7,197 matches
-
750; rezultatele 186-187; rolul lui Gorbaciov În căderea Î 579-580; rolul media În căderea Î 575-576; sfârșitul iluziei consimțământului popular 410; sistemul economic 393-396; strategia presiunii ascunse 131-132; tactici de confruntare 142; tranziția către ieșirea din Î 625-639; tranziția de la capitalism la Î 625-639; tranziția de la nazism la Î 185-186; tratamentul colaboratorilor după căderea Î 637; trecutul nazist/fascist 68-69; unirea cu socialismul 132 comuniști; atragerea intelectualilor 191; decizia de a deveni Î 191; evrei 400; intelectuali și Î 188-205; procesele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
428-429, 432, 478, 641, 643, 680 eugenie 342 euro 485-486, 662-663 euro.com, site-ul 713 eurocomunism 455-456 EuroDisney 718 Europa; activități recreaționale În perioada postbelică 220; americanizarea 325; atracția față de cultura Statelor Unite 211-212, 217-221; cale ferată - vezi cale ferată; capitalismul 336; caracterul cosmopolit al marilor orașe 674; clase defavorizate 674-675; colonii - vezi colonialism; creștinismul 705; diferențe de clasă 690; distincții regionale 187; efectele globalizării 671-680; efortul pentru integrarea economică 280-286; Europa Centrală - vezi Europa Centrală; Europa de Est - vezi Europa de Est; Europa de Vest - vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
invadarea americană a Irakului 715; religia În perioada postbelică 214-216; revolta adolescenților 220-221; sentimentele după al doilea război mondial 27; sfârșitul politicilor ideologice 413; sisteme de transport 694-695; „state-doică” 346, 356-357; state prospere - vezi state prospere; state-frontieră 686-688; statutul de capitalism 337; statutul statelor scandinave față de cele de pe continent 340; subvenții publice pentru artă 708-709; „talmeș-balmeș” 22; teama de a fi exclus din Î 687; varietăți 683-699; viața În perioada postbelică 214-222; viitorul statelor-națiuni 723-727; xenofobia 676-677 Europa Centrală; acceptarea națiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
al doilea război mondial 32 Pinciuk, Viktor 629 Pineau, Christian 295 Pinter, Harold 328, 352 Pisier, Marie-France 449 Pithart, Petr 520, 567 Pius al IX-lea (papă) 347 Pius al XII-lea (papă) 57, 197, 215, 347-348, 352 plan guvernamental; capitalism 75-76; consecințele politice ale Î 78-79; definiția 76-77; În Europa de Vest 75-76, 304-306; Încrederea În Î 77, 337; mecanisme economice 79; planurile cincinale - vezi comunism; redresarea economică În perioada postbelică 304-305; scopul 78 planificare socială - vezi state asistențiale Planul Balcerowicz 557
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sovietici a Solidarității 556; recunoașterea suferințelor evreilor 731; reforme economice 555, 626; rezistența la ocuparea 47-48; revizioniști 393, 398; revoluția (din 1980-1981) 539; salariu lunar 675; socialism 134-135; statistici ale imigranților 675; susținerea politicii Statelor Unite 716; tranziția de la comunism la capitalism 626; Universitatea din Varșovia 398-399 poluare 523, 625 Pompidou, Georges 378, 449, 458, 483, 485, 668-669, 693; atitudinea față de regimul de la Vichy 745; reacția la evenimentele din mai (1967) 379 Ponto, Jürgen 433 Poos, Jacques 616 Popie³uszko, Jerzy 555, 635
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
rata mortalității infantile 570; recunoașterea Germaniei de Vest 397; recunoașterea suferințelor evreilor 731; reforma agrară 85; reforme economice 396-397, 678; relațiile cu Europa Occidentală 397; salariu lunar 675; Securitatea 572-573; stalinism național 396; țară europeană 687; tranziția de la comunism la capitalism 627; văzută ca outsider 687 Roosevelt, Franklin Delano 76, 107-108, 112-113; membru al Celor Trei 105-106; opinia lui de Gaulle 269 Rossellini, Roberto 198, 219 Roudy, Yvette 449 Rousset, David 203-204, 207 Rousso, Henry 736 Roy, Claude 298 Rugova, Ibrahim
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
716 Rusia; amintiri chinuitoare 751; imperiu eurasiatic 696; miliardari 628; moștenirea Europei 696; naționaliști 632-633; nepotism 628; oligarhi 628, 630, 697; privatizarea 628; producătoare de energie 697; reforme economice 628; sănătatea la Început de secol 697; tranziția de la comunism la capitalism 628 Rusk, Dean 235-236 Russell, Bertrand 210, 368 S Sagan, Françoise 352, 449 Saharov, Andrei 238, 527-528, 549-550 Saint-Tropez 317 Salazar, António 452, 463, 469-471, 473-474, 480, 482 Sante, Luc 213 Sartre, Jean-Paul 53, 189-190, 199-201, 203, 205, 208, 298
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sisteme sociale, impunerea 129 Sistemul Monetar European (SME) 424, 485; efectul privatizării asupra sectorului public 511 Șkvorecký, Josef 403 Slánský, Rudolf 178 Sling, Otto181 Slovacia 583; crearea 604-606; Înapoierea 603-604; probleme istorice 603-604; reforme economice 626; tranziția de la comunism la capitalism 626 Slovenia 583; atacurile iugoslave 615; declararea independenței 614-615 slujbe În minerit, dispariția 422 SME - vezi Sistemul Monetar European (SME) Smith, Adam 277, 644 Smith, Walter Bedell 147 Soares, Mário 472-473, 510 social-creștini 242-243 social-democrați; adepți 338; sarcina 338; transformări
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
declararea independenței 600; declararea suveranității 594; importanța pentru Uniunea Sovietică 593; mișcarea de independență 593-594; Mișcarea Populară pentru Perestroika (RUKH) 594; muncitori cu viză temporară 676; nepotismul 628-629; populația 593-594; reforme economice 626; salariu lunar 675; tranziția de la comunism la capitalism 626 UE - vezi Uniunea Europeană (UE) Ugrešiæ, Dubravka 396 Ulbricht, Walter 67, 131, 148, 235, 409, 532, 748 Ulster 429-432 Ungaria; autocenzura 524; ca beneficiară a Planului Marshall 96; căderea comunismului În 557-559; cenzura 524; colaboratori 637; economia 558; economie mixtă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a comunismului, regim ilegal și criminal. Guvernarea comunistă nu a avut lege. Au condus după bunul plac și din ordinele Moscovei care a făcut cele mai multe și înfiorătoare crime în rândurile legionare. Comunismul s-a născut în Occident, reacție legitimă împotriva capitalismului exploatator și jefuitor, conceput de evrei. Comunismul a transformat victimile în călăi pentru ca, la rândul lor, călăii să producă alte victime. El a fost conceput și manevrat de ființa iudaică, evreii fiind prezenți la conducerea tuturor partidelor comuniste din lume
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
vede în acțiunea sa o expresie a comandamentelor divine. Un asemenea om acționează sub puterea de constrângere și stimulativă a mentalității „care aspiră în mod profesionist, sistematic și rațional la un câștig legitim”<footnote Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 180. footnote>. Managementul resurselor umane va lua în considerare această caracteristică a credinciosului atunci când își elaborează proiectele sale de antrenare a resurselor umane în implementarea lor. Percepția socială a omului religios este generată de principiul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
o altă perspectivă, tipologia utilizată uneori pornește de la teza paradigmatică după care omul este o ființă al cărei comportament este declanșat de calculul cost-beneficiu, promovat istoricește de Max Weber. Modelul caută să exprime specificul omului format în cultura occidentală a capitalismului<footnote Weber, Max, op.cit., p. 16. footnote>. Weber distinge patru tipuri ale acțiunii umane: rațional-instrumentală „determinată de așteptări spre un comportament privind obiectele din mediu și ființele umane, aceste așteptări fiind folosite drept «condiții» sau «mijloace» pentru realizarea scopurilor calculate
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
al managementului este apariția unui grup socioprofesional specializat (pregătit) în activitățile de conducere, care preia funcția directă a conducerii din atribuțiile directe ale proprietarilor și o transformă într-o activitate salariată profesional specializată. Este vorba de „revoluția managerială” și apariția capitalismului managerial, care schimbă radical mecanismele de funcționare a economiilor de tip capitalist<footnote Burnham, James, The Managerial Revolution, New York, 1941; Chandler, Alfred, The Visible Hand: The Managerial Revolution in American Business, Harvard University Press, Cambridge, 1977. A se vedea și
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
că în orice acțiune managerială elementele comune și esențiale se referă la problematica resurselor umane. Urmărind definiția dată managementului, vom putea distinge o etapă de „conducere premanagerială” care acoperă o perioadă îndelungată din istoria societății, mergând chiar, până în epoca premergătoare capitalismului industrial (fazele cooperației simple și a manufacturii). Conducerea premanagerială și-a găsit o prezentare „clasică” în lucrările lui Adam Smith, pentru care sistemul piețelor era suficient în așa-zisa „autoreglare”, ceea ce s-a numit ulterior „mâna invizibilă a lui Adam
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
sprijine activitatea indigenă, iar nu pe cea străină, el este condus de o mână invizibilă* ca să promoveze un scop ce nu face parte din intenția lui”<footnote Smith, Adam, op. cit., p. 305 (*sublinierea noastră). footnote>. Teoria laissez-faire-ului este proprie acestui capitalism premanagerial. În acest cadru, preocupările legate de salariații unei întreprinderi se mărgineau la cele de recrutare, repartizare, salarizare și în mare măsură de control și asigurarea disciplinei, de rezolvarea conflictelor care se acumulau în perioada incipientă a industrializării. Dar toate
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
după necesități la hiperconsum Populația României născută În secolul XX a trăit Într-o societate În care consumul din arii de oferte reduse ca număr și diversitate era o activitate necesară supraviețuirii. După 1989, odată cu deschiderile oferite de trecerea spre capitalism a trăit impactul cu provocările societății de consum de masă și, fără a avea timp să se dezmeticească, s-a confruntat cu trăsăturile societății de hiperconsum. În lucrarea “Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum”, Gilles Lypovetsky (2007, p. 5
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
p. 5) aprecia cî Începând cu ultimele două decenii un nou seism a pus capăt vechii societăți de consum, transformând atât organizarea ofertei, cât și practicile cotidiene și universul mental al consumerismului modern. S-a instaurat o noua fază a capitalismului de consum: societatea de hiperconsum. Autorul citat avansează două aprecieri demne de reținut și luat În considerare. Una se referă la faptul că simultan cu dezvoltarea unei Înțelegeri mai calitative a pieței, ținând cont de nevoile și de satisfacerea clientului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
multor joburi și funcții, diversificarea ofertelor În general la diferite niveluri de activitate, au constituit impulsuri necesare În schimbarea atitudinilor. Pași În formarea comportamentului de consum În concordanță cu fenomenele psihosociale complexe antrenate de perioada de tranziție de la socialism la capitalism, cu schimbarea atitudinilor privind consumul, o dată cu diversificarea ofertelor, cu procesul de integrare În Uniunea Europeană și adoptarea unor valori și mentalități noi, considerăm oportun să schițăm procesul structurării comportamentullui de consum. Iată principalii pași delimitați. 1. Structurarea și formarea fondului de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Principatele Romane, considerând acest fenomen cauza majoră a schimbărilor survenite În tânărul stat suveran. Totodată, economistul și sociologul Stefan Zeletin, reprezentant al neoliberalismului românesc, investighează schimbările de natură economică și socială, ajungand la aceleași concluzii. Cei doi consideră că pătrunderea capitalismului au dus la modernizăarea statului. Lovinescu este preocupat Însă de modernizarea culturii. Critica formelor fără fond cultivată de Titu Maiorescu este considerată de Lovinescu unul din neajunsurile criticului „Junimii”, chiar dacă s-a format și el În spirit maiorescian, dar socotește
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
teoretice Cătălin Zamfir Controverse asupra dezvoltării sociale: puncte de vedere în sociologia românească Maria Larionescu Teorii ale dezvoltării Ilie Bădescu O viziune globală a dezvoltării sociale Mircea Malița, Elena Gheorghiu Partea II. Tranziția ca dezvoltare; Politica europeană de dezvoltare socială Capitalismul de tranziție Vladimir Pasti Modelul social European Simona Stănescu Politica de dezvoltare regională între necesitate și proiect. Ce fel de regionalizare? Veronica Mitroi Partea III. Dezvoltarea ca proces socialcultural Cultură și dezvoltare: perspectiva antropologiei culturale Liviu Chelcea Dezvoltare socială și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Rurală, Constituția liberală, Independența de Stat, Regatul, Statul național unitar. Mișcările pașoptiste, scria cu pătrundere Ilie Bădescu (1988, p. 249) vor impune două idei fundamentale: ideea liberală și ideea democratică. Mecanismele schimbărilor sunt strâns legate de nevoile de expansiune ale capitalismului apusean, care îl împing spre piețele țărilor agricole aflate, la începutul secolului al XIX-lea, în plin Ev Mediu. Burghezia apuseană uzează de două „arme” redutabile pentru disoluția vechiului sistem social: cumpărarea unor produse agricole cu prețuri ridicate și oferirea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unor produse agricole cu prețuri ridicate și oferirea unor produse manufacturate la prețuri scăzute (Zeletin, 1925/1991, p. 64). Rezultatul este spectaculos: în circa trei decenii proprietarii funciari sunt „smulși” din raporturile lor patriarhale și „siliți să lucreze după trebuințele capitalismului” (Zeletin, 1925/1991, p. 65.); economia naturală devine tot mai mult o economie de schimb; vechile meserii și ocupații cad pradă concurenței străine; sporirea relațiilor de schimb duce la stimularea tendinței de extindere a suprafețelor cultivate pentru piață și, „ca
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de urgențe - pe scurt, o societate mai problematică decât antecesorii lor. Societatea de la finele secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX se prezenta ca un spațiu de tranziție de la vechea ordine patriarhală la ordinea capitalist-mercantilistă și începuturile capitalismului financiar, sărind peste faza liberalismului. Schimbările de natură mercantilistă au făcut breșe în societatea autarhică, după cum am văzut mai sus, cu tot cortegiul de efecte sociale, economice, psihologice neanticipate și nedezirabile ale tăvălugului transformărilor: dislocarea unor structuri patriarhale, ruinarea industriei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
muncă salariată și căreia îi corespunde o psihologie și o concepție specifică despre profit, salariu, rentă etc. „Economia țărănească” preciza M. Manoilescu (1891-1950), „este acapitalistă și aproape anticapitalistă”. Ca să fie sprijinită, sunt necesare mijloace specifice care se plasează „alături” de capitalism, în organizarea cooperatistă (Manoilescu, 1942, p. 127). Susținând teza utilității și viabilității proprietății mici și mijlocii, C. Stere, întemeietorul sociologiei poporaniste, a formulat modelul structural de tip agrarian-romantic al societății românești de la începutul acestui veac: „O țărănime liberă și stăpână
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
stabilește o diagnoză a stadiului său de evoluție întemeiată pe: a) caracterul social al populației majoritare - țărănimea și tendințele ei sociale; b) caracterul agrar al structurii economice și lipsa industriilor mari, ceea ce face imposibil de aplicat schema standard a evoluției capitalismului occidental stabilită de Werner Sombart; c) „ființa națională”, apreciată ca fiind „capitală pentru România, angajată pe calea unei democrații rurale” specifice, necapitaliste (1996, pp. 36-75). Referitor la acest aspect, Stere aprecia: „Calea progresului social nu poate fi deschisă pentru noi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]