul de a vindeca trupurile de boli și demoni, dar, necontrolate, aceste energii pot duce la stări care, În loc să elibereze, blochează curentul vital. Priscilla era În pericol, dar preotul a acționat la timp și a readus-o la realitate. Totuși, am rămas neliniștiți. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Puțin murdară, dar bine jucată politichia... Se spală, iese la spălat, spune Țamblac. N-ai pus la socoteală că-ți plătește și o veche datorie: "săgeata buclucașă" și rușinea înfrângerii de la Baia, îi amintește Vlaicu. Sunt răni ce nu se vindecă, spune Stanciu. Am nădăjduit că vechea ură s-a stins. Și-apoi aveam tractate, jurăminte, aurul Papii, primejdia comună... Dar... să mă lase de tot singur... Singur! Mateiaș aista n-a înțeles că aicea nu e vorba de o măruntă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
moară, de nu se poate altfel -, să moară frumos, cu sabia în mână... Rostul tău, Voichițo, este viața. Să iubești. Să zămislești pui, care să împlinească, poate, ce-am visat noi și n-am împlinit... Împreună, șoptește Voichița. Timpul... uitarea... vindecă totul... Niciodată! Voichița împietrită privește în gol, undeva, departe... Tăcere... Ștefan, o privește lung și grăiește încetișor, cu tristețe: Aiasta ne e soarta, Voichiță. Ce suntem? Pulbere de stele... de oase, mai degrabă... și o îmbrățișează cu o strângere de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
care m-a procopsit, îi sunt, în continuare, recunoscător timidității mele salvatoare. Fără ea, care m-a ferit să cad în brațele înșelătoarelor iubiri, cum aș fi ajuns să cunosc, liber de lanțul oricăror obligații, iubirea cea mare? * Nu se vindecă, de tot, niciodată, nici rănile noastre mai ușoare... Ce-o fi avut cu mine medicul acela de circă la care, într-o dimineață de primăvară timpurie, cu lapoviță, m-am dus, având temperatură mare, de ce o fi ținut să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
gând cumplit: „Doamne, dacă aș muri acum, în această clipă, cu ce mocirlă de suflet m-aș înfățișa înaintea Ta!” Perspectiva unui asemenea sfârșit infam m-a înspăimântat atât de tare încât sperietura, sunt convins, m-a ajutat să mă vindec. Fapt e că după un timp, tot ce am simțit pentru femeia aceea s-a evaporat, ca și cum între noi nu ar fi fost niciodată nimic. Întâmplându-se să o întâlnesc, după aceea, mă și miram cum de a putut ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și haine. Ne-am reînnoit ființă. Iar în spatele peșterii este un alt izvor și-i bine amenajat unde intra femeile până la brâu și se fac sănătoase de orice boală ar avea. Și cele căsătorite care nu pot avea copii se vindeca și pot avea copii după ce au intrat în acea apă. Mare minune poate face acel izvor binecuvântat de Dumnezeu. Așa ne-a spus părintele David. în jurul peșterii sunt copaci de măslini și vegetație. Urcăm ceva mai sus pe o cărare
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
o duceau s-o îngroape și atunci un înger i-a retezat mâinile pe loc. Apoi acesta și-a plâns faptă lui cea rea și... minune! Maica Domnului i le-a pus la loc și s-au prins, s-au vindecat. Se spune ca apostolul Toma nu a putut ajunge la înmormântarea ei. El a fost adus pe norii Cerului. în văzduh a văzut-o în brațele Fiului care o ridică cu trupul la Cer. Și se zice că i-a
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Hristos, Să facă plata Creștinilor de jos. Procesiune de Florii 14.04.2006 E zi de sărbătoare, Se-aud de departe, Cantași și Osanale, Azi intra în Cetate, Împăratul lumii, Smerit și Întristat, Iisus cel Luminat, Care pe mulți a vindecat, Creștinii pe cale, cu ramuri verzi Îi cântă duios, Iar alții Îi așterneau, Haine pe jos. Tremura Cetatea, Și cei cu ură lor. El merge mai departe, Cu ai săi credincioși. Pornește din Betania, Intra în Ierusalim. Pe mânz și pe
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
detestam cea mai mică minciună în relațiile de prietenie și cele intime. În singurătate, caracterul meu s-a ameliorat - eram prietenă cu toți oamenii, dar între noi trebuia mereu să existe o distanță apreciabilă, o perspectivă. Eram rănită și mă vindecam prin contemplarea lumii, implicându-mă cât mai puțin. Citeam texte din filozofia indiană (Bhagavad-Gita, Samkhya-Karika, Tarka-Sangraha), în traducerea, bogată în note, a excepționalului Sergiu Al-George, carte apărută la Editura Științifică în 1971. Când nu citeam, desenam pe foi mari de
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Geronimo, precum și câteva remarce asupra textului prezentat de editorul american. Azi-noapte am reușit să adorm totuși, după care m-am trezit foarte devreme. Am nervii mei, mes vapeurs, cum spunea Baudelaire, pe care nici o farmacopee celestă nu i-ar putea vindeca. Tu singură ai putea, dar tu ești departe și nu-mi scrii des. Mă doare tot corpul, ca să nu mai vorbesc de „sufletul” meu care se găsește într-o stare lamentabilă. Mai bine să nu mai continuu cu scrisoarea asta
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
floare splendidă de la cineva, cu o scrisoare într-o limbă necunoscută. În aceeași zi, Andrei (Bart) îmi spune că printre femeile bolnave devine și el și mai bolnav. Vrea să mă vadă mereu, pentru că i se pare că eu îl „vindec”. Cum? Poate vorbind în acea limbă în care se înfășura orașul nostru București, ca în crisalida unui fluture mare. August Lumina parcă s-a schimbat brusc, seamănă și mai mult cu mierea florilor de salcâm. Toată noaptea am fost cu
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
dispărea, un fel de spiritus loci care dădea celor întâlniți o aură de irealitate. Păscând turmele, vedeam în schimb pe cer caii albi ai norilor, trăgând după ei corăbii la fel de albe în imensitate. Se spune că muzica lui Mozart poate vindeca surditatea, având o putere terapeutică asupra celor care au probleme cu limba, mai ales în a se exprima cu claritate. După moartea lui René, aproape îmi pierdusem vocea. Obișnuiam să ascult muzică simfonică, și Mozart, bineînțeles, treptat, vocea mi s-
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
mari personalități, dând perspectiva viitorului incert. Marea veghe, descrisă de Culianu, avea ceva dintr-o altă mare veghe pe care chiar timpul profan, istoria o conțineau insesizabil, locuind în toți exilații vieții, așteptând clipa eliberării din timp. Încerc să mă vindec de neliniștea venită din contactul zilnic cu tot felul de necunoscuți la centrul nostru de presă. Revenind la scrisul zilnic, în fața mesei de scris, îmi dau seama de asemănările dintre a desena și a scrie la o carte. Pentru mine
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
să colaborez la revistă cu un eseu despre Swedenborg. Cu Andrei (Bart), la marea sinagogă din Stockholm pentru a dona Biblia facsimil (Kennicotte Bible). Andrei e fericit, mi-a dat un ananas, mi-a sărutat mâinile spunând că mă voi vindeca. Mama Evei Ström, Inga, era acolo împreună cu Sofi Klein. A fost sărbătoarea Hannuka, adevărata sărbătoare a luminii, cea mai veche. Un băiat de 13 ani a cântat strălucit la vioară din Paganini. Biblia dăruită de mine a fost arătată la
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
dintr-un impas (fie el numai imaginar) semnalat de editor și redactorul de carte. Apoi, sub entuziasmul „găsirii cheii” (care era tot timpul în buzunarul ei!), mi-a spus că Birgitta (Trotzig), iubita noastră prietenă, spune despre mine: „Ea mă vindecă!”. Am stat până la miezul nopții. A doua zi după vizita Agnetei (Pleijel) aflu că a fost făcută profesor la Facultatea de Dramaturgie! Toată ziua am lucrat cu plăcere la traducerea poemelor Ilenei Mălăncioiu. La Lund, pentru a ține o conferință
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
să țină îndelung mâna pe mine, ca și cum „s-ar descărca” de tot ce e rău în ei, asta îngreunându-mă cu povara unui terapeut de profesie. Sunt aproape toți, cu mici excepții, fără credință, deci fără puterea de a se „vindeca singuri”, și atunci fac (inconștient?) transferul acesta teribil care mă apasă. După plecarea lor rămân cu „balastul urâtei umanități” care nu luptă pe cont propriu, ci, precum plantele și animalele parazitare, se agață, din lene, de alții. În natură trebuie
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
al meu - Göran (Sonnevi) mi-a povestit din nou cât de importantă a fost pentru el nașterea copilului lor. Era bolnav în toate privințele, și nașterea copilului, simpla lui prezență în viața lui și a soției sale, Kerstin, l-a vindecat de toată boala, ca o binecuvântare profundă, indiferent de faptul că acest copil, o fată, azi trecută de adolescență, nu comunică cu părinții săi, cum ar fi fost de așteptat de la fiica unui poet. Are o existență independentă, secretă, bineînțeles
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ca să fiu ușor la plecare, a spus el glumind), nu are decât două alternative: să se opereze sau să moară! Are o hernie, și la vârsta lui înaintată e riscantă operația. Niciodată nu i-au plăcut spitalele și s-a vindecat singur, ca șamanii, prin credință. Dar acum se pare că vrea neapărat „să plece”, știe că va ajunge acolo unde e Iubitul Iubiților, cel cu care a trăit toată viața în gânduri și simțuri. Spune clar: nu el va decide
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
în care fiecare cuvânt își are spațiul său liber, deoarece un cuvânt stă pentru el însuși, este în sine deja o geneză. Poetul știe asta. Dar, în același timp, limbile sunt în mișcare - măturând constant locurile comune, prea prostituate, aerisind, vindecând scleroza stilurilor devenite „exemple”, mode de urmat, canoane simplificatoare. Nu există reguli pentru scris (în afara celor individuale), dacă ar fi existat, ar fi fost imposibilă înnoirea perpetuă, apariția din haos a unor libertăți stilistice care vor rămâne strict individuale. Mă
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de eschimos profund pios în fața miracolelor naturii. Am fost la sărbătoarea Academiei suedeze. Draga mea Birgitta (Trotzig) a citit minunate poeme din cartea ei nouă, ciclul Fețele. L-am luat cu mine pe Andrei (Bart), cu ideea secretă să fie „vindecat” la vederea regelui și a reginei. Dacă m-am comparat cu un indian, un eschimos, mai înainte, trebuie adăugat că simt ca și un african, sunt fetișistă și cred că vederea regelui și a reginei (cu toate podoabele regalității și
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
a văzut măcar în treacăt sau la televiziune! Mă dor din nou mâinile, asta când mănânc mult, cu prietenii, mă las să alunec uitând legile bătrâneții: a mânca mai puțin, a citi și a desena mult, singurele lucruri care mă „vindecă” și liniștesc cu adevărat. Ileana (Mălăncioiu) mi-a scris că Mircea Ciobanu a murit brusc, de un atac de cord. Pe lista celor pe care vroia să-i publice mă aflu și eu. În aceeași zi am primit de la Mircea
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
tălpi și din degetele picioarelor până acolo unde craniul meu are un loc numit frumos: „șeaua turcească”. Apoi, din albul zăpezii „compun” lumina albă, cea cu care (după povestirile lui Mircea Eliade, când a fost la noi) șamanii de pretutindeni vindecau bolnavii. Asta e iarna, luna în care „mă vindec” cel mai bine. Din afară se aud forfote, zgomotul mașinilor, glasuri de oameni cu pachete - decembrie e chiar luna comercialismului în timpul nostru „modern”. Vom sărbători din nou Ziua Nașterii Domnului, deși
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
meu are un loc numit frumos: „șeaua turcească”. Apoi, din albul zăpezii „compun” lumina albă, cea cu care (după povestirile lui Mircea Eliade, când a fost la noi) șamanii de pretutindeni vindecau bolnavii. Asta e iarna, luna în care „mă vindec” cel mai bine. Din afară se aud forfote, zgomotul mașinilor, glasuri de oameni cu pachete - decembrie e chiar luna comercialismului în timpul nostru „modern”. Vom sărbători din nou Ziua Nașterii Domnului, deși toți știu acum că El s-a născut în
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
devii indispensabil, crede barmanul). Copiii au crescut, și nepoții, din munca ei." * Ei, și acum întâmplarea. Primește într-o zi familia vestea că înștiințarea cu moartea veterinarului a fost o greșeală. Era să moară de un ulcer, dar s-a vindecat și i-au dat domiciliu forțat, undeva prin Basarabia; aproape de noi, dar inaccesibil pentru Maria Ivanovna, cetățeană exilată, antirevoluționară. Nici el nu putea veni... Atunci, cu calm, nemțește (era pasionată, ca o rusoaică, și în același timp ordonată, ca o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]