71,127 matches
-
precizie a sistemului de identificare pentru fiecare careu până în 1942 și absența sistemelor IFF (Identification Friend or Foe - Identificarea Camaradului sau Inamicului) montate pe avioane făceau ca un singur avion de vânătoare să fie controlat la un moment dat de la sol. Un rada Würzburg controla vânătorul, iar cel de-al doilea urmărea bombardierul. Cele două ecouri radar nu erau reprezentate pe un singur ecran. Ele erau urmărite de doi operatori diferiți, fiecare proiectând un cerc colorat diferit pe o masă de
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
a fost surprinsă de atacurile aeriene protejate de lansarea de panglici refletorizante „Chaff”, Luftwaffe și-a schimbat tacticile. Cu radarele neutralizate de panglicile refletorizante, avioanele de vânătoare nocturnă nu mai puteau intercepta cu ușurință bombardierele. Până la urmă, operatorii radar de la sol nu au mai utilizat radarele pentru ghidarea vânătorilor germani și urmărirea individuală a bombardierelor. În schimb, controlorii de zbor au oferit informații asupra rutelor pe care se deplasau grupurile de bombardiere. Bombardierele nu mai erau urmărite individual dectât dacă erau
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
Galland a remarcat: Situația tensionată a efectivelor din apărarea aeriană a Reichului presupune aducerea de urgență a personalului navigant experimentat din alte arme ale serviciului, în special pentru menținerea puterii de luptă a armei aerului, piloți experimentați în atacuri la sol și din unitățile de bombardiere, în special ofițeri corespunzători ca lideri de formație... Apariția tot mai multor avioane de vânătoare americane, care îi doborau pe cei mai buni piloți de vânătoare a pornit un cerc vicios. Pentru asigurarea nevoilor de pe
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
de benzină. Acestea aveau un necesar de 54.000 - 74.000 t de benzină pe lună. Cu aceste cantități de combustibil, școlile ar fi fost capabile să pregătească 1.200 de piloți de vânătoare, 250 pentru avioanele de atac la sol, 40 pentru bombardiere, 75 pentru bombardierele cu reacție, 64 pentru recunoaștere și 40 pentru vânătoarea nocturnă. Cererile școlilor de piloți nu au fost niciodată satisfăcute. În iulie 1944 au fost asigurate 12.400 t, iar în agust 12.200 t
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
restricționeze iluminarea aeroporturilor și să reducă la maxim folosirea balizelor luminoase de pe piste. Criza de combustibil a dus la scăderea calității pregătirii echipajelor "Nachtjagdgeschwader". În paralel, cererea de recruți pentru "Wehrmacht" a dus la scăderea numărului și profesionalismului personalului de la sol. În condițiile în care forțele sovietice preluaseră în mod decisiv inițiativa pe frontul de răsărit, mai multe echipaje de vânătoare nocturnă au fost obligate să fie mutate în est pentru contracararea atacurilor aviației sovietice. În ciuda tuturor piedicilor, efectivele "Nachtgeschwader" au
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
de pe la mijlocul anului 1944, eficiența forțelor de vântoare nocturnă a scăzut treptat ca urmare a efectului cumulat al crizei de combustibil, multitudinii de sarcini defensive de pe cele două fronturi și scăderea efectivelor de echipaje experimentate și a calității personalului de la sol. În ultimul an de război, ofensiva bombardierelor „a ajuns la maturitate” . În condițiile în care defensiva aeriană germană era înfrântă din punct de vedere strategic, obiectivele economice erau supuse direct celor mai ample atacuri aliate. Cea mai mare cantitate de
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
bombardierelor, după cum se plănuise încă din 1942. Au existat pe de-o parte probleme cu producția motorului cu reacție și, pe de altă parte, cu neînțelegerea de către Hitler a rolului noului avion, pe care Fuhrerul îl dorea destinat atacurilor la sol. Toate acestea au dus la întârzierea intrării în luptă a modelului Me 262 în cadrul "RLV". Operațiunile 262 și Me 163 au contribuit prea puțin la lupta împotriva superiorității aeriene aliate. Pierderile germanilor au rămas foarte ridicate, în primul rând datorită
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
râul Rin. Germanii au reușit să obțină unele succese limitate prin folosirea unor formațiune de 40-50 avioane Me 262, dar pierderile suferite de bombardierele aliate au rămas în continuare scăzute. Bucrându-se de superioritatea aeriană, aliații au atacat continuu Luftwaffe la sol și în aer. În doar două zile, 13-15 aprilie, 400 de avioane de vânătoare germane au fost distruse la sol de atacurile aliate. Intensitatea campaniei împotriva orașelor germane nu a scăzut. Printre cele mai controversate raiduri s-a numărat cel
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
pierderile suferite de bombardierele aliate au rămas în continuare scăzute. Bucrându-se de superioritatea aeriană, aliații au atacat continuu Luftwaffe la sol și în aer. În doar două zile, 13-15 aprilie, 400 de avioane de vânătoare germane au fost distruse la sol de atacurile aliate. Intensitatea campaniei împotriva orașelor germane nu a scăzut. Printre cele mai controversate raiduri s-a numărat cel împotriva Dresdei din februarie 1945. Scopul declarat al acestui bombardament a fost sprijinirea înaintării Armatei Roșii pe frontul de est
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
cuspide, dintre care cel central este foarte mic și legat de cei interiori (linguali) printr-o pereche de creste oblice. Primii incisivi au formă de canini. Sunt animale terestre diurne și nocturne și folosesc adăposturi superficiale sau chiar pe suprafața solului. Deși duc o viață terestră, la nevoie se pot cățăra și pot înota. Când nu sunt în căutarea hranei, stau ascunse pe sub trunchiuri și rădăcinile arborilor, printre pietre, în grămezi de vreascuri, în cuiburile termitelor și chiar în galerii. Spre deosebire de
Erinaceide () [Corola-website/Science/332717_a_334046]
-
scad de la 188/minut la numai 21/minut. Trăiesc prin păduri, tufișuri, parcuri urbane, stepe și deșert. Se hrănesc mai ales cu insecte, râme, moluște (melci, limacși) , broaște, reptile (șopârle, șerpi), uneori pui și ouă ale păsărilor care cuibăresc pe sol (prepelițe și fazani), șoareci, vătui, hoituri, ocazional - jir, ghindă, păstăi, prune, mere. În genere, sunt animale folositoare. Sunt răspîndite în Africa, Europa și Asia, spre nord până la limita pădurilor de foioase, iar spre sud până în insulele din sudul Asiei: Tioman
Erinaceide () [Corola-website/Science/332717_a_334046]
-
partea ventrală cenușie-gălbuie. La unii indivizi este evidentă o dungă neagră, medio-dorsală. Gimnurii mici sunt mai activ noaptea, dar și ziua. Duc mai ales o viață terestră, însă au fost observați cățărîndu-se pe tufișuri sau pe arborii de cafea. Pe sol se mișcă prin salturi mici, când nu sunt speriați; în caz de pericol însă, fug cu mare viteză. Merg pe aceleași poteci, și astfel pot fi urmăriți până la ascunzișurile lor secrete de pe sub trunchiuri sau pietre. Construiesc cuiburi din frunze în
Gimnurul mic () [Corola-website/Science/332737_a_334066]
-
sub forma unor sate de vale dar și așezărilor risipite de plai. Bazinele superioare ale Țibăului și Cârlibabei sunt sălbatice, cu pădure masivă și lipsite de sate. Activitatea economică pricipală este cea de exploatare a lemnului.Clima relativ aspră și solurile predominant forestiere permit numai culturi fără pretenții, pe suprafețe mult restrânse. Din punct de vedere agricol, arealul cel mai întins îl ocupă fânețele. Culmea Țibăului se încadrează în unitatea structurală a zonei cristalino-mezozoice, care formează axul central al Carpaților Orientali
Munții Țibău () [Corola-website/Science/332747_a_334076]
-
mugo" și "Rhododendron myrtifolium"; Tufărișuri alpine și boreale; Tufărișuri cu specii sub-arctice de "Salix"; Tufărișuri subcontinentale peri-pontice; Fânețe montane; Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios; Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase; Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Turbării active și Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase. La baza desemnării sitului se află o gamă
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
Dobrogea, este oaspete de iarnă. Rățoiul este negru cu flancurile albe și cu un moț de pene, iar rața are un colorit mai brun și nu prezintă moț. Depune 6 până la 14 ouă în perioada mai-iunie într-o gaură din sol, lângă apă, sub vegetație. Bobocii ies după 24 de zile de clocit și sunt acoperiți cu un puf brun-negricios, cu pete galbene pe abdomen.
Rață moțată () [Corola-website/Science/332861_a_334190]
-
zidărie de cărămidă acoperită cu tencuieli de var în exterior și de ipsos în interior. Piatra este folosită pentru a îmbrăca o parte din soclu, precum și pentru profilele brâiele, coloanele și balustradele fațadelor. Acoperișul este din țiglă smălțuită, montată în soli. Împrejmuirea și porțile mari sunt zidite în piatră brută de Bușteni. Întinderea și forma terenului a permis o plantație destul de importantă pentru punerea în valoare a unei arhitecturi care cere o asemenea încadrare.” Alex Lepadatu, Ministru al Culturii în guvernul
Hanu’ Berarilor () [Corola-website/Science/332862_a_334191]
-
Norii Nimbus sunt nori groși de înălțme medie și joasă, în culori sumbre și cu bază neregulată, constituiți în general din picături de apă și care produc deseori precipitații. De obicei precipitațiile ajung la sol sub formă de ploaie, grindină sau zăpadă. Cu toate acestea, precipitațiile nu sunt obligatorii; ele se pot evapora producând fenomenul virga. Acești nori închid cerul și nu lasă lumina soarelui să-i străbată din cauza densității și grosimii foarte mari. Nimbus
Nimbus (nor) () [Corola-website/Science/332912_a_334241]
-
ar fi de așteptat. Recapitularea introducerii este din punct de vedere tonal și tematic o tranziție spre a doua parte mare, trecând de la Do diez minor spre paralela Re bemol major - dominanta tonalității Fa diez minor. Secțiunea corală începe în Sol bemol major iar simfonia se încheie în tonalitatea Mi bemol major. Textele din limba germană au fost traduse de Marius Tabacu, director general al Filarmonicii de Stat "Transilvania" din Cluj-Napoca. Primele nouă versuri sunt preluate din "Die Auferstehung" de Friedrich
Simfonia nr. 2 (Mahler) () [Corola-website/Science/332898_a_334227]
-
sprijineau de console de formă prismatică din piatră cioplită. Naosul a fost despărțit de pronaos de un puternic zid. Zidurile bisericii au avut grinzi de lemn înecate în zidărie și legate între ele prin mici piese transversale - aflate la nivelul solului, ceva mai sus de originea bolților și la partea superioară a zidurilor. Tot cu grinzi de lemn au fost susținute și arcurile turnurilor la nivelul clopotelor. Jos deasupra soclului, se găsește un brâu care înconjoară clădirea, din patru rânduri de
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
influențele acesteia. În România, studierea focarelor geopatogene a început în octombrie 1961, în secret, în câteva unități militare, prin metode paranormale. Rețeaua Hartmann apare sub forma unor perdele verticale de radiații tridimensionale și invizibile foarte înalte care se înalță din sol. Acestea se întind pe direcția Nord-Sud din 2 în 2 metri, iar pe direcția Est-Vest din 2,5 în 2,5 metri, iar grosimea lor este între 16 și 20 cm. Liniile se intersectează între ele, punctele de intersecție se
Rețea Hartmann () [Corola-website/Science/333562_a_334891]
-
a fost, de asemenea, singura "zonă franca", în care se puteau organiza în mod legal jocuri de noroc, privilegiu acordat lui Nicolò Barattiero (sau Barattieri) care a fost capabil să găsească o modalitate de a permite ridicarea structurilor grele de pe sol: prin utilizarea de frânghii groase care erau fixate la capătul unei coloane, iar apoi scufundate în apă, exercitând astfel o tracțiune puternică care a permis ridicarea cu câțiva centimetri și alunecarea peste penele de lemn, constructorul din Bergamo, care se
Coloanele sfinților Marcu și Teodor () [Corola-website/Science/333564_a_334893]
-
Toate planetele din sistemul solar au fost vizitate de diferite tipurile de nave spațiale lansate de pe Pământ. Prin aceste misiuni fără pilot, oamenii au putut obține în prim-plan fotografii ale tuturor planetelor și în cazul lander-elor, efectua teste ale solurilor și atmosferei unora. Primul obiect artificial trimis în spațiu a fost satelitul sovietic Sputnik 1, lansat în 1957, care a orbitat cu succes Pământul până la 4 ianuarie a anului următor (1958). Sonda americană Explorer 6, lansată în 1959, a fost
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
se încheie în iulie 2015, iar oamenii de știință speră să obțină noi date despre începuturile sistemului solar. În perioada cercetărilor, Dawn se va apropia de Ceres până la o distanță de aproximativ 370 km pentru a cartografia suprafață, stabili compoziția solului și măsură câmpul gravitațional. Începând din luna aprilie, sonda va transmite primele imagini detaliate, iar până în iulie ar trebui să ducă la bun sfârșit misiunea principala. Dawn ar putea rămâne pe orbită până la sfârșitul anului 2016.
Dawn (sondă spațială) () [Corola-website/Science/333645_a_334974]
-
Conidiile sunt unicelulare, hilaine, ovoidale, de 25-30 x 15-24 µ. Ele germinează numai în prezența picăturilor de apă, formând zoospori (la temperatura de 15C) sau un filament de miceliu în alte condiții. Tuberculii sunt infectați prin intermediul conidiilor care nimeresc în sol fiind spălate de pe organele aeriene. Infectarea tuberculilor are loc prin lenticele, ochiuri sau prin leziuni. Cu cât tuberculii sunt mai aproape de suprafața solului, cu atât ei sunt mai puternic expuși infecției. De la un an la altul infecția se transmite prin
Phytophthora infestans () [Corola-website/Science/333688_a_335017]
-
15C) sau un filament de miceliu în alte condiții. Tuberculii sunt infectați prin intermediul conidiilor care nimeresc în sol fiind spălate de pe organele aeriene. Infectarea tuberculilor are loc prin lenticele, ochiuri sau prin leziuni. Cu cât tuberculii sunt mai aproape de suprafața solului, cu atât ei sunt mai puternic expuși infecției. De la un an la altul infecția se transmite prin miceliul din tuberculii infectați, mai rar prin miceliul din resturile vegetale. Oosporii nu prezintă interes ca rezervă de infecție. În funcție de momentul când s-
Phytophthora infestans () [Corola-website/Science/333688_a_335017]