9,933 matches
-
români, dl. Titus Bărbulescu, d-na E. Cosmopol, - și aceștia doritori să scape de mine!). În asemenea confuzie, cum se putea clarifica un profesor străin de limba și literatura română, în țara sa proprie? El trebuia să asculte de indicațiile Ambasadelor. O distinsă profesoară din Praga, într-o întîlnire cu noi, în anii grei ai exilului, ne mărturisea că ar face un dicționar de scriitori români pentru uzul Cehoslovaciei (de atunci), dar... îi era "teamă" de opoziția cenzurantă a Ambasadei RSR
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
indicațiile Ambasadelor. O distinsă profesoară din Praga, într-o întîlnire cu noi, în anii grei ai exilului, ne mărturisea că ar face un dicționar de scriitori români pentru uzul Cehoslovaciei (de atunci), dar... îi era "teamă" de opoziția cenzurantă a Ambasadei RSR! Și în Italia, legăturile dintre "lectorate" (ceea ce însemna catedre ale unor profesori italieni) și Ambasadă erau bine consolidate. Cu anumite excepții - profesori italieni care nu așteptau "susținerea" Ambasadei, pentru a-și crea un spațiu de independență (de numele profesorilor
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
exilului, ne mărturisea că ar face un dicționar de scriitori români pentru uzul Cehoslovaciei (de atunci), dar... îi era "teamă" de opoziția cenzurantă a Ambasadei RSR! Și în Italia, legăturile dintre "lectorate" (ceea ce însemna catedre ale unor profesori italieni) și Ambasadă erau bine consolidate. Cu anumite excepții - profesori italieni care nu așteptau "susținerea" Ambasadei, pentru a-și crea un spațiu de independență (de numele profesorilor Lorenzo Renzi la Padova, Marco Cugno, la Torino, Gh. Caragiani, el însuși refugiat, la Napoli, ne
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
Cehoslovaciei (de atunci), dar... îi era "teamă" de opoziția cenzurantă a Ambasadei RSR! Și în Italia, legăturile dintre "lectorate" (ceea ce însemna catedre ale unor profesori italieni) și Ambasadă erau bine consolidate. Cu anumite excepții - profesori italieni care nu așteptau "susținerea" Ambasadei, pentru a-și crea un spațiu de independență (de numele profesorilor Lorenzo Renzi la Padova, Marco Cugno, la Torino, Gh. Caragiani, el însuși refugiat, la Napoli, ne aducem aminte, în primul rînd) - o bună parte din învățămîntul limbii și literaturii
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
independență (de numele profesorilor Lorenzo Renzi la Padova, Marco Cugno, la Torino, Gh. Caragiani, el însuși refugiat, la Napoli, ne aducem aminte, în primul rînd) - o bună parte din învățămîntul limbii și literaturii române în Italia era în acord cu Ambasada "RSR", principala susținătoare a activității didactice. Ceea ce nu se întîmpla la Paris, unde Ambasada nu prea putea avea legătură cu Universitatea (decît în secret, cu lectorii români), era cu totul obișnuit în Italia. Fără modestie, ne considerăm printre cei dintîi
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
el însuși refugiat, la Napoli, ne aducem aminte, în primul rînd) - o bună parte din învățămîntul limbii și literaturii române în Italia era în acord cu Ambasada "RSR", principala susținătoare a activității didactice. Ceea ce nu se întîmpla la Paris, unde Ambasada nu prea putea avea legătură cu Universitatea (decît în secret, cu lectorii români), era cu totul obișnuit în Italia. Fără modestie, ne considerăm printre cei dintîi, împreună cu colegii noștri mai înainte citați, care am preconizat și realizat ruperea cordonului ombilical
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
nostru. Cu dificultățile extrem de dure, de opace, de grosolane aș zice, pentru a obține o viză pentru o țară occidentală, începînd cu Austria, pe care le întîmpină cetățenii români. Dumneavoastră înșivă spuneați cîte hîrtii și ștampile v-au trebuit la Ambasada Franței. La fel i s-a întîmplat d-lui Pleșu la Ambasada Austriei, acum cîteva săptămîni, la fel i s-a întîmplat d-nei Irina Bădescu acum cîteva luni... Toate acestea nu mai sînt pure peripeții, nu se mai explică doar
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
a obține o viză pentru o țară occidentală, începînd cu Austria, pe care le întîmpină cetățenii români. Dumneavoastră înșivă spuneați cîte hîrtii și ștampile v-au trebuit la Ambasada Franței. La fel i s-a întîmplat d-lui Pleșu la Ambasada Austriei, acum cîteva săptămîni, la fel i s-a întîmplat d-nei Irina Bădescu acum cîteva luni... Toate acestea nu mai sînt pure peripeții, nu se mai explică doar prin enervarea administrativă a unor funcționari publici în condiții de suprasolicitare și
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
România nu mai avea clauza națiunii favorizate și avea o presă foarte proastă. Românii nu știau nimic despre "public relations". Cînd i-am sugerat lui Iliescu că trebuie făcut ceva în direcția asta, m-a întrebat ingenuu: dar n-avem ambasade? În fine, s-a convins că trebuie făcut ceva, iar eu eram dispus să ajut, fiindcă n-avea sens să n-o fac. Prin munca mea, o spun cu mîndrie, s-a luat înapoi clauza, întîi pe un an, apoi
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
Adevărul bagă mîna în foc prin intermediul d-lui Bogdan Chireac că România a pierdut trenul scutirii de vize. Altfel spus, și în 2001, cetățenii români dornici să călătorească în țările Uniunii Europene vor fi nevoiți să stea la coadă la ambasade. Ministrul român de Externe, dl Petre Roman, nu e de aceeași părere și crede că despre pierderea acestui tren nu se poate vorbi pînă în primăvara anului viitor. S-ar putea însă ca atunci dl Roman să vorbească la trecut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16654_a_17979]
-
ar putea să devină insuportabilă. Și opoziția... ar trebui să-și coaguleze cumva eforturile pentru a da un semnal de simpatie și solidaritate cu cei din zona transnistreană, poate chiar o pichetare a unor misiuni diplomatice, în primul rând a Ambasadei Federației Ruse, care se face responsabilă de această situație, întrucât zona transnistreană, din punctul nostru de vedere, este o zonă aflată sub ocupație militară rusă. Este necesar și un miting de solidaritate cu cei din Transnistria." Cristina DUMITRESCU
Criza școlilor românești din Transnistria. In: Curierul „Ginta latină” by Cristina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2343]
-
ai Societății au lucrat foarte mult și serios. Au adunat literatură specială despre Ștefan cel Mare, despre mănăstirile și bisericile construite pe vremea lui. La rugămintea lor, Televiziunea națională a Moldovei le-a trimis un film despre Ștefan cel Mare, ambasada României în Lituania le-a oferit un CD cu denumirea "Expoziție foto-documentară despre Ștefan cel Mare 2004". La această acțiune culturală au fost invitați ambasadorul României, domnul Petru Gordoș, și ambasadorul Moldovei, cu reședința la Minsk, Bielorusia, dar a luat
Românii din Lituania sărbătoresc pe Ștefan cel Mare. In: Curierul „Ginta latină” by Lucia Barkiene () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2340]
-
le-a oferit un CD cu denumirea "Expoziție foto-documentară despre Ștefan cel Mare 2004". La această acțiune culturală au fost invitați ambasadorul României, domnul Petru Gordoș, și ambasadorul Moldovei, cu reședința la Minsk, Bielorusia, dar a luat parte numai secretarul ambasadei, domnul Sergiu Teodor. Din Lituania au fost invitați de la Departamentul comunităților naționale, de la Seim, de la Universitatea de Stat și președinții altor societăți naționale. Au fost pregătite invitații, iar toate materialele informative au fost tipărite în două limbi, română și lituaniană
Românii din Lituania sărbătoresc pe Ștefan cel Mare. In: Curierul „Ginta latină” by Lucia Barkiene () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2340]
-
activitate culturală demnă de admirație. D-l. ambasador a menționat că Ștefan poate fi apropiat și de Mihai Viteazul, care a reușit să prefigureze la 1600 România, unind, încă de pe atunci, Moldova, Muntenia și Transilvania. A luat cuvântul apoi secretarul ambasadei Moldovei, cu reședința la Minsk, după care coriștii au interpretat încă patru cântece. Dispoziția și impresiile bune au umplut sufletele celor prezenți. Acțiunea culturală "500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare și Sfânt" a fost filmată de Televiziunea
Românii din Lituania sărbătoresc pe Ștefan cel Mare. In: Curierul „Ginta latină” by Lucia Barkiene () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2340]
-
rezolva. Dar se aud - în surdina - tot mai multe voci - dezamăgite - ale celor ce s-au jertfit pentru libertatea democratică a țării noastre. Peste multe fapte eroice s-a așternut uitarea. Unul dintre participanții din 1956, la atacul (demascator) al Ambasadei "RPR" de la Berna (pe atunci considerați "eroi" de întreg exilul românesc din Occident; cf. Virgil Ierunca, Românește, Ed. Humanitas, 1991, p. 67) a încercat, după 1989-1990, să ia contact cu dl. Ion Rațiu... Zadarnic! Să ne mirăm atunci, cînd afirmă
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
viața noastră, i am întâlnit pe românii demni veniți tocmai de la Toronto și Hamilton în frunte cu farmacistul George Bălașu. Ce oameni mândri, ce oameni frumoși ni s-au părut! Atunci, la palatul de înalți oaspeți ai Canadei și la ambasada RSR am strigat cu toții cât am putut „Ceaușescu cine ești - criminal din Scornicești”, „Ceaușescu go home” și nu mai știu ce alte lozinci, total diferite de cele pe care le-am suportat în România toată viața până atunci. În plus
Românii "vechi și noi" din Canada. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_444]
-
tragedie - mai ales că atâția dintre români și-au petrecut această sărbătoare a creștinătății în Turcia! Ca să nu mai vorbim de româncele care câștigă un ban cinstit în hotelurile de pe malul Bosforului! Lucrurile încep să devină îngrijorătoare când angajați ai Ambasadei române de la Ankara declară senini că știau că e vorba de o gafă, dar că n-au îndrăznit să oprească un document emanat de președinție... Așadar, incoerenta și la un capăt, si la altul al sistemului. În preajma președintelui, funcționari prea
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18162_a_19487]
-
vehiculelor - mașini jalnice ocupînd trotuarele sau adăpostite în dosul pancartelor pe care scrie Parcarea interzisă, dormind “rumegătoare, bolnave, oloage de artroză sau de paralizie reumatică”, dar mai ales neașteptatele “căruțe și cai costelivi (o gloabă albă, fără rușine pișăcioasă în fața ambasadei Franței, cele mai nenorocite mîrțoage, cu coastele ieșite, și căruțele cu lemnul spălăcit, pline cu grămezi de zdrențe și tot felul de fierotenii...” pe bulevardul Dacia! Decorul se întregește: “superbele clădiri în ruină, cu cariatidele lor umilite și desfigurate de
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
și funcționării de reprezentanțe comerciale românești în străinătate, realizate prin parteneriat public-privat, pe piețe de interes pentru exportul românesc; ... d) realizarea de studii de piață și pe produse, inclusiv pentru obiective complexe; ... e) editarea și distribuirea în străinătate și la ambasadele străine din România a buletinelor informative privind oferta de export; ... f) realizarea de acțiuni de publicitate și reclamă cu caracter general, pe produse și grupe de produse, pe piețe de interes pentru exportul românesc. ... (2) Ministerul Economiei și Comerțului administrează
HOTĂRÂRE nr. 2.100 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea Mecanismelor de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat pentru aplicarea Programului de promovare a exportului, administrat de Ministerul Economiei şi Comerţului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163219_a_164548]
-
50% din valoarea studiului; ... d) factura emisă de prestatorul de servicii pentru cota de 50% aferentă Ministerului Economiei și Comerțului. Capitolul V Realizarea pe baze concurențiale a buletinelor informative privind oferta de export și distribuirea acestora în străinătate și la ambasadele străine din România, cu suportarea integrală a cheltuielilor din fonduri bugetare Articolul 20 Mecanismul de realizare și finanțare a buletinelor informative privind oferta de export cuprinde următoarele: a) prezentarea de către patronatele de ramură și asociațiile profesionale la Ministerul Economiei și
HOTĂRÂRE nr. 2.100 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea Mecanismelor de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat pentru aplicarea Programului de promovare a exportului, administrat de Ministerul Economiei şi Comerţului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163219_a_164548]
-
al ministrului economiei și comerțului; ... e) încheierea contractului între Ministerul Economiei și Comerțului și prestatorul de servicii selectat, referitor la condițiile tehnico-economice și financiare de realizare a buletinelor informative privind oferta de export și distribuirea acestora în străinătate și la ambasadele străine din România; ... f) încheierea procesului-verbal pentru bun de tipar între Ministerul Economiei și Comerțului, patronatele de ramură sau asociațiile profesionale beneficiare și prestatorul de servicii pentru recepția machetei buletinului informativ privind oferta de export; ... g) încheierea procesului-verbal între Ministerul
HOTĂRÂRE nr. 2.100 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea Mecanismelor de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat pentru aplicarea Programului de promovare a exportului, administrat de Ministerul Economiei şi Comerţului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163219_a_164548]
-
privind oferta de export se face de către Ministerul Economiei și Comerțului, pe baza contractului pentru realizarea proiectului, a facturii emise de prestatorul de servicii și a procesului-verbal de recepție prevăzut la lit. g). ... Articolul 21 Distribuirea în străinătate și la ambasadele străine din România a buletinelor informative privind oferta de export se face de prestatorul de servicii către reprezentanțele diplomatice și comerciale ale României în străinătate, instituțiile și organizațiile cu atribuții în promovarea schimburilor comerciale internaționale, partenerii externi, delegațiile participante la
HOTĂRÂRE nr. 2.100 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea Mecanismelor de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat pentru aplicarea Programului de promovare a exportului, administrat de Ministerul Economiei şi Comerţului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163219_a_164548]
-
caracter general, pe produse și grupe de produse, pe piețe de interes pentru exportul românesc, pe baze concurențiale, cu suportarea totală a cheltuielilor, inclusiv a cheltuielilor pentru distribuirea materialelor de publicitate și reclamă cu caracter general în străinătate și la ambasadele străine din România Articolul 22 Acțiunile de publicitate și reclamă cu caracter general constau în realizarea de cataloage, broșuri, CD-uri, expoziții virtuale etc., pe produse sau grupe de produse, având ca destinație mediul de afaceri din țări de interes
HOTĂRÂRE nr. 2.100 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea Mecanismelor de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat pentru aplicarea Programului de promovare a exportului, administrat de Ministerul Economiei şi Comerţului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163219_a_164548]
-
având ca destinație mediul de afaceri din țări de interes pentru exportul românesc. Articolul 23 Mecanismul de realizare și finanțare a materialelor de publicitate și reclamă comercială este cel prevăzut la art. 20. Articolul 24 Distribuirea în străinătate și la ambasadele străine din România a materialelor de publicitate și reclamă comercială se face folosind metodologia prevăzută la art. 21. -----
HOTĂRÂRE nr. 2.100 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea Mecanismelor de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat pentru aplicarea Programului de promovare a exportului, administrat de Ministerul Economiei şi Comerţului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163219_a_164548]
-
OMFM se angajează la: ● găsirea unui angajator susceptibil să primească stagiarul; ● informarea OMI cu privire la rezultatul demersurilor făcute referitoare la candidatură și transmiterea, după caz, a contractului de muncă vizat; ● eliberarea autorizațiilor necesare; ● dispunerea tuturor măsurilor în vederea facilitării eliberării vizei de către Ambasada României în Republica Franceză; b) stagiarul francez a identificat angajatorul din România: ... - OMI se angajează la: ● constituirea dosarului de candidatură conform modelului anexat; ● examinarea conformității în funcție de criteriile stabilite în Acord; ● transmiterea dosarului către OMFM pentru vizarea contractului de muncă de către
PROTOCOL din 11 octombrie 2004 de aplicare a Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze cu privire la schimburile de stagiari, semnat la Paris la 20 noiembrie 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164300_a_165629]