12,426 matches
-
cele două naturi, are de două ori proprietățile naturale ale celor două naturi: două voințe naturale, și anume, cea divină și cea umană; două lucrări naturale, cea divină și cea umană; un dublu liber-arbitru, cel divin și cel uman; precum și înțelepciunea și cunoașterea, divine și umane. Într-adevăr, Iisus, fiind din aceeași substanță cu Dumnezeu Tatăl, vrea și lucrează cu liberă voință precum Dumnezeu; și fiind și din substanța noastră, vrea și lucrează cu liberă voință precum omul. Ale lui sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
forțele, să fie încredințați că vor izbuti să iasă victorioși din orice încercare. Ca să poată conduce împărăția, va fi nevoie atât de neînfricarea și vitejia lui Amirion, care era potrivit pentru a conduce lupte, misiuni și războaie, cât și de înțelepciunea și diplomația lui Sturion care datorită firii sale calme, va lua cele mai cumpănite decizii. După câțiva ani în care frații au condus cu vitejie și istețime împărăția moștenită, se zvonea că un ciclop uriaș rătăcește prin regat vrând să
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
fiecare gest pe care l-am face? Căci masca își pune amprenta pe mimici diferite, acestea povestind fără niciun cuvânt amintirile sufletului. Divinitatea ne-a creat, pentru ca mai apoi noi să ne definitivăm trăsăturile. Sclipirea din nuanțele măștii povestește cu înțelepciune fiecare surâs de pe chipurile noastre gânditoare... Alcătuim un fundal mirific al unei piese de teatru căci ne purtăm măștile cu mândrie și dăm viața fiecărui rol pe care existența ni-l rezervă. Scena își adună actorii, într-un decor de
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
care, în propriile mele principii, este una din temeliile pe care se poate baza un om spre a deveni mai hotărât și mai doritor să aspire supranaturalul. În următoarele pasaje, îmi voi prezenta un fel de opinie și înțelegere a înțelepciunii acestei opere, încercând, într-un anumit mod, să deschid noi orizonturi acestei societăți care își construiește existența pe temeiul lucrurilor profane, al acelei lumi care momentan se duce în direcția opusă sacrului, a unei lumi pure, a unei lumi dominate
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
de ele doar când avem nevoie, hrana chiar când suntem înfometați, sexualitatea când trebuie (pentru a nu o perverti) și munca zilnic sau aproape zilnic cu o anumită măsură, cantități ce să nu ne sature, ci să ne hidrateze cu înțelepciune. Folosindu-le cu scopul de a ne satura, părăsim Sacrul, împrietenindu-ne cu profanul care în momentul de față este cu totul paralel de Sacru; Profanul caută să ne poziționeze lângă Adevăr. Poate există unele nelămuriri pentru faptul că Mircea
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
în care m-am născut și am copilărit este casa bătrânească de pe malul Dunării din plaiurile dobrogene străvechi. Când mă gândesc la toate lucrurile ce mi s-au întâmplat, fie rele, fie bune, în acele locuri pline de mândrie și înțelepciune mă simt un om norocos că am avut ocazia să îmi împart copilăria cu oamenii și tărâmurile frumoase ale Dobrogei. Dobrogea este o regiune a țării noastre care ascunde istorie, mândrie și frumusețe. Dealurile cele înalte peste care soldații și-
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
dau seama de profunzimea sentimentelor ei. De multe ori urma pașilor mei este dublată de tălpile ei și râsul ei devine ecoul râsului meu. Această „femeie” e ca o pânză aurie învăluită în jurul inimii mele, care îmi dă putere și înțelepciune. Când era mințită de cineva, avea întotdeauna puterea de a ierta, lucrul pentru care o admir. Era plină de energie, consumând-o prin a face treburile gospodărește, făcând cumpărături, mă ajuta și-mi explica unele lucruri, de aceea îmi doresc
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
sărbătoare, vara, când pământul își etalează elegant lanurile de grâne aurii sau toamna, când frunzele arămii dansează cu ploaia pe muzica vântului, în orice anotimp școala mea este alături de noi, elevii, alături de dascălii care trudesc pentru a ne împărți din înțelepciunea lor sau alături de părinți, care găsesc o vorbă bună sau sprijin aici, în lăcașul plin de voioșie, de culori și de cuvinte. Fiecare colț al școlii are câte o culoare sau are o încărcătură emoțională pe care o pot simți
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
renască o dată cu luna, cum să se alăture cu corpul ei marelui ciclu al naturii. Roata se pornise. Și chiar dacă Laban încă se mai credea capul familiei, venise vremea lui Iacob. Mamele mele, de asemenea, începeau să-și numere zilele cu înțelepciunea femeilor. Și au urmat mulți ani buni. Ploile au căzut la timp, iar apa din fântână era dulce și abundentă. Împrejurimile au fost cruțate de molime și între triburi a fost pace. Turmele au prosperat atât de mult încât Iacob
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
al nostru. Mamele mele s-au declarat foarte mulțumite de acea vale. - Munții sunt acolo unde cerul se întâlnește cu pământul, a spus Zilpa, bucuroasă că va avea inspirație. - Munții ne vor proteja de vânturile rele, a spus Lea cu înțelepciune. - Trebuie să găsesc o femeie de pe aici ca să-mi arate ce au de oferit dealurile astea, a spus Rahela către Inna. Doar Bilha părea nefericită acolo, la poalele lui Ebal, muntele sub care aveam să ne întindem corturile. - E așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
a îmbrățișat-o iar pe Re-nefer și ea și-a revenit: - Nehesi e salvatorul meu, a spus apoi uitându-se înspre locul unde stătea el, în spatele meu. - Aș fi fost moartă dacă n-ar fi fost brațul lui puternic și înțelepciunea lui și liniștea pe care mi-a adus-o. M-a scos din Canaan, împreună cu fata asta care a fost concubina fiului meu și care îmi poartă nepotul în pântece. Toți ochii s-au întors în acel moment înspre pântecul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
care s-au prins de minune în solul negru și iute al Egiptului. Nimeni n-a mai suferit de stomac iritat în casa lui Nakht-re. Așa a devenit Meryt faimoasă pentru leacurile ei „exotice”, iar eu am avut satisfacția că înțelepciunea mamelor mele era folosită în scopuri nobile. Viața mea liniștită s-a terminat în al patrulea an de la plecarea lui Re-mose din casa lui Nakht-re, atunci când fiica lui Ruddedit a ajuns pe cărămizile de naștere. O chema Hatnuf și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
femeile încetează să mai sângereze la luna nouă și m-am văzut petrecându-mi amurgul vieții în liniștea obișnuită a grădinii lui Nakht-re. Am pus o statuie a lui Isis deasupra patului și m-am rugat să am parte de înțelepciunea și liniștea zeiței, vindecătoarea femeilor și a bărbaților. Dar am uitat să mă rog pentru protectorii mei pământeni. Într-o noapte târziu, m-am trezit în urletele pisicilor, iar dimineața Nakht-re a venit să-mi spună că Re-nefer murise în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
când trupul meu nu s-a mai supus datoriei lunii. Eram dincolo de vârsta copiilor și mama mea, care născuse atâția copii, venise să mă aline. - Tu ești cea bătrână acum, a zis ea cu delicatețe. Tu ești acum bunica, vocea înțelepciunii. Cinste ție, a zis ea și s-a aplecat în fața mea până a atins pământul cu fruntea, cerându-mi iertare. Am ridicat-o și s-a transformat într-un copil înfășat. Legănând-o în brațe, am implorat-o să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
În mijlocul proprietății, spunându-le că pot să-și ridice corturile unde vor; voia să se culce, de preferință fără a mai Întâlni pe nimeni. Fizic, Întrupa Încă tipul bărbatului versat și senzual, cu privirea scânteind de ironie sau chiar de Înțelepciune; unele fete mai proaste credeau chiar că are un chip luminos și binevoitor. Nu, nu simțea În el nici o bunăvoință și În plus avea impresia că este un actor de mâna a doua: cum de se lăsaseră amăgiți cu toții? Hotărât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
m-am Împotrivit. Și-a pus o clipă fața Între sânii mei, apoi a căzut iar În fotoliu. Mi-a făcut semn cu capul să plec. Mâinile Îi tremurau foarte tare. În privirea lui nu citeam nici inițiere spirituală, nici Înțelepciune; În privirea lui nu citeam decât spaima. A murit la căderea nopții. Ceruse să-i fie Înălțat un rug funerar În vârful colinei. Am adunat cu toții vreascuri, apoi ceremonia a Început. Rugul a fost aprins de David, avea În ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
e ca sarea pe rană. Deci, ia să mai recapitulez eu un pic și să văd cît de spectaculos m-am dat În stambă. Așa care va să zică. SÎnt În avion, așezată lîngă marele și genialul Jack Harper, o adevărată sursă de Înțelepciune În toate domeniile afacerilor și marketingului, ca să nu mai vorbesc din domeniul marilor mistere ale vieții Înseși. Și eu ce fac ? Îi pun Întrebări pline de miez ? Inițiez o conversație scăpărînd de inteligență ? Învăț ceva, orice, de la el ? Nu. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
se șterge la ochi de cît a rîs. — V-am explicat, ovarele sînt doar o parte dintr-o serie mai lungă de reprezentări simbolice ale feminității, spune un tip, pe un ton de scuză. Ovarele sînt simbolul fertilității, ochiul Înseamnă Înțelepciune, copacul simbolizează mama natură... — Ideea e că aceste imagini pot fi folosite pentru o Întreagă gamă de produse, spune o femeie brunetă, aplecîndu-se ușor În față. Băutură energizantă, linie vestimentară, parfum... — Piața țintă răspunde bine la imaginile abstracte, adaugă Tipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
N’jamo atenția, iar eu o să-ți răspund, tot numai ție, că așa cred și eu. - Moru mi-a zis că vorbele n-o să ne dea decât case mai mari, focuri mai calde, hrană mai lesnicioasă și haine mai călduroase. Înțelepciune, nu. N’jamo scoase un fel de păcănit și făcu semn că da. Cică toți Vindecătorii știau asta. Cică de-aia ajunseseră să nu mai cadă la Învoială când vorbeau despre ce-i de făcut cu cuvintele. - Jocul Îl știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ți place ție cel mai mult, măi omule? Cel mai mult? Cel mai mult îmi place să citesc ziarul și să mănânc, răspunse prompt Roberto. Așa luă sfârșit conflictul de muncă între mamă și fiu, doamna Nuți fiind străfulgerată de înțelepciunea ieșită din gura păcătosului. A doua zi, intră în vorbă cu domnul Iordănel, care până atunci vindea ziare ceva mai la vale, în Piața Delfinului. Nu fu nevoie de vorbă multă și nici de mare șpagă la primărie - o pereche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
1652, sub domnia lui Matei Basarab, despre zidirea omului: Întrebare: Din câte părți au făcut Dumnezeu pre om? Răspuns: Din opt părți: trupul din pământ; osile din piatră; sângile din roao; ochii din soare; cugetu din nori; suflarea din vânt; înțelepciunea din lună; iar prorocirea de la duhul sfânt. Mai mult, arată Gaster, în același mod explică poporul zidirea omului la nunțile țărănești, când fata, cerând iertăciune părinților, face istoricul căsătoriei începând cu Adam și Eva. Fata povestește cum au fost izgoniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
de treabă, dar încă după vechiul tipic, în vârstă, greu de lămurit. De schimbat... Noi, știți cum e, mai tineri, chiar de... Trebuie să-i păstorim cu blândețe și răbdare. Din adâncul osârdiei și milostivirii noastre. Și să propăvăduim cu înțelepciune, dar, așa cum a grăit sfântul apostol Pavel, către corinteni, în prima epistolă, «înțelepciunea o propovăduim la cei desăvârșiți, dar nu înțelepciunea acestui veac, nici a stăpânitorilor acestui veac, care sunt pieritori.» De altfel și Mântuitorul Iisus Hristos, iubitorul de oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
schimbat... Noi, știți cum e, mai tineri, chiar de... Trebuie să-i păstorim cu blândețe și răbdare. Din adâncul osârdiei și milostivirii noastre. Și să propăvăduim cu înțelepciune, dar, așa cum a grăit sfântul apostol Pavel, către corinteni, în prima epistolă, «înțelepciunea o propovăduim la cei desăvârșiți, dar nu înțelepciunea acestui veac, nici a stăpânitorilor acestui veac, care sunt pieritori.» De altfel și Mântuitorul Iisus Hristos, iubitorul de oameni, fiul celui Întru-tot-bunului nostru atotputernic Stăpân, Părintelui celui mai presus de ființă, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de... Trebuie să-i păstorim cu blândețe și răbdare. Din adâncul osârdiei și milostivirii noastre. Și să propăvăduim cu înțelepciune, dar, așa cum a grăit sfântul apostol Pavel, către corinteni, în prima epistolă, «înțelepciunea o propovăduim la cei desăvârșiți, dar nu înțelepciunea acestui veac, nici a stăpânitorilor acestui veac, care sunt pieritori.» De altfel și Mântuitorul Iisus Hristos, iubitorul de oameni, fiul celui Întru-tot-bunului nostru atotputernic Stăpân, Părintelui celui mai presus de ființă, mai presus de minte și de cuvânt, Întărirea cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
se rezumă la glume inofensive. Încă se simte asupra lor influența benefică a autorității, deși odată cu vremea se vor înrăi. E nevoie de încărunțire în post ca să-ți dai seama de răutatea ce colcăie în ei. Cel puțin cu atâta înțelepciune să mă aleg de pe urma situației mele mizerabile, unde Bălăceanu m-a aruncat cu scârbă - sunt sigur -, pentru că l-am picat pe fi-su la algebră. Aveam o carieră frumoasă, dacă o pot numi așa, la cel mai bun liceu teoretic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]