7,651 matches
-
peste deal, dinspre Târnăveni spre satele vecine, Chincius, Bord, Deag, Salcud și Petrilaca. Legenda spune că pe dâmbul din dosul izvorului trăia cea mai bătrână femeie dintre cei veniți aici și că ei, sătenii, i-ar fi zis locului "Dealul babei", ceea ce în limba maghiară ar corespunde cu Bobohalma. Era un sat de pastori și de lucrători ai pământului, cu terenuri puțin fertile. Locuitorii erau săraci și își agonisau cele necesare traiului, mai ales din păstorit, slujind la bogătașii din satele
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
din cărămidă. La începutul secolului XX, ea a devenit neîncăpătoare pentru enoriași și a fost demolată, pentru a fi construită altă biserică, mai mare. Lucrările au durat trei ani (1912-1915). După terminare, picturile au fost realizate de celebrul pictor Corneliu Baba. Biserica Cuvioasa Paraschiva a fost construită în 1848, inițial din lemn, iar în 1956 a fost reconstruită din cărămidă. Este construită aproape de centrul comunei, în Goicea Mare. Este o clădire de dimensiuni modeste, ridicată numai cu ajutorul bunăvoinței credincioșilor. Anterior, ei
Comuna Goicea, Dolj () [Corola-website/Science/300401_a_301730]
-
Se află în partea de sud-vest a județului, în Lunca Dunării. Localitatea TUNARI a luat ființă în jurul anilor 1600, cănd Domnitorul Mihai Viteazul, conform unei legende, s-ar fi aflat cu oastea să pe aceste meleaguri în scopul atacării Cetății Babă Vida din Bulgaria și zădărnicirii invaziei hoardelor otomane peste fluviul Dunărea, ce luau pradă din bunurile localnicilor. După cum se relatează în monografia comunei Poiana Mare din județul Dolj despre localitatea Tunari, rezultă că un anume notar pe nume Bulat Stan
Tunarii Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300420_a_301749]
-
din București, colecționar de înscrisuri vechi. Revenind, se spune că în una din iernile din jurul anilor 1600 oastea lui Mihai Viteazul era amplasată în raza actualei localități, așteptând ca fluviul Dunărea să înghețe și să atace pe turcii din Cetatea Babă Vida de la Vidin, care im atare condiții dădeau iamă de multe ori prin localitățile din zona de pește Dunăre.Când apele Dunării au înghețat un anume tunar, pe nume Stan, fără să îl înștiințeze pe domnitor, a plecat cu bateria
Tunarii Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300420_a_301749]
-
numai din satul de reședință, cu 1404 locuitori. În comună, existau o școală de băieți cu 172 de elevi construită în 1834, și două biserici. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Babele și Nebuna. Comuna Babele, formată din satele Babele și Sterea, avea 1271 de locuitori, o școală cu 37 de elevi (dintre care 3 fete), o moară pe Neajlov și o biserică. Comuna Nebuna era formată doar din satul de reședință
Comuna Clejani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300426_a_301755]
-
reședință, cu 1404 locuitori. În comună, existau o școală de băieți cu 172 de elevi construită în 1834, și două biserici. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Babele și Nebuna. Comuna Babele, formată din satele Babele și Sterea, avea 1271 de locuitori, o școală cu 37 de elevi (dintre care 3 fete), o moară pe Neajlov și o biserică. Comuna Nebuna era formată doar din satul de reședință cu 694 de locuitori
Comuna Clejani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300426_a_301755]
-
În comună, existau o școală de băieți cu 172 de elevi construită în 1834, și două biserici. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Babele și Nebuna. Comuna Babele, formată din satele Babele și Sterea, avea 1271 de locuitori, o școală cu 37 de elevi (dintre care 3 fete), o moară pe Neajlov și o biserică. Comuna Nebuna era formată doar din satul de reședință cu 694 de locuitori și în care existau
Comuna Clejani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300426_a_301755]
-
biserică zidită în 1874 și o școală mixtă cu 30 de elevi (dintre care 6 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Clejani ca reședință a plășii Argeș a aceluiași județ, având 2522 de locuitori în unicul său sat. Comunele Babele și Nebuna (ultima acum denumită "Velea") făceau parte din această plasă: comuna Babele avea 1065 de locuitori în aceleași două sate, iar comuna Velea avea 1013 locuitori în satul Nebuna-Velea. Comuna și satul Velea au primit în 1947 denumirea de
Comuna Clejani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300426_a_301755]
-
care 6 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Clejani ca reședință a plășii Argeș a aceluiași județ, având 2522 de locuitori în unicul său sat. Comunele Babele și Nebuna (ultima acum denumită "Velea") făceau parte din această plasă: comuna Babele avea 1065 de locuitori în aceleași două sate, iar comuna Velea avea 1013 locuitori în satul Nebuna-Velea. Comuna și satul Velea au primit în 1947 denumirea de "Podu Doamnei" (după numele podului peste Neajlov aflat în apropiere fiind apoi desființată
Comuna Clejani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300426_a_301755]
-
Doamnei" (după numele podului peste Neajlov aflat în apropiere fiind apoi desființată și inclusă în comuna Clejani), iar în 1950 toate aceste comune au fost arondate plășii Crevedia și apoi (după 1952) plășii Videle din regiunea București. Satul și comuna Babele au primit și ele în 1964 o nouă denumire, aceea de "Neajlovul". În 1968, comunele Clejani și Neajlovul au trecut la județul Ilfov, iar comuna Neajlovul a fost desființată, satele ei trecând și ele la comuna Clejani. În 1981, o
Comuna Clejani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300426_a_301755]
-
1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Nouă obiective din comuna Clejani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: ruinele schitului Babele (secolele al XV-lea-al XVII-lea) de lângă biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Neajlovu; și situl de „la Carieră” (500 m est de satul Clejani), conținând urme de așezări din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina III) și din perioada Halstatt
Comuna Clejani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300426_a_301755]
-
și cultivat, dar foarte arțăgos - ceea ce i-a atras renume de „mare bătăuș”. Intr-o noapte acesta a stârnit un scandal la crâșmă și a urmat o confruntare violentă cu doi consăteni care l-au înjunghiat mortal. Bătrânii - mai ales babele - din Dobridor povestesc însă nefericita crimă deformat, adăugând amănunte neverosimile (intervenția unor ființe nocturne malefice, o „vraja rea” care ar fi precedat și predestinat confruntarea etc.) și atribuindu-i proporții de întâmplare apocaliptică. „Basmele” sunt simple scorniri, fără substrat real
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
lacurile Pantelimon I, Pantelimon II și Cernica), și Pasărea care curge la est prin pădurea Cernica. Despre localitate se știe că a fost înființată în secolul al XVII-lea, când aici s-au așezat câțiva oameni care au amenajat „Fântâna Babei Ana”. Numele inițial al satului a fost "Obilești", fiind ulterior schimbat în "Florești". Domnitorul Grigore Ghica al II-lea a construit apoi în apropiere de sat o mănăstire cu spital pentru îngrijirea bolnavilor; clădiri ale acestei mănăstiri există astăzi pe
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
hotel și restaurant, acestea fiind la momentul anului 2011, închise pentru renovare de mai mulți ani. Hrisovul domnului Ghica din 12 octombrie 1736 conține următorul text, care face referire la mănăstirea întărită Mărcuța (aflată astăzi în București) și la Fântâna Babei Ana: În 1750, domnitorul a primit din Grecia brațul drept al Sfântului Pantelimon, pe care l-a adus mănăstirii, denumită Sfântul Pantelimon. De la mănăstire, satul și-a luat noul nume. În 1901, localitatea Pantelimon era reședința comunei rurale Pantelimonul-Dobroești și
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
împărțită în următoarele grupuri etnice: De asemenea, 8.86% din populația raionului locuia în așezări urbane (4.835 locuitori) și 91.14% în așezări rurale (49.715 locuitori). Cele mai populate localități sunt orașul Șichirlichitai - 4.835 locuitori și satele Babele - 5.370, Erdec-Burnu - 4.316 și Doluchioi - 3.977. Conform recensământului din 1989, ucrainenii, moldovenii și bulgarii au fiecare câte aproximativ un sfert din populația raionului. După populația majoritară, există localități unde predomină: Principala activitate economică a Raionului Ismail este
Raionul Ismail () [Corola-website/Science/298623_a_299952]
-
infecțioase la Ismail, spitale rurale la Câșlița-Dunăre, Șichirlichitai și Tașbunar, precum și clinici de medicină generală în alte sate. Raionul Ismail dispune de 19 instituții publice de învățământ, plus o școală internat (Erdec-Burnu) și o școală profesională (Șichirlichitai). Școala din satul Babele este cu predarea în limba română, în timp ce școlile din Erdec-Burnu, Hagi-Curda și Pocrovca-Nouă sun școli mixte cu predarea în limbile română și ucraineană. Funcționează aici 14 cămine culturale și 7 cluburi rurale, 25 de biblioteci, ansambluri artistice de amatori etc.
Raionul Ismail () [Corola-website/Science/298623_a_299952]
-
deci într-o zonă în care eroziunea de orice fel este puțin favorizată. Aspectul rocii dă impresia unei construcții făcute de mâna omului, asemeni piramidelor. Unele legende spun că acest zid a fost construit de fiul cel mic al lui Babei Vrâncioaia, pe pămînturile primite de la Ștefan cel Mare. Legende și mai vechi de domeniul fantasticului, spun că zidul ar fi fost construit de uriași, ființe mitice care viețuiau în aceste zone cu milenii in urmă. În “Analele Râmnicului” din anul
Zidul Uriașilor () [Corola-website/Science/298648_a_299977]
-
un coș de fum, încercând să se ascundă, însă cazacii l-au găsit și l-au omorât oricum. Un episod mai amuzant a avut loc între câțiva soldați francezi care căutau nutreț pentru cai și o săteancă locală. Aceștia strigau, "Babo, ovsa" ("Doamnă, dați-ne ovăz") însă femeia, care era bătrână și probabil avea dificultăți în a auzi, a crezut că spuneau "Hopsa" ("sari"), așa că a sărit de mai multe ori spre marea frustrare a soldaților francezi. În cele din urmă
Bătălia de la Austerlitz () [Corola-website/Science/299690_a_301019]
-
să urmeze în continuare cariere separate. În 2002 Mircea Baniciu revine în Phoenix, cu ocazia spectacolului aniversar „Phoenix - 40 de ani” (octombrie 2002). Ulterior, continuă activitatea concertistică cu grupul Phoenix, iar în 2005 grupul scoate pe piață un nou album "Baba Novak". Concertul de lansare a noului disc susținut în octombrie 2005 la Sala Palatului, avea să se transforme într-un DVD cu același titlu. În această perioadă, "Phoenix" susține turnee de promovare a noului disc în câteva orașe din țară
Mircea Baniciu () [Corola-website/Science/299260_a_300589]
-
Sala Radio, pe 21 decembrie, în formula N. Covaci, J. Kappl., M. Neumann, D. Marcinkiewicz și O. Lipan, la care s-a adăugat orchestra radiodifuziunii și un cor mixt. Este prezentată pentru prima dată publicului român piesa „(The tale of) Baba Novak”, cu textul original în limba engleză. Nicu Covaci compune piesa „Ceata” pentru a susține campania electorală a Convenției Democrate Române aceasta rămânând singura oară când s-a apropiat de politică. În 1997 au fost lansate pe piață înregistrările din
Phoenix (formație) () [Corola-website/Science/299249_a_300578]
-
Oprea din formația Talisman, Lucian Cioargă (ex-Taxi) la tobe și mai târziu Volker Vaessen la chitară bas și Dzidek Marcinkiewicz la clape. Este lansat un maxi-single cu trei piese, intitulat „Ora-Hora”, pe care inițial fusese programată să apară și melodia „Baba Novak”. Acest material, precum și un turneu prefațau albumul ce avea să apară peste un an. Așadar, în 2000 este scos albumul „În umbra marelui urs” (ortografiere greșită care avea să fie corectată abia în 2003, la reeditare: „În umbra marelui
Phoenix (formație) () [Corola-website/Science/299249_a_300578]
-
ce aveau să apară pe albumul lansat în toamna aceluiași an. În țară formația susține un concert la Sala Palatului (pe 22 mai) pentru ajutorarea sinistraților din Timiș care fuseseră afectați de inundații. Pe 21 octombrie 2005 Phoenix lansează albumul „Baba Novak” printr-un concert la Sala Palatului. Acest concert va fi înregistrat și lansat un an mai târziu pe DVD: „Live at Sala Palatului”, cu prilejul turneului de promovare al noului album. Piesele „Zori de zi” și „Mila 2 de lângă
Phoenix (formație) () [Corola-website/Science/299249_a_300578]
-
pe DVD: „Live at Sala Palatului”, cu prilejul turneului de promovare al noului album. Piesele „Zori de zi” și „Mila 2 de lângă 3” au beneficiat de videoclipuri regizate de Tudor Gramescu. În 2006 se desfășoară turneul de promovare al albumului „Baba Novak”, susținut în perioada 11 - 25 octombrie în 10 orașe din România (Constanța, Brăila, Brașov, Pitești, Craiova, Arad, Cluj-Napoca, Bistrița, Iași și București). Fiecare spectator a primit, pe lângă biletul de intrare, și un video-CD conținând videoclipurile „Zori de zi”, „Mila
Phoenix (formație) () [Corola-website/Science/299249_a_300578]
-
Pitești, Craiova, Arad, Cluj-Napoca, Bistrița, Iași și București). Fiecare spectator a primit, pe lângă biletul de intrare, și un video-CD conținând videoclipurile „Zori de zi”, „Mila 2 de lângă 3” precum și 2 piese din concertul de lansare al albumului („Andrii Popa” și „Baba Novak”). Filmările TVR prilejuite de acest turneu au constituit materialul pentru un documentar difuzat în două părți pe 1 decembrie 2006. Pe 27 noiembrie, „Jurnalul Național” scoate o ediție de colecție dedicată formației Phoenix. În februarie 2007, poetul și regizorul
Phoenix (formație) () [Corola-website/Science/299249_a_300578]
-
primăvara anului 2007 a unui nou album legat de mai vechiul proiect „Antemiorița”. Realizatorii tv Doru Ionescu și Raluca Tamaș intenționează realizarea episodului 6 din „Integrala Phoenix”, cu prilejul anversării celor 45 de ani de activitate (intitulat „Apocalipsa după Phoenix - Baba Novak”). Sigla formației reprezintă o pasăre Phoenix stilizată, de culoare roșie, și a fost creată de către Nicolae Covaci. Primele apariții ale acesteia datează din 1994. Ulterior aspectul siglei a variat în mică măsură, cele mai frecvente modele fiind: Cea din
Phoenix (formație) () [Corola-website/Science/299249_a_300578]