72,571 matches
-
este o poezie de Nichita Stănescu din volumul " Sensul iubirii", apărut în 1960. "Ești atît de frumoasă, iarna!" "Cîmpul întins pe spate, lîngă orizont," "și copacii opriți, din fugă crivatului..." "Îmi tremura nările" "și nici o mireasma," "și nici o boare," "doar mirosul îndepărtat, de gheață," "al sorilor." "Ce limpezi sînt mîinile
Cântec de iarnă () [Corola-website/Science/309905_a_311234]
-
distant, icy smell" "of the suns." "How transparent your hands are în winter!" "And no one passes -" "only the white suns revolve în quiet worship." "and the thought spreads în circles" "ringing the trees" "în twos" "în fours." Vezi Sensul iubirii
Cântec de iarnă () [Corola-website/Science/309905_a_311234]
-
Poveste sentimentală este o poezie de Nichita Stănescu din volumul "O viziune a sentimentelor" (1964) și are ca temă iubirea, sentiment care-i pune pe cei doi îndrăgostiți în consonanță cu Universul. Poezia este alcatuită din 18 versuri și nu are strofe; pro-zodia este modernă. Prima secvență (versurile 1-4) îi prezintă pe cei doi tineri aflați sub semnul eternului Eros
Poveste sentimentală (poezie) () [Corola-website/Science/309908_a_311237]
-
la o margine-a orei, tu - la cealaltă, ca doua toarte de amforă." Discursul liric se constituie în jurul a doi poli („eu" și „tu") care îi reprezintă pe cei doi tineri aflați într-o benefică stare de grație decurgând din iubire. Împreuna, ei alcătuiesc unitatea, acel Unul după care tânjeste poetul. Prima locuțiune adverbială a textului („Pe urmă") fixează clipa de excepție când începe un nou timp; această clipă poate fi ziua Creației, nașterea Evei mitice din coasta lui Adam, sau
Poveste sentimentală (poezie) () [Corola-website/Science/309908_a_311237]
-
secvență a timpului etern. În aceste condiții, cei doi pot reprezenta perechea mitică, arhetipală sau oricare dintre cuplurile care i-au urmat în curgerea vremii. Din punct de vedere stilistic, mulțimea verbelor la imperfect („ne vedeam", „stăteam", „zburau" etc.) situează iubirea într-un timp fără limite, „eu" și „tu" alcătuind două puncte ale unei coloane infinite de îndragostiți. Situați în afara vremii și a scurgerii ei nemiloase (metafora marginilor orei), cei doi se întorc la vârsta de aur a lumii, când existența
Poveste sentimentală (poezie) () [Corola-website/Science/309908_a_311237]
-
existența era fericită (ca și copilăria), iar jocul constituia o stare obișnuită. În aceeași secvență, comparația „ca doua toarte de amforă" sugerează o stare de grație, dar poate să și trimită la simbolismul vasului care contine o comoară (viața, tinerețea, iubirea etc). A doua secvență a textului cuprinde versurile 5-13 și alătură mitului erotic, un alt mit specific lui N. Stanescu: mitul Cuvântului. Născute din iubire, cuvintele devin „obiecte cosmice", capată materialitate și chiar putere de stihie („ Vârtejul lor putea fi
Poveste sentimentală (poezie) () [Corola-website/Science/309908_a_311237]
-
grație, dar poate să și trimită la simbolismul vasului care contine o comoară (viața, tinerețea, iubirea etc). A doua secvență a textului cuprinde versurile 5-13 și alătură mitului erotic, un alt mit specific lui N. Stanescu: mitul Cuvântului. Născute din iubire, cuvintele devin „obiecte cosmice", capată materialitate și chiar putere de stihie („ Vârtejul lor putea fi aproape zărit"). În fața acestui miracol, poetul îngenunchează (ca într-un ritual); căzute din lumea imponderabilă, cuvintele transfigurează realul prin forța lor primară (metafora ierbii înclinate
Poveste sentimentală (poezie) () [Corola-website/Science/309908_a_311237]
-
rotesc alcătuiesc plasma originară din care s-a născut Universul: „Cuvintele se roteau, se roteau între noi, înainte și înapoi,și cu cât te iubeam mai mult, cu atât repetau, într-un vârtej aproape văzut, structura materiei, de la-nceput." Prin iubire, dar și prin Cuvântul redevenit Logos, se reconstituie timpul și spațiul obârșiilor lumii; poetul devine astfel un nou Amfion 1 care clădește Universul cu ajutorul Cuvântului. Neomodernismul constituie o orientare manifestată în literatura română și situată, cronologic, în perioada 1960-1980. Estetica
Poveste sentimentală (poezie) () [Corola-website/Science/309908_a_311237]
-
lirismul poeziei moderniste din perioada interbelică; - Cultivarea marilor teme existențiale; - Intelectualismul, reflecția filozofică, lirismul abstract; - Ambiguitatea limbajului și insolitul metaforelor. În „Poveste sentimentală" elementele neomoderniste apar încă de la prima lectură: poetul abordează, în modul său propriu, două mari teme existențiale (Iubirea și Creația). Reflecția filozofică asupra acestora, imaginile neobișnuite, metaforele subtile și versul alb se înscriu în aceeași estetică neomodernistă.
Poveste sentimentală (poezie) () [Corola-website/Science/309908_a_311237]
-
Trembiński, care a murit în 10 noiembrie 1888). Emil va servi ca model pentru Rascal în capitolul 48 din românul "Faraonul". În 18 februarie 1904, la vârsta de 17 ani, Emil s-a împușcat mortal în piept, în contextul unei iubiri neîmpărtășite. S-a susținut că în 1906, Prus, în vârstă de 59 de ani,a avut un fiu, Jan Bogusz Sacewicz. Mama băiatului a fost Alină Sacewicz, văduva dr. Kazimierz Sacewicz, un fizician și un gânditor sociolog, pe care Prus
Bolesław Prus () [Corola-website/Science/309900_a_311229]
-
Leoaica tînără, iubirea este o poezie de Nichita Stănescu din volumul "O viziune a sentimentelor", apărut în 1964. "Leoaica tînără, iubirea" face parte din lirismul erotic, fiind unul din textele de referință ale lui Nichita Stănescu. Titlul presupune o comparație eliptica și inversata
Leoaică tânără, iubirea () [Corola-website/Science/309906_a_311235]
-
Leoaica tînără, iubirea este o poezie de Nichita Stănescu din volumul "O viziune a sentimentelor", apărut în 1964. "Leoaica tînără, iubirea" face parte din lirismul erotic, fiind unul din textele de referință ale lui Nichita Stănescu. Titlul presupune o comparație eliptica și inversata, iubirea fiind asemănata unei leoaice tinere. Titlul are de asemenea valente metaforice, iubirea fiind o "leoaica" ce presupune
Leoaică tânără, iubirea () [Corola-website/Science/309906_a_311235]
-
este o poezie de Nichita Stănescu din volumul "O viziune a sentimentelor", apărut în 1964. "Leoaica tînără, iubirea" face parte din lirismul erotic, fiind unul din textele de referință ale lui Nichita Stănescu. Titlul presupune o comparație eliptica și inversata, iubirea fiind asemănata unei leoaice tinere. Titlul are de asemenea valente metaforice, iubirea fiind o "leoaica" ce presupune sălbăticie, instinctualitate, libertate, elegantă - trăsături care își sporesc intensitatea prin adjectivul "tânără "care sugerează agilitate, vitalitate. Se produce un transfer semantic în sensul
Leoaică tânără, iubirea () [Corola-website/Science/309906_a_311235]
-
apărut în 1964. "Leoaica tînără, iubirea" face parte din lirismul erotic, fiind unul din textele de referință ale lui Nichita Stănescu. Titlul presupune o comparație eliptica și inversata, iubirea fiind asemănata unei leoaice tinere. Titlul are de asemenea valente metaforice, iubirea fiind o "leoaica" ce presupune sălbăticie, instinctualitate, libertate, elegantă - trăsături care își sporesc intensitatea prin adjectivul "tânără "care sugerează agilitate, vitalitate. Se produce un transfer semantic în sensul că ideea care i se asociază unei leoaice tinere și anume, agilitatea
Leoaică tânără, iubirea () [Corola-website/Science/309906_a_311235]
-
trăsături care își sporesc intensitatea prin adjectivul "tânără "care sugerează agilitate, vitalitate. Se produce un transfer semantic în sensul că ideea care i se asociază unei leoaice tinere și anume, agilitatea și celelalte calități exprimate mai sus sunt atribuite planului iubirii. Poezia încadrată în volumul "O viziune a sentimentelor" insistă că și primul volum, " Sensul iubirii" pe ideea că sensul lumii, rostul care i se atribuie acesteia este de fapt cel al iubiri. Textul este organizat în 3 strofe, de dimensiuni
Leoaică tânără, iubirea () [Corola-website/Science/309906_a_311235]
-
transfer semantic în sensul că ideea care i se asociază unei leoaice tinere și anume, agilitatea și celelalte calități exprimate mai sus sunt atribuite planului iubirii. Poezia încadrată în volumul "O viziune a sentimentelor" insistă că și primul volum, " Sensul iubirii" pe ideea că sensul lumii, rostul care i se atribuie acesteia este de fapt cel al iubiri. Textul este organizat în 3 strofe, de dimensiuni diferite, cu versuri libere, care se potrivesc traseului iubirii că experiența unică, răvășitoare. Începutul primei
Leoaică tânără, iubirea () [Corola-website/Science/309906_a_311235]
-
celelalte calități exprimate mai sus sunt atribuite planului iubirii. Poezia încadrată în volumul "O viziune a sentimentelor" insistă că și primul volum, " Sensul iubirii" pe ideea că sensul lumii, rostul care i se atribuie acesteia este de fapt cel al iubiri. Textul este organizat în 3 strofe, de dimensiuni diferite, cu versuri libere, care se potrivesc traseului iubirii că experiența unică, răvășitoare. Începutul primei strofe este reprezentat chiar de titlul poeziei, ideea centrală fiind aceea a unei iubiri inevitabile, primejdioase, neașteptate
Leoaică tânără, iubirea () [Corola-website/Science/309906_a_311235]
-
insistă că și primul volum, " Sensul iubirii" pe ideea că sensul lumii, rostul care i se atribuie acesteia este de fapt cel al iubiri. Textul este organizat în 3 strofe, de dimensiuni diferite, cu versuri libere, care se potrivesc traseului iubirii că experiența unică, răvășitoare. Începutul primei strofe este reprezentat chiar de titlul poeziei, ideea centrală fiind aceea a unei iubiri inevitabile, primejdioase, neașteptate. Deloc întâmplătoare, verbele din sfera semantica a agresivului: „mi-a sărit în fața”, „mă pândise” ,„m-a mușcat
Leoaică tânără, iubirea () [Corola-website/Science/309906_a_311235]
-
fapt cel al iubiri. Textul este organizat în 3 strofe, de dimensiuni diferite, cu versuri libere, care se potrivesc traseului iubirii că experiența unică, răvășitoare. Începutul primei strofe este reprezentat chiar de titlul poeziei, ideea centrală fiind aceea a unei iubiri inevitabile, primejdioase, neașteptate. Deloc întâmplătoare, verbele din sfera semantica a agresivului: „mi-a sărit în fața”, „mă pândise” ,„m-a mușcat de față” „colții albi mi i-a înfipt în fața” sugerează că iubirea apare brusc, fără putință de a se interveni
Leoaică tânără, iubirea () [Corola-website/Science/309906_a_311235]
-
titlul poeziei, ideea centrală fiind aceea a unei iubiri inevitabile, primejdioase, neașteptate. Deloc întâmplătoare, verbele din sfera semantica a agresivului: „mi-a sărit în fața”, „mă pândise” ,„m-a mușcat de față” „colții albi mi i-a înfipt în fața” sugerează că iubirea apare brusc, fără putință de a se interveni. Semnele acestei apariții neașteptate rămân pe față, sugerându-se că rănile provocate de iubire nu pot fi ascunse. Se remarcă mărcile eului liric exprimat prin pronumele personale la persoana întâi „mi”,„mă
Leoaică tânără, iubirea () [Corola-website/Science/309906_a_311235]
-
sărit în fața”, „mă pândise” ,„m-a mușcat de față” „colții albi mi i-a înfipt în fața” sugerează că iubirea apare brusc, fără putință de a se interveni. Semnele acestei apariții neașteptate rămân pe față, sugerându-se că rănile provocate de iubire nu pot fi ascunse. Se remarcă mărcile eului liric exprimat prin pronumele personale la persoana întâi „mi”,„mă”,„-m”. Strofa următoare este centrată pe relația eului liric (îndrăgostitului) cu lumea. Prin adverbul de timp „deodată” se marchează transformarea bruscă a
Leoaică tânără, iubirea () [Corola-website/Science/309906_a_311235]
-
cu lumea. Prin adverbul de timp „deodată” se marchează transformarea bruscă a sufletului îndrăgostit care devine un fel de „centrum mundi” (un centru al lumii). Natură este aceeași, dar receptarea ființei îndrăgostite cunoaște alte dimensiuni, căci sufletul prins în mrejele iubirii are intuiția unei lumi perfecte imaginata "ca un cerc de-a dura" , cercul fiind un simbol al perfecțiunii. Altfel spus, în viziunea lui Nichita Stănescu iubirea cunoaște capacitatea genezica, prin ea se poate vorbi de o altă naștere a universului
Leoaică tânără, iubirea () [Corola-website/Science/309906_a_311235]
-
este aceeași, dar receptarea ființei îndrăgostite cunoaște alte dimensiuni, căci sufletul prins în mrejele iubirii are intuiția unei lumi perfecte imaginata "ca un cerc de-a dura" , cercul fiind un simbol al perfecțiunii. Altfel spus, în viziunea lui Nichita Stănescu iubirea cunoaște capacitatea genezica, prin ea se poate vorbi de o altă naștere a universului. Imaginea unei ciocârlii, pasăre micuța și solară care tinde spre lumină se poate interpreta că o manifestare plenară a fericirii ce poate fi atinsă printr-o
Leoaică tânără, iubirea () [Corola-website/Science/309906_a_311235]
-
cunoaște capacitatea genezica, prin ea se poate vorbi de o altă naștere a universului. Imaginea unei ciocârlii, pasăre micuța și solară care tinde spre lumină se poate interpreta că o manifestare plenară a fericirii ce poate fi atinsă printr-o iubire copleșitoare. Ultimele versuri surprind raportul eului liric îndrăgostit cu sinele sau, mâna îndreptată spre sprânceană, spre tâmpla, sau bărbie, nu mai recunoaște calea dintotdeauna, nu mai are percepția clară a propriei ființe. De această data apare mișcarea „alena” a leoaicei
Leoaică tânără, iubirea () [Corola-website/Science/309906_a_311235]
-
data apare mișcarea „alena” a leoaicei arămii, cu mișcările viclene, epitete care induc ideea maturizării sau a consumării sentimentelor erotice. Repetiția din final urmată de punctele de suspensie „încă o vreme/Si-nc-o vreme...” potențează ideea de continuitate, de permanență a iubirii. Căci iubirea, ca formă a spiritului, se pare ca învinge timpul, conferind profunzime vieții. Poet al iubirii, chiar din primele volume, Nichita Stănescu sugerează că de fapt sensul iubirii este însuși sensul lumii, iubirea fiind o lume a sufletului despre
Leoaică tânără, iubirea () [Corola-website/Science/309906_a_311235]