71,127 matches
-
Capacitatea unui zone liniare de a servi drept un coridor ecologic depinde nu numai de caracteristicile sale proprii (umbră, hrană disponibilă, etc.), dar și de caracteristicile elementelor adiacente. De exemplu, în peisajele agricole, natura culturilor și modalitățile de gestionare (prelucrarea solului, utilizarea pesticidelor) poate favoriza sau diminua funcția coridoarelor formate din garduri vii. Coridoarele ecologice nu sunt întotdeauna continui, ele putând fi constituite din mozaicuri ale mediului și rețele asociate care formează un coridor ecologic funcțional de dimensiuni mici. De exemplu
Coridor ecologic () [Corola-website/Science/333673_a_335002]
-
alta a lanțului carpatic între altitudinile de 300 și 1500 m. Trăiește în principal în zonele muntoase, unde construiește galerii subterane extinse în pajiști (inclusiv pășuni) sau, mai rar, în păduri. În România este întâlnit numai în zonele montane cu sol mai umed: pășuni și pajiști, cu un strat ierbos bine dezolat și cu sol afânat sau cu trifoi, lucernă și în livezile cu pomi fructiferi. Este predominant erbivor, hrănindu-se cu vegetație vara și cu rădăcini, bulbi și tuberculi în timpul
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
în zonele muntoase, unde construiește galerii subterane extinse în pajiști (inclusiv pășuni) sau, mai rar, în păduri. În România este întâlnit numai în zonele montane cu sol mai umed: pășuni și pajiști, cu un strat ierbos bine dezolat și cu sol afânat sau cu trifoi, lucernă și în livezile cu pomi fructiferi. Este predominant erbivor, hrănindu-se cu vegetație vara și cu rădăcini, bulbi și tuberculi în timpul iernii. În România hrana constă din părțile subterane ale plantelor spontane (pășuni și fânețe
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
o adâncime de 15-58 cm. Sau stabilit două tipuri de galerii: una constă din galerii subterane grupate și alt tip dintr-o singură galerie principală cu mici ramificații. Este mai puțin vioi decât șobolanul de apă. Apare adesea la suprafața solului, fără a se depărta prea mult de intrarea în galerii. Este un animal nocturn. Este activ și iarna, ieșind la suprafață pe zăpadă în căutarea hranei. Fluctuațiile ciclice ale populației pronunțate au loc o dată la 5-8 ani, cu o densitate
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
Ciucaș; Bucegi și Gârbova; Munții Godeanu și Făgăraș) Trăiește în zone împădurite, mai ales în cele cu subarboret, de pe versanții stâncoși ai munților: în pădurile de foioase în care predomină fagul și în cele de conifere, cu trunchiuri doborâte la sol, în luncile și văile cu pante însorite, dar cu bogat înveliș de vegetație. Preferă totuși rariștile din inima pădurii și pe cele de pe margini, de unde pot ieși și la câmp. Duce viață galericolă, săpându-și o rețea superficială de galerii
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
luncile și văile cu pante însorite, dar cu bogat înveliș de vegetație. Preferă totuși rariștile din inima pădurii și pe cele de pe margini, de unde pot ieși și la câmp. Duce viață galericolă, săpându-și o rețea superficială de galerii în sol, la adâncimea de 10-20 cm, prin frunzar, printre pietre, pe sub trunchiuri de copaci căzuți, sau pe lângă rădăcinile arborilor. La capătul galeriilor are camere de odihnă și pentru provizii. Rețeaua de galerii este folosită intens. Denumirea de șoarece scurmător derivă de la
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
în sectoarele mai adânci ale galeriilor. Cuibul de fătare este relativ mare, cu diametrul de 20-30 cm, amenajat la adâncimea de 30-40 cm. Fiind bun cățărător, de multe ori se adăpostește în scorburile copacilor situate la 7-10 m înălțime de la sol, pe care le preferă uneori pentru nașterea și creșterea puilor. Este activ aproape permanent în decursul celor 24 de ore, cu scurte pauze, fiind predominant nocturn. Înregistrează o activitate mai intensă la crepuscul și după miezul nopții. Nu hibernează, fiind
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
Coalition for Freedom of Information". Cea mai semnificativă constatare a echipei științifice a fost descoperirea unei linii de copaci rupți în partea superioară, linie care ducea la locul unde unii martori oculari au declarat că au văzut obiectul înfipt în sol. În plus, la datarea pe baza inelelor anuale ale arborilor a reieșit că a existat o deteriorare a acestora în 1965. Această a furnizat dovezi fizice că ceva din aer s-ar fi putut prăbuși printre copaci și ar fi
Incidentul OZN de la Kecksburg () [Corola-website/Science/333705_a_335034]
-
aer s-ar fi putut prăbuși printre copaci și ar fi căzut în pădure. (Cu toate acestea, unul dintre oamenii de știință ar fi sugerat ca gheața ar fi provocat aceste daune copacilor.) Au fost constatate și perturbări minore ale solului în zona presupusului loc de aterizare. Un alt martor a declarat că a auzit o pereche de țipete puternice și oribile în momentul în care membri ai armatei se apropiau pe jos de obiect. Aceasta reinvestigare a fost un impuls
Incidentul OZN de la Kecksburg () [Corola-website/Science/333705_a_335034]
-
înierbate, poieni din pădurile de munte, adesea chiar în cele de câmpie, până în pășunile de pe crestele munților și golul de munte (de ex. în Retezat). Evită însă mlaștinile. În pădurile de foioase șoarecele subpământean nu este legat de prezența umidității solului, iar la altitudini de 600-700 m trăiește pe versanții însoriți. Este galericol. Numele șoarecelui subpământean provine de la felul său de viață, dusă în galerii, pe care le face săpând tunele cu ghearele și tălpile anterioare; cele posterioare servesc la aruncarea
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
pe traiectul galeriilor. Cele mai multe galerii sunt superficiale (10-15 cm), acoperite de litieră, adâncimea maximă a galeriilor nu depășește 40 cm. Nu hibernează. Pe vreme vreme ploioasă și pe ninsoare și ger își astupă intrările galeriilor și renunță la ieșirile pe sol pentru căutarea hranei pe durate de 2-3 zile. Este un foarte bun alergător pe sol, iar la nevoie înoată prin apă. Este deosebit de activ tot timpul anului, iar în cursul celor 24 ore, devine mai activ după asfințitul soarelui, fiind
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
galeriilor nu depășește 40 cm. Nu hibernează. Pe vreme vreme ploioasă și pe ninsoare și ger își astupă intrările galeriilor și renunță la ieșirile pe sol pentru căutarea hranei pe durate de 2-3 zile. Este un foarte bun alergător pe sol, iar la nevoie înoată prin apă. Este deosebit de activ tot timpul anului, iar în cursul celor 24 ore, devine mai activ după asfințitul soarelui, fiind un animal predominant nocturn și circulă pe cărările croite prin iarba deasă. Ziua stă de
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
30, cele 42 de planoare cu 493 de parașutiști la bord au decolat de pe două aeroporturi din Köln. Convoiul aerian a păstrat o tăcere radio completă, ceea ce i-a obligat pe piloți să se ghideze doar pe semnalele luminoase de la sol, care marcau drumul spre Belgia. Datorită interzicerii comunicațiilor radio, comandanții forței de asalt nu au putut fi informați că s-a rupt cablul de remorcare a unui planor și că acesta a fost obligat să aterizeze pe teritoriul german. În
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
tămâie către Yemen și Arabia de Sud, nici de cei care plecau spre Indii, de unde aduceau țesături, podoabe, arme, sau de cei ce porneau spre nord-est, către Golful Persic. Arabia Felix a fost numită coasta de sud-vest, Yemenul, pentru bogăția solului și ierburile aromate, pădurile cu arbori de tămâie, smirnă, scorțișoară și palmieri. Autorii clasici le numesc "ceva divin și greu de descris" care nu lasă indiferenți "nici navigatorii, chiar dacă aceștia trec foarte departe de coastă."Era singura zonă în care
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
războiul egiptean, beduinul care-l însoțea a ghicit după strigătul unei ciori repetat de trei ori că în apropiere se afla un râu.” „Animalele, ca forțe divine răspândite pe pământ, păsările care sfătuiesc și avertizează, accentul pe practici divinatorii privind solul, flora și fauna, precum și palmomanția și anumite tehnici ale extazului au fost caracteristici ale divinației tuturor semișilor ( Fahd, 1966:21-29 ). La fel ca la celelalte civilizații semite, și la arabi exista o afinitate între stilul profetic și cel poetic. Credința
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
frâiele anchetei, secondat de ducele de Chalais. Bănuielile planează, pe rând, când asupra unora dintre servitori, când asupra oaspeților al căror trecut nu prezintă reperele morale necesare. Împrejurul castelului sunt văzute siluete diforme care merg în poziție bipedă, iar pe sol sun descoperite urme ale unor picioare gigantice, înzestrate cu gheare. Ancheta conduce în cele din urmă spre Huguet de Castlenove, care se dovedește a fi un vârcolac. Uciderea lui și a amantei sale pare să readucă liniștea, dar este doar
...Și la sfârșit a mai rămas coșmarul () [Corola-website/Science/333797_a_335126]
-
alcătuiesc acest debut discografic se numără și Marco Polo, o melodie în care apare și singurul invitat al acestui album, care este celebrul chitarist macedonian Vlatko Stefanovski, cunoscut printre altele și grație faptului că a activat în trupa Leb i Sol . Trupa BIO a luat naștere în 2005 la inițiativa lui Horea Crisovan si a lui Florin Cvasa. În scurt timp li s-au alăturat Gabi (WFS) la voce , Pista (Quo Vadis) la bass și Vali (Implant Pentru Refuz) chitară. În
Horea Crișovan () [Corola-website/Science/333798_a_335127]
-
Chiar dacă nu sunt astfel de forme de relief, ele pot fi accesate cu ajutorul turnurilor înalte. De asemenea, este posibilă construirea unui inel închis de centrale electrice în zona polilor, capabile să asigure o aprovizionare continuă cu energie. Se presupune că solul lui Mercur are o cantitate mare de heliu-3, care poate fi o sursă importantă de energie nepoluantă pe Pământ și un factor decisiv în dezvoltarea economică a sistemului solar în viitor. Mai mult, Mercur poate fi bogat în minereuri disponibile
Colonizarea planetei Mercur () [Corola-website/Science/333807_a_335136]
-
mai mari ale acelor vremuri. Ambele tabere au suferit pierderi grele. Piloții britanici au obținut o victorie copleșitoare în luptele aeriene din acea zi, cu un raport de 2:1 al avioanelor doborâte. Germanii au reușit însă să distrugă la sol mai multe avioane RAF, dintre care cel puțin șase avioane de vânătoare, ceea ce a echilibrat într-un fel volumul pierderilor celor două tabere. După data de 18 august au mai avut loc numeroase lupte aeriene cu pierderi grele, dar pierderile
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
32, No. 64, No. 601 și No. 615, cu 23 Spitfire și 27 Hurricane au ocupat poziți deasupra aeroporturilor Kenley și Biggin Hill. Raidul german urma să fie întâlnit de 97 de avioane de vânătoare RAF. Park a păstrat la sol trei escadrile pe aeroportul RAF Tangmere pentru respingerea unui eventual atac dinspre sud, plus încă șase, care urmau să fie folosite acole unde ar fi fost urgentă nevoie. În momentul intrării grupului lui Gerhard Schöpfel în spațiul aerian britanic, germanii
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
să declanșeze un atac coordonat. Cele două escadrile care zburau la mare altitudine nu au putut fi dirijate la o înălțime de atac mai mică, iar alte avioane de vânătoare RAF nu au primit ordinul să atace "9 Staffel". La sol în zonă se mai afla doar cele 12 avioane Hurricane ale escadrilei 111. Deși nu era responsabilitatea lor, controlorii au preluat inițiativa și au ordonat tuturor avioanelor să decoleze. Chiar și cele care nu au primit ordinul de atac au
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
escadrilei 111. Deși nu era responsabilitatea lor, controlorii au preluat inițiativa și au ordonat tuturor avioanelor să decoleze. Chiar și cele care nu au primit ordinul de atac au trebuit să se deplaseze spre nord-est, pentru ca să evite distrugerea lor la sol. Escadrila 111 a reușit să se plaseze pe poziții de luptă la 3.000 de picioare deasupra aeroportului Kenley. Ei și-au sporit astfel șansele să atace de sus bombardierele "9 Staffel". Controlorii de zbor de la Biggin Hill, la comanda
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
Hermann Magin să-și conducă avionul până la bază. Magin a murit la scurtă vreme după ce a aterizat datorită rănilor. În timpul atacului, bombardierele din "9 Staffel" au reușit distrugerea a trei hangare, au lovit diferite alte clădiri și au distrus la sol opt avioane Hurricane. Alte surse menționează zece hangare au fost distruse, șase avariate, camera operațională scoasă din uz și mai multe clădiri distruse. Rezultatele bombardamatului ar fi fost mai bune dacă bombele ar fi fost lansate de la o înălțime mai
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
reușit să respingă cu succes atacurile vânătorilor RAF. Membrii echipajelor bombardierelor germane au remarcat atacul slab al RAF și au tras concluzia că escadrilele de vânătoare britanice sunt epuizate. Pe aeroportul Biggin Hill, cea mai mare parte a pesonalului de la sol a avut timp să se adăpostească înainte de declanșarea bombardamentului german. KG 1 a pierdut doar un singur bombardier He 111, un al doilea fiind doar ușor avariat, dar nu și-a îndeplinit misiunea, nereușind să distrugă aeroportul Biggin Hill Până în
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
pierderi la rândul lor. Escadrila 17 a pierdut un avion Hurricane, iar pilotul a fost ucis. Escadrila 32 a pierdut un Hurricane. Escadrila 65 a pierdut un Hurricane, pilotul fiind dat dispărut. Escadrila 111 a pierdut un Hurricane distrus la sol, un al doilea fiind doar avariat pe pistă, iar trei avioane au fost distruse în timpul luptelor aeriene. Toți piloții au reușit să se salveze. Escadrila 501 a suferit pierderi mai grele - cinci avioane Hurricane doborâte, doi piloți uciși și unul
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]