13,375 matches
-
-l drept Celălalt. Situația este aceeași și pentru "An Experiment in Misery". În această schiță, Crane, după ce a trăit o zi din viața unui om al străzii și a fost refuzat de prescripțiile ideologice care îi fac pe cei fără adăpost niște proscriși, își mărturișește lui însuși inversarea norocului (la persoana a treia): "Și-a confirmat că este un proscris, iar de sub borul coborât al pălăriei ochii au început să-i lucească vinovat, având acea expresie criminală specifică anumitor convingeri" (43
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
un proscris, iar de sub borul coborât al pălăriei ochii au început să-i lucească vinovat, având acea expresie criminală specifică anumitor convingeri" (43). Ca proscris, Crane a rezistat și el în fața concluziilor ideologice implicite care îl exilează pe cel fără adăpost, etichetându-l drept Celălalt. A te apropia de Celălalt înseamnă a trece dincolo de prescripțiile ideologice și dincolo de totalizarea sau de concluziile majore menite să conțină asemenea prescripții. Astfel se adoptă perspectiva prezentului incontrolabil și neconcludent al romanului lui Bakhtin. Încercarea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Printre acestea pot fi regăsite descrieri ale necunoscuților de pe străzile New York-ului (Hakutani, prefață, 9-10; introducere, 31). De exemplu, "Curious Shifts of the Poor", publicat în 1899 în revista Demorest's, este o serie de patru schițe despre oamenii fără adăpost din New York (rpt. Selected magazine, 180). Acestea includ o prezentare a unui "individ ciudat" care se așază seara la colțul bulevardului Broadway și al străzii Twenty-sixth (Douăzeci și șase). Asemeni lui Crane, Dreiser manipulează în mod abil așteptările majorității cititorilor
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
În elegantul Manhattan, Căpitanul în uniforma lui se bucură de un anumit grad de autoritate publică. Este cumva din Armata Salvării? Nu ni se spune. Misterul este parțial deslușit când acesta adună în jurul lui, ca în fiecare seară, oameni fără adăpost. Îi recunoaște după răspunsurile lor: - Paturi cu toții, nu? După o șovăială generală, se aude un murmur de aprobare. - Ei bine, aliniați-vă aici. O să văd ce pot face. Nici eu n-am nici măcar un cent (171). Lipsa lui de bani
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
generală, se aude un murmur de aprobare. - Ei bine, aliniați-vă aici. O să văd ce pot face. Nici eu n-am nici măcar un cent (171). Lipsa lui de bani este primul indiciu cum că și el ar putea fi fără adăpost. Căpitanul începe solicitările către trecătorii bogați: "Ascultați, dragă domni, acești oameni nu au unde dormi. Trebuie să aibă un pat la noapte. Nu se pot culca pe stradă. Am nevoie de doisprezece cenți pentru a-i găsi unuia un pat
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de doisprezece cenți pentru a-i găsi unuia un pat. Cine mi-i dă?" (172). De-a lungul serii îi lingușește pe trecători, uneori fără succes, până ce strânge suficienți bani pentru oamenii aliniați în spatele lui. Apoi își duce companionii fără adăpost la o pensiune și le plătește șederea pentru acea noapte. "Când ultimul dintre ei a dispărut pe scara ponosită, el iese în aerul rece, se înfofolește în mantou, își coboară borurile pălăriei și hoinărește solitar și tăcut prin noapte" (172
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dintre ei a dispărut pe scara ponosită, el iese în aerul rece, se înfofolește în mantou, își coboară borurile pălăriei și hoinărește solitar și tăcut prin noapte" (172). Până aici, se poate bănui că și Căpitanul este un om fără adăpost. Dar acest lucru nu este niciodată confirmat, iar cititorul este lăsat să se confrunte cu prezentul neconcludent, pe lângă faptul că trebuie să accepte că bunii samariteni pot îmbrăca multe forme misterioase, a căror taină poate să nici nu fie dezvăluită
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Ambiția narativă a jurnalismului literar de a reduce distanța dintre subiectivitate și obiect sugerează, de asemenea, de ce a fost frecvent asociat cu cauzele populiste și progresiste. Când Crane a simțit pe propria piele ce înseamnă a fi un om fără adăpost, "sau ceva asemănător", a trecut - precum au făcut, în mod imaginar, și cititorii săi - de la o problemă epistemologică la una socială. Acest lucru se reflectă în decizia cu care se confruntă personajul lui Dreiser, Hurstwood. Inițial neutralizat de problema epistemologică
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Nu puteam să-i vorbesc fără teama ca atunci când va deschide gura pentru a răspunde, va otrăvi aerul cu răsuflarea sa molipsitoare". Dar apoi Ward își învinge teama. După cum va încerca și Stephen Crane pentru a învăța despre oamenii fără adăpost în An Experiment in Misery, Ward își riscă subiectivitatea pentru a învăța despre condiția datornicului încarcerat. Ward se implică mai mult în acel apel la bun-simț asociat cu jurnalismul literar narativ în reportajul său despre înmormântarea poetului John Dryden în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
secolul XIXXX În spațiul românesc. Acțiunile acestora și a membrilor lor, erau direcționate pe mai multe planuri, dintre care mai importante erau patru și anume: exploarări pentru cunoașterea unor masivi; organizarea de drumeții, marcarea unor poteci turistice și amenajarea unor adăposturi. Din numărul mare al acestora, reținem cateva nume, cum ar fi: - Clubul Alpin al Transilvaniei, Înființat la Brașov la 28.07.1873, care a avut În calitate de prim președinte pe avocatul Karl Schnell, și care În afară de tipărirea unui anuar
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
turism și pentru protecția naturii” (art. 1 din statut) având ca președinte pe Mihai Haret, iar ca vicepreședinte pe Ion Bianu. Rezultatele concrete ale T.C.R. s-au Înscris pe mai multe planuri și anume: - mărirea și dotarea unor case de adăpost existente și construcția unora noi: a) reamenajarea și dotarea Casei Peștera, Casei Omul (1925 - 1926), Casa Piscul Câinelui, Casa Surul (1939), Casa Barcaciu etc; b) propagandă pentru organizarea unor excursii În special În zone montane și a alpinismului (În calitatea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
montane și a alpinismului (În calitatea lui de activitate sportivă și turistică); c) editarea unor ghiduri și cărți cu tematică turistică: Predealul (1927), Branul și Cetatea Branului (1930), Le massif de Bucegi (1931), România balneară și turistică (1932), Case de adăpost și drumuri marcate (1942), Cartea Munților (Editia a III-a 1943); d) a Înființat și editat revista “Turing Clubul României”; e) din 1934 a susținut apariția unui “Calendar săptămânal” care În 1941 s-a transformat În “Enciclopedia turistică românească”; f
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
României (A.D.M.I.R.), Înființată În 1929 a avut ca scop: drumeție și carpatism, sporturi de iarnă, canotaj și Înot, călărie etc. Activitatea acestei asociații, a fost orientată pe mai multe direcții de acțiune și anume: a) realizarea unor case de adăpost: Radu Negru din Piatra Craiului (1932), refugiul Zanoaga (1934) etc; b) realizarea unor marcaje În Piatra Craiului și În zona Munților Făgăraș; c) editarea unor reviste, cum au fost ,,Buletinul alpin” (pentru scurt timp) și Între 1937 - 1938 ,,Buletin informativ
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
au la activ numeroase realizări, dintre care le amintim pe cele adresate turismului de mase și anume: a) realizarea unor marcaje de drumuri turistice: Bușteni - peste Muncelul - Pichetul Roșu, drumul spre Valea Seacă și spre VÎrful Picătura; b) construcții și adăposturi realizate: refugiul Coștila (1938) și Căminul alpin din Bușteni (1939); c) editarea timp de patru ani a ,,Buletinului alpin”, căruia i-a schimbat ulterior numele În “Buletinul Clubului Alpin Român”. Mari iubitori de natura, drumeți și scriitori de carte turistică
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de drumeție montană. Activitatea sa În domeniu a fost una multilaterală și complexă, mergând de la popularizarea turismului, la Înființarea unor asociații al căror membru fondator și președinte a fost (Hanul Drumeților, Turing - Clubul României), inițiator al construcțiilor unor case de adăpost, al marcării turistice a unor drumuri și poteci, un frecvent și pasionat drumeț și În egală măsură un prolific publicist. Referindu-ne la acest din urma aspect, numele lui Mihai Haret este atasat pe coperțile multor ghiduri, hărți, articole, cum
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de drepturi fundamentale și legitime, nu se pot bucura la vreme potrivită de atașament, dragoste, familie și nu au acces la educație. Există, de asemenea, persoane care nu-și pot satisface trebuințe de bază cum ar fi cea de foame, adăpost cald și sigur, îngrijirea sănătății etc. Societatea are persoane vulnerabile și care rămân cu trebuințe speciale nesatisfăcute cum ar fi copiii, bătrânii, handicapații. Viața modernă nu poate feri întotdeauna omul de abuz și oprimare. Avem oameni care, din diverse rațiuni
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
a dezvoltat, în ultima perioadă, sectorul filantropico-social, pe care îl vedem "oficializat" pe lângă centrele eparhiale, care nu desfășoară doar activități cu caracter de întrajutorare, ci chiar prestează servicii sociale de tip primar, cum ar fi centre de zi, centre de adăpost de noapte pentru copiii străzii, centre de adăpost pentru o perioadă determinată pentru mamă și copil/copii (gen centru maternal), cantine sociale etc. Facultățile de teologie au secții de Teologie-Asistență Socială, în care nu putem vorbi doar de o experimentare
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
care îl vedem "oficializat" pe lângă centrele eparhiale, care nu desfășoară doar activități cu caracter de întrajutorare, ci chiar prestează servicii sociale de tip primar, cum ar fi centre de zi, centre de adăpost de noapte pentru copiii străzii, centre de adăpost pentru o perioadă determinată pentru mamă și copil/copii (gen centru maternal), cantine sociale etc. Facultățile de teologie au secții de Teologie-Asistență Socială, în care nu putem vorbi doar de o experimentare a altruismului tradiționalist creștin, ci și de o
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
are o mare problemă în ceea ce privește resursele. Asistență socială fără resurse nu se poate! Spre exemplu, în cazul copiilor instituționalizați, aceasta "determină o stare de dependență și o marcantă lipsă de automotivare pentru copil. Atunci când totul este asigurat de altcineva (alimente, adăpost, obiecte "personale", dar și reguli și rutină), atunci când și cea mai ușoară deviere de la comportamentul impus este pedepsită, nu este surprinzătoare descoperirea faptului că tinerii întâmpină mari dificultăți în adaptarea la viața adultă, care solicită independență și autodeterminare. Această constatare
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
energiei termice; HG nr. 1726/2006 pentru modificarea anexelor 8 și 9 din HG nr. 197/2006 privind aprobarea programelor de interes național în domeniul protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități, precum și în domeniul asistenței sociale a persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost și persoanelor victime ale violenței în familie și a finanțării acestor programe; HG nr. 1286/2008 privind colectarea nivelurilor ajutorului pentru încălzirea locuinței în perioada sezonului rece 1 noiembrie 2008 31 martie 2009; d. Servicii sociale Ordonanța nr. 68/2003
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
a dezvoltat foarte mult domeniul legat de protecția copilului. Cu mare ușurință vom găsi dezvoltate, la nivelul centrelor eparhiale sau la nivelul protopopiatelor și chiar al parohiilor, centre de zi, căsuțe de tip familial, centru maternal, centru de igienă și adăpost pentru mamă și copil etc. Aceste servicii alternative de asistență socială demarate în Biserică sunt realizate și cu sprijin financiar din partea statului, deoarece este permis de legislația în vigoare a României. Exemplele pe care le putem da sunt multiple. Mai
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Hotărârea Guvernului României nr. 1726/2006 pentru modificarea anexelor 8 și 9 din HG nr. 197/2006 privind aprobarea programelor de interes național în domeniul protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități, precum și în domeniul asistenței sociale a persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost și persoanelor victime ale violenței în familie și a finanțării acestor programe", în Monitorul Oficial al României nr. 995 din 13 decembrie 2006. ***"Hotărârea Guvernului României nr. 1286/2008 privind colectarea nivelurilor ajutorului pentru încălzirea locuinței în perioada sezonului rece
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
volumul IV al „Tratatului de Medicină Lancereaux-Paulesco”, scris în 1928 și apărut în 1930), unde găsim următoarea remarcă: „Odinioară, credeam și propovăduiam că un cercetător poate munci în liniște deplină, căci eram convins că datele publicațiilor sale îl puneau la adăpost de orice nedreptate. Din nefericire, azi sunt silit să mărturisesc că m-am înșelat cu desăvârșire. Cer deci, cu insistență, să fie creat un Tribunal Internațional, imparțial, care să judece fraudele științifice, după cum există unul care luptă contra fraudelor literare
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
jurnalistic, în absența efectelor naturale ale justiției divine. Judecătorii, ni se reamintește mereu, sunt și ei oameni și, evident, pot greși. Cu bună sau cu rea-credință. Judecătorii au și ei interese, lipsuri sau scăpări și de regulă se pun la adăpost prin invocarea unor imperfecțiuni ale legii, a unor ambiguități create de legislator (parlamentarii, mai exact). De fapt, trebuie subliniat că ambiguitățile sau scăpările legii datorate parlamentarilor sunt, în primul rând, de discutat; parlamentarii legiferează imperfect, fie din prostie și necunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și românii i-au cunoscut direct, an de an și secol după secol, de la nivelul solului, în absența unor instituții și forțe organizate care să-i poată opri sau care să trateze cu barbarii. Feriți de pericole externe, la adăpostul legilor romane și germanice, francii și galoromanii au fuzionat fericit în FranciaFranța, deși până la Franța- Franță au trebuit secole de lupte îndârjite ale regalității franceze împotriva particularismelor de tot felul, încât se poate spune că francezii au cucerit Franța, făcând
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]