15,743 matches
-
aceste tipuri relaționale propun o reflecție amănunțită asupra relațiilor dintre cooperare și competiție. Școala americană a folosit în mod tradițional un sistem de evaluare a elevilor, bazat pe competiție. Acesta este cu siguranță un important motiv în explicarea faptului că americanii apreciază foarte mult motivarea competițională. Faptul că școala reflectă nivelul cultural al societății nu este deloc o surpriză. Un studiu al lui Nelson și Kegan ( 1972) ne arată că o persoană, cu cât rămâne mai mult în școală, cu atât
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
la nivel individual a unor strategii metacognitive de susținere a actului în sine (Zimmerman, 1991). Iată care sunt principalele strategii de „autostimulare” ale unui copil în sala de clasă, prezentate de Bandura (1989) și Zimmerman (1991), în Journal of the American Academy of Child and Adolescent Psychiatry, nr. 1/1998: 1. Copiii trebuie învățați să folosească limbajul interior pentru a-și redimensiona motivația (de exemplu, repetiția unor fraze cum ar fi „Voi face mai bine data viitoare” etc.). 2. Copiii pot
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
vast, încât întrece orice limită. Nu mai este vorba despre o sută sau o mie de cuvinte, ca în cazul cimpanzeului, ci despre zeci de mii. Cum sunt ele învățate? Probabil că cel mai cuprinzător inventar a fost realizat de americanii William Nagy și Richard Anderson (1984), plecând de la înregistrarea în calculator a peste cinci milioane de cuvinte provenind din o mie de texte, manuale școlare, reviste etc., începând aproximativ cu primul Curs Elementar (gradul 3) și până la sfârșitul colegiului (gradul
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
biclă”, iar în timpul liber mergem la „cinema”. Firește că studenții nu se lasă mai prejos: ei merg la „BCU” (Biblioteca Centrală Universitară) și la „fac”, cu toate că termenul oficial este, de mai mulți ani, acela de universitate. Desigur, fenomenul este internațional, americanii făcând prescurtări și mai surprinzătoare: „L.A.” pentru „Los Angeles” sau celebrul „J.R.”, pe care toată lumea îl cunoaște din serialul televizat Dallas... Odată cu telefonul mobil, cu micul său ecran și cu dificultatea de a-l utiliza, a fost inventat SMS-ul
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
mentală împărțiți la 14 și înmulțiți cu 100). Începând cu Binet și Terman, cercetătorii dovedesc o bună corelație între nivelul intelectual măsurat de testele de inteligență generală și nivelul școlar. De exemplu, în adaptarea franceză a testului Terman-Merrill (numit de americani Stanford-Binet), constatăm că, în anii ’50, era nevoie de un IQ superior valorii 100 (media prin construcție), pentru a avea un procent de reușită important la obținerea diplomei de studii primare (examen important în acea epocă). Predictivitatea IQ-ului măsurat
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Cesselin, 1959) IQ Procentaj al reușitei la examenul de obținere a diplomei de studii primare 55-85 0% 85-105 35% 105-135 78% Peste 135 100% Încă din acea perioadă, au fost elaborate o mulțime de teste. Printre cele mai celebre, testul americanului David Wechsler se prezintă ca medie a unei duzini de diverse subteste, de la teste de vocabular sau de cunoștințe (de tipul testului Trivial Pursuit, până la teste de gândire sau puzzle-uri)... Testele de inteligență generală (elaborate corect) rămân niște instrumente
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
frecvent calificativul „supradotat”, așa că îl utilizez și eu. Totuși, această supralicitare, ce înseamnă în sens strict „mai dotat decât dotat”, ne face să zâmbim, evocându-ne celebra pastișă a lui Coluche, „mai alb decât albul”, dintr-o reclamă la detergenți. Americanii utilizează calificativul dotat (gifted), care este mai mult decât suficient. Să rămânem modești, este deja o șansă considerabilă să fii dotat, nu este nevoie să-i mai adăugăm și altceva (altă reclamă)... Pentru mai multe detalii Anchetă națională asupra nivelului
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
în cartea sa despre ereditatea geniilor, de retrasarea filiațiilor familiale ale geniilor, la fel cum procedăm cu pedigriul cailor de curse. Primul experiment de selecție animală pe baza caracteristicilor comportamentale a fost realizat (un pe cobai animal familiar laboratorului) de americanul Tryon din 1927 până în 1940. Selecția are la bază rapiditatea de a ieși dintr-un labirint complicat, cu 17 bifurcări. Fiecare animal este supus la 19 încercări, performanța sa fiind măsurată cu ajutorul numărului total de greșeli (intrări în impas); șobolanii
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
lui Luther King sau a lui Malcom X (lideri de culoare); situația este inversă în cazul tentativei de asasinat a președintelui american Gerald Ford sau al morții generalului fascist spaniol Franco. Numărul de amintiri-flash în funcție de eveniment și de clasa socială (americani de culoare și albi) (variantă adaptată după Brown și Kulik, 1977) Subiecți albi (40)Subiecți de culoare (40)John Kennedy (alb - asasinat)3940Martin Luther King (negru - asasinat)1330Malcom X (negru - asasinat)114Gerald Ford (alb
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
câteva secunde, este destul de recentă (anii ’60)... Existența unei memorii pe termen scurt este caracterizată de apariția unei uitări masive și foarte rapide, dar sunt necesare tehnici destul de precise pentru a o scoate în evidență. Englezul Brown (în 1958) și americanii Margaret și Loyd Peterson (în 1959) au demonstrat pentru prima dată, prin tehnici similare, că informațiile simple sunt uitate în câteva secunde. De exemplu, în cadrul experimentului lui Peterson, o scurtă secvență de trei consoane (cum ar fi H, B, X
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Boeck, Bruxelles, 2005. „Mănânc cu o... burculiță!” De unde vine lapsusul? Memoria lexicală și clasamentul fonetic Lapsusul a fost popularizat de Freud (1973) în excelenta sa carte Psychopathologie de la vie quotidienne, titlu pe care îl împrumută de la un articol publicat în American Journal of Psychology (E. Jones, „Psychopathology of Every Day Life”, 1991). Însă, în contextul eliberării sexuale din anii ’68, mulți erau de părere că lapsusul are legătură cu sexualitatea refulată. Acest lucru este posibil, dar e departe de a fi
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
care cei mai mulți oameni nu le percepeau (Broch, 2005). Dar, de cele mai multe ori, parapsihologia ține de domeniul magiei sau al escrocheriei. Atunci când este vorba despre un șiretlic, cei mai buni demistificatori ai paranormalului din zilele noastre sunt prestidigitatorii, cum ar fi americanul James Randi, care lucrează ca expert pentru reviste științifice (Science sau Nature). În Franța, prestidigitatorul Gérard Majax și-a adus aportul la demascarea mecanismelor folosite de Uri Geller în farsele sale (acesta pretindea că poate îndoi de la distanță obiecte metalice
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
persoană deschisă (caldă). Ca să se evite subiectivitatea (și lipsa de sinceritate) a subiecților, chestionarele sunt completate și de prieteni, pentru a verifica dacă indivizii răspund în mod suficient de obiectiv. În cadrul acestor cercetări care i-au avut ca pionieri pe americanii Costa și Mc Crae, au fost descoperiți cinci factori esențiali: 1. extraversiunea sau entuziasmul, 2. natura agreabilă, 3. conștiinciozitatea, 4. stabilitatea emoțională și 5. deschiderea spirituală. La extrema cealaltă, a factorilor negativi, aceștia desemnează caracterul invers; de exemplu, nevrozismul în
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Jauss, Hans Robert, Istoria literară ca provocare a științei literaturii, în Viața românească, nr. 10, 1980. 119. Jauss, Hans Robert, Experiență estetică și hermeneutică literară, trad. de Andrei Corbea, Editura Univers, București, 1983. 120. Keller, C.L., Re-making It New: Contemporary American Poetry and the Modernist Tradition, Cambridge Univ. Press, New York, 1987. 121. Krieger, Murray, Teoria criticii, trad. de Radu Surdulescu, Editura Univers, București, 1982. 122. Krumm, Ermano, Lirica moderna e contemporanea, La Nuova Italia Editrice, Firenze, 1997. 123. Lavagetto, Mario, (a
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Perpessicius, ediție îngrijită, argument, note și fișer bibliografic de Ion Nistor, prefață de Cornelia Pillat, Editura Albatros, București, 2000. 7. Avangarda literară românească, I-II, antologie, studiu introductiv și note bibliografice de Marin Mincu, Editura Minerva, București, 1999. 8. Eight American Poets. An Anthology, edited by Joel Conarroe, Vintage Books, New York, 1997. 9. La poesia italiana oggi. Un’antologia critica di Giorgio Manacorda, Castelvecchi, Roma, 2004. 10. Lirică americană contemporană, traducere și prefață de Virgil Teodorescu și Petronela Negoșanu, Editura Albatros
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Vintage Books, New York, 1997. 9. La poesia italiana oggi. Un’antologia critica di Giorgio Manacorda, Castelvecchi, Roma, 2004. 10. Lirică americană contemporană, traducere și prefață de Virgil Teodorescu și Petronela Negoșanu, Editura Albatros, București, 1980. 11. The Norton Anthology of American Literature, W.W. Norton and Company, New York/ London, 1989. 12. The Norton Anthology of Modern Poetry, 2nd edition, edited by Richard Ellmann and Robert O’ Clair, W.W. Norton and Company, New York/ London, 1988 13. Panorama poeziei universale contemporane, de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
roluri sociale (și care ar prezice o stabilitate foarte mare), pe de altă parte. BIBLIOGRAFIE Alchian, A., Uncertainty, Evolution and Economic Theory, Journal of Political Economy, Vol. 58, 1950: 211-221. Alchian, A., Demsetz, H., Production, Information Costs and Economic Organization, American Economic Review, Vol. 62, 1972: 777-795. Alchian, A., Demsetz, H., The Property Right Paradigm, Journal of Economic History, Vol. 33, 1973: 16-27. Aligică, P.D., Limitele teoriei economice și redefinirea frontierelor disciplinare, București, Politeia-SNSPA, 2002. Arrow. Kenneth J., The Limits of
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
University Press, 1998. Burt, R.S., Social Contagion and Innovation: Cohesion versus Structural Equivalence, American Journal of Sociology, Vol. 92, 1987: 1287-1335. Burt, R.S., Models of Network Structure, Annual Review of Sociology, Vol. 6: 79-141, 1980. Burt, R.S., The Stability of American Markets, The American Journal of Sociology, Vol. 94, 1988: 356-395. Burt, R.S., Structural Holes: The Social Structure of Competition, Cambridge, Mass., Harvard University Press, 1992. Carrol A.B., Bucholtz, A.K., Business & Society. Ethics and Stakeholder Management, Cincinnati, South-Western College
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Burt, R.S., Social Contagion and Innovation: Cohesion versus Structural Equivalence, American Journal of Sociology, Vol. 92, 1987: 1287-1335. Burt, R.S., Models of Network Structure, Annual Review of Sociology, Vol. 6: 79-141, 1980. Burt, R.S., The Stability of American Markets, The American Journal of Sociology, Vol. 94, 1988: 356-395. Burt, R.S., Structural Holes: The Social Structure of Competition, Cambridge, Mass., Harvard University Press, 1992. Carrol A.B., Bucholtz, A.K., Business & Society. Ethics and Stakeholder Management, Cincinnati, South-Western College Publishing, 2000. Chandler
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Coase, R.H., The Nature of the Firm, Economica, New Series, Volume 4, Issue 16, 1937. Coase, R.H., The Problem of Social Cost, The Journal of Law and Economics, Vol. 3, 1960: 1-44. Coase, R.H., The Institutional Structure of Production, The American Economic Review, Vol. 82, 1992: 713-719. Coleman, J., Foundations of Social Theory, Cambridge, Mass, The Belknap Press of Harvard University Press, 1990. Commons, J.R., Institutional Economics, The American Economic Review, Volume 21, Issue 4, 1931. Cyert, R.M., March, J.G., A
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Vol. 3, 1960: 1-44. Coase, R.H., The Institutional Structure of Production, The American Economic Review, Vol. 82, 1992: 713-719. Coleman, J., Foundations of Social Theory, Cambridge, Mass, The Belknap Press of Harvard University Press, 1990. Commons, J.R., Institutional Economics, The American Economic Review, Volume 21, Issue 4, 1931. Cyert, R.M., March, J.G., A Behavioral Theory of the Firm, Englewood Cliffs: Prentice Hall, 1963. Davis, G.F., Diekmann, K.A., Tinsley, C.H., 1994, The Decline and Fall of the Conglomerate Firm in the
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
G.F., Diekmann, K.A., Tinsley, C.H., 1994, The Decline and Fall of the Conglomerate Firm in the 1980s: The Deinstitutionalization of an Organizational Form, American Sociological Review, Vol. 59: 547 - 570. Demsetz, H., Towards a Theory of Property Rights, The American Economic Review, Vol. 57, 2, 1968: 347-359. Demsetz, H., The Theory of the Firm Revisited, În Williamson, O.E., Sidney, W.G., (eds.), The Nature of the firm: origins, evolution and development, Oxford: Oxford University Press, 1993: 159-178. Demsetz, H.
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
The Theory of the Firm Revisited, În Williamson, O.E., Sidney, W.G., (eds.), The Nature of the firm: origins, evolution and development, Oxford: Oxford University Press, 1993: 159-178. Demsetz, H., The Firm in Economic Theory: A Quiet Revolution, The American Economic Review, Vol. 87, 1997: 426-429. DiMaggio, P.J., Culture and Cognition: An Interdisciplinary Review, Annual Review of Sociology, Vol. 23, 1990: 263-287. DiMaggio, P.J., Powel, W.W., The Iron Cage Revisited: Institutional Isomorphism and Collective Rationality in Organizational Fields, American
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
1962: 31-41. Emirbayer, Mustafer, Goodwin, Jeff, Network Analysis, Culture, and the Problem of Agency, American Sociological Review, Vol. 99, 1994: 1411-1454. Etzioni, A., Societatea monocromă, Iași, Polirom, 2002. Fligstein, N., The Spread of the Multidivisional Form Among Large Firms, 1919-1979, American Sociological Review, Vol. 50, 1985: 377-391. Fligstein, N., The Transformation of Corporate Control, Cambridge MA, Harvard University Press, 1990. Fligstein, N., The Structural Transformation of American Industry: An Institutional Account of the Causes of Diversification in the Largest Firms, 1919-1979
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Polirom, 2002. Fligstein, N., The Spread of the Multidivisional Form Among Large Firms, 1919-1979, American Sociological Review, Vol. 50, 1985: 377-391. Fligstein, N., The Transformation of Corporate Control, Cambridge MA, Harvard University Press, 1990. Fligstein, N., The Structural Transformation of American Industry: An Institutional Account of the Causes of Diversification in the Largest Firms, 1919-1979, În Powell, W.W., DiMaggio, P.J. (eds.), The New Institutionalism in Organizational Analysis, Chicago: University of Chicago Press, 1991. Fligstein, N., Markets as Politics: A political-cultural
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]