8,717 matches
-
o știință și o putere nouă, după ce a depășit contactul solicitant cu sacrul, primește însemnele și privilegiile legate de noul său statut social și religios (schimbare de nume, tatuaj, portul unor veșminte)”. Această etapă postliminară este doar sugerată adeseori în basme prin motivul soarelui din pieptul eroului/eroinei, semnalând că deja avem în scena mitică un inițiat. Celelalte specii investigate permit pătrunderea în ritualul propriu-zis de inițiere a feciorului ori a fetei și, de aceea, analiza noastră va identifica și interpreta
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a cataliza succesul neofitului și, prin el, al genezei reiterate au fost alese prin prisma expresivității lor și a bogăției de motive reunite. Lucrarea va analiza în special trei specii folclorice (colindele de fecior și fată mare, baladele fantastice și basme), dar înțelegerea lor solicită și investigarea altor specii, precum descântecele, orațiile de nuntă și cântecele ritual-ceremoniale. Acestea din urmă nu au inițierea ca temă predilectă, dar marchează, de asemenea, mutații la nivel ontologic și datele pe care le furnizează sunt
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
serie de monografii asupra modului în care inițierea se transsubstanțializează într-o specie literară, ci o viziune de ansamblu asupra mentalului arhaic, reflectat unitar în folclorul literar românesc. De aceea, privirea asupra lor va fi comparativă, motivele întâlnite într-un basm, spre exemplu, impun continuarea cercetării cu balade fantastice și apoi cu hermeneutica unor descântece. Analizele stilistice sunt integrate studiului mitologic și simbolic, printr-o strânsă relaționare cu imagina¬rul tradițional. Cuvântul ritual conține cheia spre semnificația textului și numai o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de folcloriștii preocupați de forma și stilul tradițional de interpretare, așa cum a impus-o dezvoltarea științei etnologice. În privința instrumentelor taxonomice, conside¬răm utile clasificarea Monicăi Brătulescu pentru colindele profane și cea a lui Al. Amzulescu pentru baladele fantastice. În cazul basmelor nu vom cita decât titlul cu care acestea au apărut în volum, dată fiind structura complexă a unor texte care înglobează mai multe tipuri clasificate de Aanti Aarne și Stith Thompson. Trăsătura fundamentală a creațiilor populare cu subiect inițiatic este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
manifestarea pură și simplă a unor fenomene solare (auroră, raze, lumină, asfințit etc.). Un erou solar prezintă întotdeauna, în plus, și o zonă «obscură»”. Nașterea miraculoasă a eroului oferă un asemenea fundal magic și-i justifică întregul parcurs viitor. În basmul cules de Pamfil Bilțiu în Cupșeni, Maramureș, eroul este zămislit prin ingerarea unor flori nedenumite, dar solare cromatic: „O fost odată doi moși bătrîni și n-o avut copii. Când o fost odată, s-o luat femeia pântr-o pădure și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Ajuns la vârsta - prag, el își întreabă părinții dacă a existat soare și pleacă în căutarea lui. Absența astrului de zi, dar și a lunii, ca rapt malefic, constituie o funcție (în termenii exegetului V. I. Propp) frecvent întâlnită în basmele cu motive inițiatice. Repunerea pe cer a soarelui și lunii de către eroii similari lui Greuceanu constituie o luare a lumii de la început, o renaștere prin gestul originar. Colindele tip , Furarea astrelor, dezvoltă acest motiv prin personajele antagonice din mitologia creștină
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Ca principiu viril, soarele fertilizează universul și, de aceea, fetele nubile aflate în timpul inițierii au interdicția de a vedea lumina zilei. Protagonistul aflat sub dominanta solară se naște chiar din soare, ca în exemplele citate de Lucia Berdan: „Într-un basm din colecția lui I. C. Fundescu (1897), e vorba de fiica unui împărat, ținută închisă într-o casă de fier: «când a văzut Soarele fata a rămas grea». În Povești populare din Basarabia. FătFrumos și soarele de Gr. Botezatu, 1995, mama
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o dimineață pe rouă, zariștea dealului, spre răsăritul soarelui și de la aceea purcede să nască un copil»”. Pășind în calea soarelui, mama zămislește un prunc printr-un mysterium, dar îl și predestinează astfel să aibă un traseu solar. Într-un basm din Fundu Moldovei, Suceava, se nasc doi feciori cu părul de aur din două mame și un cal cu coama de aur. Toate cele trei ipostaze materne au intrat în contagiune magică cu „o umbrianâ cu capu tăt numai di
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
peștelui atrage atenția asupra puterii fertilizatoare a animalului, dar și a semnificației craniului. „Simbol al vieții și fecundității, datorită uimitoarei sale facultăți de a se reproduce”, peștele își concentrează forța în oasele capului, sediu al vitalității și puterii spiritului. În basmele citate nașterea nu numai că este de natură magică, dar se produce în circumstanțe în care conceperea pare imposibilă și este nesperată: „La ietate dă opzej dă ani, să pomenește baba, săraca, cu burta mare!” (Bugheade-Sus - Argeș ). Aceasta este prima
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vecuire are un corespondent în bătrânețea mamei, iar fiul care a demonstrat că ea mai are capacitatea de a da viață este cel ales pentru a revigora prin gesturi eroice lumea întreagă. G. Dem. Teodorescu a cules în 1894 un basm al cărui erou trimite la motivul mâinilor de aur, cunoscut din legenda Crăciunesei și a nașterii lui Hristos: „Și născu un dolofan de copil, frumos ca un bujor, având o mână cu totul și cu totul de aur, de se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aurie sunt specifice zeilor, morților și inițiaților. Pentru a dovedi că este într-adevăr inițiat în tainele divinităților, Pitagora susține că anumite părți ale trupului său sunt de aur, arătându-și din când în când șoldul de aur”. Feciorul din basmul românesc poartă, precum Crăciuneasa, marca gestului mitic și a permisiunii de a intra în contact cu sacrul. Marcarea neofitului ce va reface traseul solar are valoare de „învestitură spirituală”. Eroul se naște cu însemne astrale și își face cunoscut destinul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
precum Crăciuneasa, marca gestului mitic și a permisiunii de a intra în contact cu sacrul. Marcarea neofitului ce va reface traseul solar are valoare de „învestitură spirituală”. Eroul se naște cu însemne astrale și își face cunoscut destinul astfel. În basmul cules din Pătuleni, Dâmbovița, împărăteasa în vârstă de cincizeci de ani naște primul ei copil, un flăcău „ce n-a putut să se vadă în acele timpuri - cu soarele-n piept/ luna-n spate,/ doi luceferi -/ în doi umeri.”. Localizare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fenomen de transfer al desenului de tatuaj de pe corpul uman pe vestminte”, ceea ce caracterizează mentalul tradițional în care divinitățile sunt conturate după chipul și asemănarea omului și a practicilor sale. Entitatea comună cal-călăreț este vizibilă și prin intermediul însemnelor astrale: în Basmul cu Țugunea - feciorul mătușei, împăratul - emitent al provo¬cării inițiatice, tânjește după „calul cu soarele-n pept și cu luna-n spate”. Instanța regală a ratat proba dobândirii ajutorului solar, ceea ce pune în pericol întreaga împărățieastfel ajungem la contextul prototip
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prin intermediul gerunziului, cât și prin locuțiuni adverbiale. Comparația cu norul, atât de frecventă în textele colindelor, va fi ulterior descifrată prin descrierea harnașamentului excepțional, conducând astfel la un paralelism pragmatic între procedeul literar al metaforei negate în colinde și acest basm. Nu putem face abstracție de repartizarea timpurilor verbale din fragmentul de mai sus. Dacă perfectul simplu caracterizează intrarea în scenă a zmeului, tot ceea ce conturează armăsarul ține de valoarea durativă a timpului imperfect indicativ. Acțiunea zmeului este surprinzătoare, dar limitată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
adaugă culorii albe, specifică ființelor din alte dimensiuni: „Ea era albă, avea căpăstrul aurit și împodobit cu pietre nestemate, de lumina ca soarele”. Din același plan simbolic fac parte și hainele de aur rezervate încercării finale, a izbânzii eroului. În basmul Tăbarcă din colecția Petru Caraman, mezinul se îmbracă în argint prima dată pentru a trece proba maritală, dar reușește doar când va eclipsa soarele prin apariția lui: „Atunci calul îi zise: - Stăpâne, bagă mâna în ureichea mea cea dreaptă și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mândru și frumos nu te puteai uita, la soare te puteai uita, da’ la împalatu zmeului ba” (Boișoara - Vâlcea). La fel și puterea biciului care adună dracii să îndeplinească încercările crește treptat prin argint, aramă și în final aur, în basmul Suta Ion (Boișoara - Vâlcea). Ipostază umană a astrului vieții, flăcăul are un corespondent permanent în metalul nobil, considerat „lumină minerală” și „definit ca un produs al focului solar, regal, ba chiar divin” ce simbolizează cunoașterea. Conăcăria, ca rit integrat ceremonialului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sub semn solar este benefic și biruiește întotdeauna: „Eu m-am dus ș-am disturnat/ Cu apî margatoari/ Di la râu șî di la Sfântu Soari,/ Soarili, luna șî stelili/ S-o liniștit,/ Bubili s-o mântuit” (Botoș - Suceava). În basmul Porcul cel fermecat din colecția Petre Ispirescu, Sfântul Soare devine personaj indicator pe drumul inițiatic: „ - Nu poate să știe draga mea, îi răspunse muma sântei Lune, dar du-te încolo, spre răsărit, până vei ajunge la sântul Soare; poate știe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ceva”. Prezența astrului modelează traseul inițiatic și îl protejează pe neofit de atacuri nefaste. Accesibilitatea spațiului uranian este proprie saltului ontologic, fiind primul semnal că partea perisabilă a ființei a dispărut. Ascensiunea nu permite amestecul sacru - profan, după cum explică informatoarea basmului Fata răpită de soare din Izvoare, Soroca: „urca sus și n-ave voi sî ia di pe pământ lucruri. Și lucrurili di pe pământ era greli calului”. Armele strălucitoare pe care le poartă eroul pornit să refacă faptele strămoșilor îl
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
m ia pe Galbenul Soare,/ Cal mai bun și mai blajin/ Și pe câmpuri ei plecară” (Ivești - Vaslui). Augmentarea cromatică a bidiviului șarg crește luminozitatea degajată la nivel stilistic, harnașamentul ornat și imaginea răsăritului conducând la o intensitate orbitoare. În basmul Ileana Simziana, din colecția lui Petre Ispirescu, Galben- de-Soare este calul cu forțe maxime și se află, desigur, la zmeu. În mod semnificativ, el este fratele mai mic (deci un mezin!) al mârțoagei luate de fecioara-războinic de la tatăl său
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de a se deplasa rapid pe suprafețe întinse părând, în acest context, posibilă. În plus, splina „este socotită a fi un antrepozit de energie, yin, pământesc”, ceea ce eliberează bidiviul de contactul cu contingentul și îl face, așa cum și demonstrează evoluția basmului, un maestru inițiator. Mitul armăsarului Soarelui există în nordul Europei încă din epoca bronzului; „atributul esențial al călătoriilor solare este rapiditatea, astrul zilei fiind de aceea cal și călăreț totodată”. După G. Durand mișcarea temporală este cea mai importantă în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
zicea «calul cu soarele-n pept și cu luna-n spate»”. Capacitatea lui de a-l purta pe flăcău până în spațiul sacru cel mai înalt pare naturală în acest context: „Sări ici, sări colea,/ Sări-n poarta soarelui” (Jugur - Argeș). Basmele păstrează tiparul calului solar, feciorul având în el un mystagog și uneori un justițiar, ca în basmul Roșu-Impărat și Verde-Impărat cules de Constantin Mohanu. Revelarea naturii năzdrăvane vine odată cu numele care are o puternică încărcătură magică, deja cunoscută nouă din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pe flăcău până în spațiul sacru cel mai înalt pare naturală în acest context: „Sări ici, sări colea,/ Sări-n poarta soarelui” (Jugur - Argeș). Basmele păstrează tiparul calului solar, feciorul având în el un mystagog și uneori un justițiar, ca în basmul Roșu-Impărat și Verde-Impărat cules de Constantin Mohanu. Revelarea naturii năzdrăvane vine odată cu numele care are o puternică încărcătură magică, deja cunoscută nouă din colinde: „ - Stăpâne - zâce - pune-mi frâu-n cap și-ncalică pă mine - și zâce - să-mi aflizâce - zboru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
înalt», de se afla «sus», echivalează cu a fi «puternic» (în sensul religios al cuvântului) și a fi, ca atare, saturat de sacralitate”; cum anume a atins Făt-Frumos din colindă acest statut explică alte colinde de fecior, unele balade și basme. Flăcăul vine în lumea cunoscută aproape zburând și în fruntea unei suite nobile: „Cam în soare,/ Cam pe mare,/ Cam pe lângă cer,/ Zboară-un cârd de porumbei./ Și nu-i cârd de porumbei,/ Ci-i stobor de mari boieri.” Versurile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în colindele românești. Coexistența celor două simboluri solare, vizibilă și în textele aflate în discuție, din metafora negată a zborului, face să transpară evoluția imaginarului arhaic. Fenomenul are o extindere asiaticoeuropeană, după Propp, calul înaripat luând locul păsării măiastre în basme, nu fără a păstra și funcția de călător între lumi și ghid. Rapiditatea cu care se deplasează și frumusețea lui nobilă s-au suprapus fără efort ajutorului eteric al păsărilor divine. Jocul nefiresc al calului mai apare în colindele de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
provoace, dar și să grăbească evoluția naturii: „Cal bun sare în crâng înverzit,/ Crâng înverzit și odrăslit,/ Mari boieri caii-și pășteau,/ Tot lui... (cutare) îi mulțumea” sau să revigoreze doar prin privire, care amintește de motivul concepției imaculate din basme: „Câmp pârlit, când l-au văzut,/ Mai frumos că mi-anverzit”. Sintaxa versurilor valorifică dinamismul construcțiilor eliptice. „Crângul era înmugurit, dar nici bine nu a sărit calul în el, că a și dat crengi noi” ar fi enunțul care, pierzând puterea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]