12,550 matches
-
succes pe care nu credeam că am să-l realizez cu prima mea expoziție personală. Privind în urmă la zilele ce au trecut, timp pe care mi lam petrecut numai cioplind și gustând din cupa succesului, oboseala pe care o acumulasem în orele nopților petrecute în bucătărie cu dalta în mână se evaporase odată cu primul zâmbet apărut la citirea rândurilor ce îmi erau destinate. Vernisajul primei expoziții personale alături de Președintele A.A.P. Iași, d-l Gh. Bălăceanu și d-na Gloria
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
termin pentru a o expune a doua zi în expoziție. Ziua vernisajului a fost prima mea zi pe parcursul căreia am fost nevoit să schimb trei stări diferite în care necazul, supărarea, emoția, neliniștea, enervarea, bucuria, alături de oboseala pe care o acumulasem trebuiau să se suporte în interiorul sufletului meu, căutând o cale de mijloc pentru a putea să rezist evenimentelor ce trebuiau să aibă loc și la care trebuia neapărat să particip: pomenirea făcută lui tata de 40 de zile, vernisajul celei
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
am oprit într-o mică piață unde cei doi colegi ai mei au servit o bere de la o dugheană ce puțea a țuică, fiind și puțin cam mizerabilă. Era nevoie de un gât de bere pentru a le stinge arșița acumulată pe parcursul serii. Până la Timișoara totul a fost bine, aici liniile de cale ferată au început să se înnoade, blocându-ne orice ieșire spre partea Moldovei, de vină fiind inundațiile din zonă ce blocaseră traficul feroviar. Valentin Boța a avut noroc
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
lung parcurs cu trenul până la Tulcea a fost foarte obositor și greu de suportat datorită căldurii mari de afară. După primii pași pe care i-am făcut pe peronul gării din oraș, amețit de căldură, buimăcit de oboseala ce se acumulase după o noapte de nesomn, zăpăcit și dezorientat că eram pentru prima dată la Tulcea, uitându-mă speriat în stânga și dreapta m-am trezit acostat de un cetățean ce se prezentase, dar, din cauza oboselii nu înțelesesem decât că trebuie să
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
său. Seara, ajunși înapoi la Tulcea, ne-am despărțit fiecare pe culoarul hotelului unde eram cazați, intrând fiecare în camera lui, încheind astfel o zi de neuitat. Noaptea a trecut prea repede, de vină fiind și oboseala care s-a acumulat pe parcursul zilei. Dimineață eram invitat la Centrul Cultural de către domnul director Ștefan Coman, care dorea să aibă o discuție cu mine. După ce am servit micul dejun, m-am îndreptat spre Centrul Cultural. Am intrat mai întâi în biroul domnului Olimpiu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
program, zilele au trecut fără a simți, reușind în final ca la 1 martie să am totul pus la punct așa cum îmi propusesem. Vernisajul ce îl așteptasem cu nerăbdare sosise în final, punând capăt unei grele perioade în care se acumulase o mare cantitate de stres, din cauza evenimentelor ce urmau să aibă loc. 25 martie era o zi în care încheiasem în sufletul meu un mic contract semnat cu mine personal, reușind să editez, prima mea carte, ca o răsplată a
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
coautor a 64 de comunicări științifice;participare la 15 teme de cercetare științifică pe bază de contract. Talentul didactic și pasiunea pentru activitatea de profesor și cercetător lau ajutat să transmită cu generozitate fiecărei generații de studenți tot ce a acumulat din domeniul cercetărilor sale științifice și metodice. Conf. univ. dr. Ioan Berheci a trecut în neființă în ziua de 6 august 2009 și a fost înhumat în cimitirul comunei natale, Mălini, județul Suceava. BOȚESCU, DAN (1934-2011) ISTORIC și PROFESOR Istoric
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
în abordarea diverselor domenii tehnice. În decursul anilor, a predat disciplinele: Automatizări în construcții, Acționări Electrice, Mutatoare, Electronică de Putere, Controlul Vectorial al Acționărilor Electrice, ale căror conținut și bază materială le-a perfecționat și dezvoltat continuu. Vasta sa experiență acumulată în producție și documentarea actualizată au făcut ca audierea cursurilor să fie o adevărată încântare pentru studenți. Exemplele practice întâlnite în activitatea profesională însoțeau permanent expunerile teoretice din sălile de curs și mai ales orele de proiectare. Profesor prin vocație
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Enciclopedia Who’s Who în România, dedicată personalităților societății contemporane. A fost prodecan al Facultății de Agronomie din Iași (1972-1976), membru al Consiliului profesoral și șef al Catedrei de Economie Agrară din cadrul Facultății de Științe Economice din Iași. Vasta experiență acumulată în cei 81 de ani de viață a constituit o imensă sursă de cunoștințe ce a contribuit la formarea și dezvoltarea unei adevărate Școli de Economie Agrară în cadrul universității ieșene. Prof. univ. dr. Costache Secrieru a trecut la cele veșnice
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
la centrele de cercetare ale INRA, de la Jouie en Josas și Theix din Franța. De asemenea, a fost cooptat în colectivul multinațional de cercetători, ce s-a ocupat de îmbunătățirea valorii nutritive a unor pajiști din Algeria. Pe baza experienței acumulate în această țară, a colaborat la elaborarea a patru manuale universitare, destinate studenților algerieni. În 1979, la întoarcerea în țară, și-a reluat activitatea didactică și de cercetare la Institutul Agronomic din Iași, Facultatea de Zootehnie, disciplina Nutriția și Alimentația
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
industriale etc. Între anii 1960-1962 a lucrat la Serviciul de Investiții din cadrul Întreprinderii de Gospodărire Locală Iași, ca diriginte de lucrări civile și industriale și apoi ca diriginte coordonator la obiectivele din cartierul ieșean Dimitrie Cantemir. Baza teoretică și practică acumulată în facultate și desăvârșită în munca de șantier, precum și înclinațiile sale pentru cercetare, l-au determinat să ocupe, prin concurs, în 1962, postul de asistent cu normă de cercetare, ulterior inginer principal în cercetare la Catedra de Statistică și Rezistență
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
început activitatea în producție, ca inginer șef de șantier la Trustul de Construcții Bacău (1957-1959). În perioada 1959-1961 a lucrat ca inginer principal - diriginte la Combinatul de Cauciuc Sintetic din Onești. Îndrăgind activitatea didactică și ca urmare a experienței practice acumulate în profesie, în 1961 a ocupat, prin concurs, postul de asistent universitar la Facultatea de Construcții din cadrul institutului ieșean. Calitățile de pedagog și pasiunea pentru tehnica construcțiilor i-au asigurat parcurgerea cu succes a treptelor ierarhiei universitare: asistent (1961-1965), șef
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
disponibil nici un pat de dormit, doar un fotoliu în care Carlina se așeză cu sfială, apoi se afundă cât mai adânc, încolăcindu-se sub o pătură căutând ași feri privirea de celelalte persoane sub pretextul că era frântă de oboseala acumulată din timpul călătoriei. Părul care era pieptănat într-un coc, strâns, îl desfăcu din strânsoarea lui, iar acum se simțea mai lejeră. Foamea o chinuia dar își aruncă o mână de alune decojite in gură, apoi își lăsă capul pe
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
înțelepciune nu avea să se irosească în zadar. Trăirile îi erau foarte intense, era îndrăzneț în idei și tot ce-și punea în plan îi ieșea bine. De multe ori Alin purta pe chipul său o tristețe. Această stare era acumulată din copilărie, atunci când părinților nu le era bine. Amintirile triste răscolesc și sfâșie pe oricine, fie că ești adult sau adolescent. De cele mai multe ori se bucura de viață, o considera un unicat, iar sub ochii vigilenți ai minții, strivea de
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
un glas stins de emoție, și având o privire de copil nevinovat. Nicole se gândi în acel moment că este prea tânără. Nu făcuse nici majoratul. Îi lipsea cu desăvârșire experiența și școala vieții, dar în timp le va putea acumula. Timpul te schimbă și îndreaptă multe lucruri. Abia atunci va fi o adevărată plăcere și o ocazie prielnică de a avea un prieten ca Alin, iar dacă timpul va decide poate că el îi va fi soț. Zâmbi triumfătoare și
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
un parfum de suflet pentru familia sa. Andrei-Alinandru semăna cu un copăcel bine îngrijit, dar departe de pădure. Îl învățase tot ce trebuia să știe în cei șapte ani în care stătuse departe de părinți. Toate învățămintele și deprinderile sunt acumulate mult mai bine de copii atunci când vin direct de la părinți. Unui copil nu-i de ajuns să-i spui că îl iubești dacă nu îl și povățuiești. Pentru fiecare, acea perioadă rămăsese ca o apocalipsă, ca o cădere în gol
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
proaste. Nu-mi propun un dialog polemic cu nimeni. Tu probabil te referi la marea masă de filme românești presau postrevoluționare, sufocate de metaforuțe și pline de personaje artificiale care vorbesc ca din cărțile proaste. Posibil ca frustrarea mea cinematografică, acumulată în mulți ani, să fie unul dintre motivele pentru care îmi doresc să fac cinema direct și frust, dar nu e în nici un caz vorba despre o polemică. E o miză mult prea mică. Nu e neapărat rău ca spectatorii
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
antipodul acelor parabole greoaie cu care ne-a obișnuit filmul românesc de dinainte de 89 ! este extrem de ambițioasă : un fel de foaie de temperatură a febrei naționale. Această febră este stârnită din te miri ce, pentru că vine pe fondul unor frustrări acumulate în timp. Iar motorul ei, un individ pe nume Doiaru (Răzvan Vasilescu, impecabil ca întotdeauna), este totodată și singurul care, într-o Românie tot mai uniformizată, cu metehne și pasiuni trase la xerox, face legătura cu trecutul ; amintirile sale de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
două secvențe dure, antologice, care constituie alături de Pădurea... lui Ciulei și de Reconstituirea lui Pintilie cam tot ce a dat mai bun modernitatea cinematografică în România. Sunt imagini ce rămân pe retina oricărui cinefil, pentru că, inspirație de moment sau nu, acumulează în ele o tensiune tragică impecabil vizualizată, care și-a depășit cu mult sursa literară. Iacob este totodată, la fel ca De ce trag clopotele... al lui Pintilie, un film mai degrabă neglijat de cineaști (regizorii și criticii generației lui Daneliuc
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
decât vinul ? Oceanul, mediul pe care-l considerăm infinit, căruia-i atribuiam virtuți regeneratoare inepuizabile, este la fel de poluat; viețuitoarele lui sunt amenințate, deoarece peliculele de petrol îi inhiba rolul de reglator al echilibrelor chimice de suprafață, iar deșeurile toxice se acumulează în el cu mult peste nivelurile admise. Despădurirea necontrolată și eroziunea solului amplifica frecvență și amplitudinea inundațiilor, ceea ce conduce la tot mai multe alunecări de teren, cu consecințe dezastruoase pentru om. Modificările climatice determinate de schimbările în compoziția atmosferei induc
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
propagandistic „salubrizarea” Odessei, odată cu exterminarea și deportarea evreilor de către trupele române : „În oraș au intrat armatele române, iar În urma lor administrația românească. Și ghivoltul evreiesc a Încetat. Odessa a Început să-și cicatrizeze rănile și să se curețe de murdăria acumulată În timpul multor ani. Mirosul respingător specific din curțile evreiești a dispărut cu timpul. Odessa s-a trezit către o viață nouă, plină de speranțe luminoase” (Gazeta Odessei, 17 ianuarie 1943 ; cf. <endnote id="845, I, p. 271"/>). Încercarea naziștilor și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
133)"/>. Voi susține doar că propensiunea evreilor pentru acumularea de bani s-a datorat și faptului că, secole de-a rândul, lor le-a fost interzis prin lege să dețină proprietăți funciare sau imobiliare. În locul acestora, evreii au Încercat să acumuleze valori mobiliare, ușor de ascuns, ușor de transportat, ușor de schimbat, având valoare mare și volum mic. Banii (respectiv aurul sau bijuteriile) Înmagazinau cel mai bine averea unor oameni care erau mereu amenințați, mereu jefuiți, mereu expulzați, mereu rătăcind pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
căutând să producă și făcându-se util. Să nu se teamă de excese căci orice revoluție este însoțită de excese. Revoluția legionară mulțumită conducătorului statului și conducătorului Legiunii a fost o revoluție pașnică. Populația evreiască să se abțină de a acumula alimente. La 14 octombrie 1940 are loc o consfătuire cu prefecții din județe în care generalul îi acuză pe evrei de boicot comercial ca răspuns la „cascada de măsuri luate contra lor. La 4 noiembrie 1940, Barbu Stroici cere poliției
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
față steaua lui David cu indicațiunea că sătenii nu au voie de a cumpăra de la acel magazin. Ordonanța din 16 martie 1943, era motivată de faptul că populația evreiască din cuprinsul orașului Dorohoi, în sfidarea tuturor ordonanțelor și dispozițiunilor date, acumulează atât în bariere cât și pe străzile orașului, acostând sătenii ce vin la târg cu produse alimentare, oferind prețuri cu mult mai ridicate decât cele fixate prin ordonanțe, îngreunând prin aceasta posibilitățile de aprovizionare ale populației creștine a acestui oraș
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Nu se putea mai bine, mai ales în acest moment. Numirea la revistă, oricît s-ar supăra prozatorul ce conversează numai cu Ionescu, este ceea ce ți se cuvenea după un zbucium de un an și jumătate, timp în care ai acumulat o experiență de care te vei putea folosi acum și mai mult în cunoașterea oamenilor. Faptul că te-a lucrat spunînd că nu mai ești „la curent cu problemele” (revistei), dovedește că și atacatorul și munițiile folosite sînt ale unui
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]