12,966 matches
-
presate manual, putem afirma cu certitudine că acesta este momentul în care gravura se identifică cu viitorul tipar, având doar rostul de mijloc tehnic de multiplicare. Toate aceste forme de imprimare le regăsim în sigiliile pe pietrele prețioase, în perioada antică, sau la ștampilele pentru cărămizi. Acest procedeu este cunoscut în literatura de specialitate ca tehnica ștampilei, iar apariția sa este confundată cu apariția hârtiei. Dacă la începuturile ei tehnica ștampilei era rezolvată cu ajutorul suporturilor din piatră, iar imprimarea se făcea
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
evaluarea celor patru scopuri ale diplomației și ale motivelor declinului său contemporan, apoi, în capitolul final, examinează viitorul diplomației și metodele prin care ar putea fi restaurată. Intențiile sale sunt clare, chiar dacă aparent paradoxale: să găsească în nesigurele compromisuri ale anticei instituții a diplomației fundamentele unei transformări politice dramatice (deși valabilă pe termen lung) - înlocuirea sistemului statelor suverane cu o autoritate politică globală și, implicit, disciplinarea vechii practici a războiului prin îmblânzirea politicii internaționale în ceva asemănător politicii interne. Toate acestea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
drept o categorie obiectivă universal valabilă, dar nu-l încarcă cu un sens fixat o dată pentru totdeauna. Într-adevăr, ideea de interes este esența politicii și nu e afectată de circumstanțe de timp și de loc. Născută din experiențele Greciei antice, afirmația lui Tucidide că „identitatea intereselor este cea mai sigură dintre legături, fie ea între state sau indivizi” a inspirat remarca din secolul al XIX-lea a lordului Salisbury că „singura legătură de uniune care rezistă” între națiuni este „absența
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
imperialismului cultural a fost perfecționată de regimurile totalitare și transformată într-o armă politică eficientă a coloanei a cincea, folosirea simpatiilor culturale și a afinităților politice drept instrumente ale imperialismului este cel puțin la fel de veche ca însuși imperialismul. Istoria Greciei antice și a Italiei renascentiste este plină de episoade în care politicile respective au fost aplicate prin asocierea cu simpatizanții politici din rândurile adversarilor, în locul cuceririi militare. În epoca modernă, organizațiile religioase asociate sau identificate cu guvernele au jucat un rol
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Law of War and Peace, cu titlul „Despre dreptul de a ucide dușmanii într-un război public și despre alte forme de violență împotriva persoanei”, Hugo Grotius prezintă o listă impresionantă a actelor de violență comise fără discriminare în istoria antică împotriva inamicilor individuali. Însuși Grotius, scriind în a treia decadă a secolului al XVII-lea, considera multe dintre acestea drept justificate conform legii și eticii, cu condiția ca războiul să fi fost purtat pentru o cauză dreaptă 6. Această absență
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
echilibru între două puteri independente, care păstrează acel echilibru printr-o competiție moderată, i-au fost relevate filosofului francez de contemplarea istoriei, iar nouă de experiența contemporană. Însă relația dintre bipolaritatea puterii și stabilitatea politică nu este o descoperire modernă. Anticii o cunoșteau și au încercat să o creeze prin intermediul aranjamentelor constituționale. Astfel, Sparta era guvernată de doi regi, iar Republica Romană de către doi consuli cu putere egală. O relație similară a existat între cei doi lideri militari ai Confederației Irocheze
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
că doar cărbunele pe care îl folosim în fabrici, excluzând orice alte utilizări, echivalează cu energia a 175.000.000 de oameni muncitori și într-o formă atât de folositoare, cum oamenii nu ar putea niciodată să asigure. Puterea Greciei antice, având în vedere faptul că a atins o asemenea măreție în toate dimensiunile progresului uman, se baza în primul rând pe munca efectuată de sclavi. În medie, fiecare grec liber, fiecare familie grecească avea cinci șsclaviț la care nu ne
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
atins o asemenea măreție în toate dimensiunile progresului uman, se baza în primul rând pe munca efectuată de sclavi. În medie, fiecare grec liber, fiecare familie grecească avea cinci șsclaviț la care nu ne gândim niciodată atunci când vorbim despre grecii antici; totuși, aceștia erau oamenii care asigurau o mare parte a energiei țării. În Marea Britanie putem spune că fiecare familie are mai mult de 20 șde sclaviț care îi asigură energia, dar aceștia nu au nevoie de mâncare și nu au
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
reprezintă cea de-a doua aspirație, ele pot fi considerate în mod justificat drept sinteza abordărilor empiriste caracteristice realismului tradițional. Realismul tradițional: logica dominației, primatul indivizilor, inductivismul auster Tradiția realismului politic analizată până acum prin abordările a trei practicieni - unul antic, celălalt premodern și al treilea modern - sugerează că programul realist de cercetare poate fi rezumat după cum urmează. La nivelul afirmațiilor substanțiale, toți trei se ocupă de problema ordinii și explică realitatea conflictului și a rivalităților în termenii logicii dominației, cauzată
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
produc mișcări în jos, cutremure care produc mișcări laterale, cutremure care produc mișcări în sus și în jos. Tot Aristotel a menționat necesitatea luării unor măsuri speciale de consolidare a construcțiilor și edificiilor monumetale împotriva cutremurelor. * Platon (427-347 î.e.n., filosof antic, întemeietorul școlii filosofice numită Academia) susținea că, acum 2000 de ani, a existat un popor puternic, atlanții, care locuiau pe marea insulă Atlantida, care a fost înghițită de ape, în urma unui mare cutremur de pământ. * în antichitate, tot în urma unui
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
face referire fostul candidat la președenția SUA sunt studenții Universității Gallaudet din SUA, singura universitate din lume ale cărei programe și servicii educaționale sunt concepute special pentru studenții cu deficiență de auz. Ea surprinde o realitate prezentă încă din epoca antică: ruptura existentă între cele două „lumi”- lumea auzitorilor și lumea persoanelor cu deficiență de auz. Considerați de egipteni „aleși ai zeilor” și de persani ca deținători de puteri mistice, persoanele cu deficiență de auz și- au pierdut treptat locul privilegiat
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
lumea persoanelor cu deficiență de auz. Considerați de egipteni „aleși ai zeilor” și de persani ca deținători de puteri mistice, persoanele cu deficiență de auz și- au pierdut treptat locul privilegiat în societate, soarta acestora devenind foarte dificilă în Grecia Antică și în Sparta, unde nou- născuții surzi erau uciși. Și în Imperiul Roman, la începuturile acestuia, micuții surzi erau înecați în râul Tibru. Însă, de-a lungul secolelor dinaintea nașterii lui Hristos, situația s- a schimbat și din ce în ce mai multor persoane
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
A.F Kifkin și nu numai, ca și a celor români, anume a existenței limbii pelasge ca limbă originară, cu nucleul de formare în Carpați. S-a demonstrat pe baza studiilor transdisciplinare, dincolo de istorie sau arheologie, de consemnările în documentele antice sau mai târzii, și pe baza celor mai vechi relicve ale unui craniu găsit întro peșteră din vestul Banatului, relativ recente (2002) analizat și de laboratoare din Norvegia și din S UA, că acesta reprezintă cel mai vechi craniu al
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
dovadă este până azi populația ainu. Pentru a putea răspunde exigențelor impuse de tema anunțată ne vom opri mai întâi la o discuție asupra unora dintre cei mai vechi termeni legați de istoria străveche a poporului nostru, menționați de autorii antici, dar a căror origine ori nu se cunoaște, ori este rămasă până acum în faza de ipoteză, chiar vreme de milenii, ori se avansează ideea imposibilității aflării etimologiei acestora, chiar dacă ultimele cercetări aduc lumină în aceste domenii, considerate însă de
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
refren, în alcătuiri mai mult sau mai puțin sintetice, ale străvechilor colinde, existente vii și astăzi. Pentru prima oară am demonstrat, prin evidențierea transformărilor lingvistice faptul că valahii sunt descendenții direcți ai pelasgilor. Cunoscuți și sub denumirea de hiperboreeni, de antici, se bucurau de mare prestigiu. Despre ei au vorbit mai toate marile personalități ale timpului, de la Homer la Herodot, la Socrate, la Platon la Ovidiu, ori Virgilius și la mulți alții. Între cei care se trag din pelasgi se numără
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
domenii care pot lumina căi neînțelese și sortite altfel a rămâne neelucidate un timp imposibil de definit. Așadar iată că ceea ce cercetătorii români, și nu numai, considerau existența unui Munte Sfânt al dacilor un mit, deși menționat de o personalitate antică, competentă - Strabon era geograf - prin cercetări lingvistice, în acest caz, s-a ajuns la a recunoaște că și mitologia, poate fi sursă importantă de informații științifice. Să nu uităm că mitul are întotdeauna un sâmbure de adevăr așa după cum o
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
începuturi, tot numai cei aleși, inițiații în misterele sacre le intonau. Așadar nu ne miră că aceate ectenii sună astfel: Sfânt, Sfânt este Domnul Savaot! (un alt nume în ebraică pentru Iahve - Dumnezeu; să fi vorbit chiar în zadar oare anticul Origenes?). Iată deci că numai în aparență unele cuvinte străvechi sunt stranii, de neînțeles datorită înclinației generale a vorbitorilor de a adapta cuvintele tendinței normale de exprimare cât mai sintetică, ce implică un efort de emisie al aparatului fonator cât
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
savoare și cu structuri sudate în timp, ce exprimă concentrat o experiență spirituală, morală, practică în toate laturile vieții, necesară însă în domeniile în care formele normate sunt indispensabile comunicărilor riguroase, științifice. În loc de concluzie prezentăm, ca fiind edificatoare, părerile unor antici despre limba latină și limbile numite de ei ‚’’barbare’’, printre care se numără, după ultimile cercetări, în mod cert, și dacoromâna. Revenind la timpurile ce țin de adâncimile istoriei neîntrerupte a limbii dacilor, ai căror descendenți direcți sunt valahii, românii
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
limbii dacilor, ai căror descendenți direcți sunt valahii, românii de azi, pelasgi ca și latinii și nu numai ei, care vorbeau la început o limbă comună originară numită lingva prisca, sau latina vulgata, vom reda câteva păreri ale unor personalități antice care chiar din acea perioadă definesc felul în care se formează limbile luând în considerație în primul rând o bază comună, care e supusă unor schimbări, ce surprind, prin puterea de pătrundere a fenomenului lingvistic în evoluție. După Quintilian, caracterele
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
Dacă nu recunoaștem că valorile ocupă un loc determinant În viața socială, suntem condamnați să reducem, Într-o optică behavioristă, complexitatea comportamentelor la simpla descriere a subiectului observat (Dumont, 1966, pp. 309-314). Astfel, ni se pare legitim să refuzăm Egiptului antic, Antichității clasice și Evului Mediu eticheta de regimuri de castă, așa cum arată și Célestin Bouglé Într-o lucrare fundamentală publicată În 1908. De ce nu putem aplica această etichetă regimului feudal? Pentru că acest regim permitea exprimarea individualismului, astfel Încât existau destine individuale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acest regim permitea exprimarea individualismului, astfel Încât existau destine individuale; În plus, ierarhia ereditară putea fi bulversată. Aceleași observații sunt valabile și pentru Antichitatea clasică: chiar dacă cele trei elemente sunt neîndoios prezente, „era tocmai destinul și, Într-un fel, misiunea cetății antice să Învingă toate aceste tendințe” (Bouglé, 1969, p. 8). Ar exista, se pare, un fel de respingere În societatea occidentală, observabilă Încă din Antichitate, față de sistemul castelor. Cazul Egiptului, atât de des citat drept contraexemplu, este și el la fel de clar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sa natură: aceea de construcție istorică și de creație filosofică. ν Întrucât ne-am propus aici să descriem starea cetățeniei În societățile contemporane, privilegind cazul Franței, vom neglija puțin această dualitate constitutivă. După ce vom trece În revistă diferențele dintre cetățenia antică și cea modernă, vom Încerca, bazându-ne În special pe resursele sociologiei și ale științei politice, să propunem o abordare din perspectiva definiției, fie și numai pentru a arăta că o atare sarcină are câteva dintre trăsăturile celei a lui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
realității empirice. În sfârșit, transformările suferite și tensiunile mai mult sau mai puțin asumate ne vor incita să ne punem Întrebarea dacă, În ciuda numeroaselor indicii cu privire la o criză a cetățeniei, are sens să explorăm căile de reînnoire a acesteia. Cetățenie antică și cetățenie modernă Chiar dacă subiectul nostru este aici cetățenia modernă, nu putem trece mai departe fără a menționa ce datorăm Antichității greco-romane și ce ne distinge de aceasta. Ideea abstractă de „comunitate a cetățenilor” organizată politic, după frumoasa expresie a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la exercitarea puterii” (Vernant, 1962, p. 56). Se Înțelege de aici diferența fundamentală dintre cetatea grecească și imperiile barbare: supunerea În fața legii, și nu În fața unui om, ceea ce ne permite să afirmăm că grecii au inventat statul de drept. Grecia antică, dacă luăm drept reper analiza lui Cornelius Castoriadis, constituie germenul democrației: „Atunci când afirm că grecii sunt pentru noi un germen, vreau să spun În primul rând că ei nu au Încetat niciodată să-și pună Întrebarea: «care este instituția pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
universalistă. Michael Walzer are astfel dreptate să scrie că „ideologia cetățeniei ș...ț este În esență o interpretare modernă târzie a republicanismului grec și roman” (Walzer, 1997, p. 112). Totuși, modernitatea a Însemnat o ruptură față de concepția și practicile politice antice, ruptură legată de afirmarea autonomiei individului și de promovarea idealului egalitar. Definirea exclusivă prin intermediul identității comunitare lasă locul valorizării unei logici a abstractului: „Națiunea se definește prin ambiția sa de a transcende, prin cetățenie, toate celelalte apartenențe, biologice (cel puțin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]