7,234 matches
-
credincioși), Frasin (52 familii cu 101 credincioși), Voroneț (10 familii cu 25 credincioși), Ostra (8 familii cu 20 credincioși), Mănăstirea Humorului (8 familii cu 19 credincioși), Capu Câmpului (4 familii cu 12 credincioși), Stulpicani (5 familii cu 8 credincioși), Capu Codrului (3 familii cu 6 credincioși). Aceste comunități aveau mulți credincioși în trecut, dar au ajuns să fie astăzi reduse numeric ca urmare a emigrării credincioșilor de limbă germană. În perioada 16-19 iunie 2011 s-a aflat aici icoana Sfintei Fecioare
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
10 filiale, dintre care 3 cu biserică (Frasin - cu Biserica „Nașterea Sfintei Fecioare Maria” din 1898, Stulpicani - cu Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din 1903 și Valea Moldovei - cu Biserica „Sf. Dumitru” din 1891) și 7 fără biserică (Capu Câmpului, Capu Codrului, Drăgoiești, Mălini, Mănăstirea Humorului, Măzănăești și Voroneț). În filiala Ostra se celebrează Sfânta Liturghie într-o biserică ortodoxă după programul celebrărilor credincioșilor ortodocși, deoarece aici nu este biserică catolică. Credincioșii catolici din Ostra sunt români catolici veniți la lucru la
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
familii cu 172 credincioși. La recensământul din 2002, din cei 5.656 locuitori ai comunei Păltinoasa, 173 s-au declarat de religie romano-catolică (3,05%) și 1 de religie greco-catolică. Comuna Păltinoasa era formată din două sate: Păltinoasa și Capu Codrului. Filiala Păltinoasa aparține de Parohia Cacica (având biserică), iar filiala Capu Codrului aparține de Parohia Gura Humorului (și nu are biserică). În prezent, Biserica romano-catolică din Păltinoasa este filială a Parohiei "Adormirea Maicii Domnului" din Cacica. În această biserică sunt
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
locuitori ai comunei Păltinoasa, 173 s-au declarat de religie romano-catolică (3,05%) și 1 de religie greco-catolică. Comuna Păltinoasa era formată din două sate: Păltinoasa și Capu Codrului. Filiala Păltinoasa aparține de Parohia Cacica (având biserică), iar filiala Capu Codrului aparține de Parohia Gura Humorului (și nu are biserică). În prezent, Biserica romano-catolică din Păltinoasa este filială a Parohiei "Adormirea Maicii Domnului" din Cacica. În această biserică sunt celebrate liturghii doar în zilele de duminică sau cu prilejul diverselor sărbători
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
orchestră, primul interpret al căruia a fost Ion Josan. De asemenea este autorul a 2 suite pentru orchestră de coarde, «Youth Overture», «Variations», «Humoresque» și «Elegie și Ragtime» pentru orchestră, Baladei simfonice pentru voce cu orchestră după poeziile de Anatol Codru, creațiilor pentru pian: Suitelor «Aqauarelle», "În memoria lui Gershwin», «În memoria lui Șostakovici» , pieselor pentru pian, instrumente cu coarde și de suflat, ansambluri și coruri, a muzicii de filme. În operele sale A. Luxemburg utilizează folclorul moldovenesc și american și
Arkady Luxemburg () [Corola-website/Science/315288_a_316617]
-
autor din creațiile lui Arkady Luxemburg au trecut cu succes în sălile Ateneum și Sân Diego Public Library. Creații pentru orchestră simfonica Poemei simfonice Andrieș (după motivele poveștilor moldovenești, 1962), Simfonieta (1970); pentru voce și orchestră simfonica - Balada (text A.Codru,1975); pentru orchestră cu coarde - Preludiu (1967), Patru melodii moldovenești (1971); pentru pian și orchestră simfonica - Concert (1965), Concert tineresc (1975); pentru cvartet cu coarde - Suita (1967), 12 preludii (1971); pentru trei trompett și pian - Piesă (1975); pentru vioară și
Arkady Luxemburg () [Corola-website/Science/315288_a_316617]
-
lasă, de ce unul este chemat pentru un anumit plan, altul pentru cu totul alt plan etc.. Așa a fost și în familia în care s-a născut Ilie Borz. O familie modestă, dintr-un cătun pierdut la o margine de codru, dovedind încă o dată că în planurile lui Dumnezeu însemnătatea lumească a unei localități nu înseamnă nimic, El stabilind locul de naștere al fiecăruia după cu totul altă motivație și împărțind darurile Sale după cum vrea, indiferent că pruncul se naște într-
Ilie Borz () [Corola-website/Science/317439_a_318768]
-
războiul împotriva Ultimei Alianțe Între Elfi și Oameni. Cand Sauron a fost înfrânt de către Alianță, cei nouă Nazgûli "s-au retras în umbră". După un mileniu, în Al Treilea Ev, Sauron a reapărut ca 'Necromantul' la Dol Guldur, în sudul Codrului Întunecat. Pe vremea aceea, Regele-vrăjitor a apărut mai întâi Angmar, un ținut în nordul îndepărtat. El a cucerit repede Angmarul și a declarat război celor trei regate ale Arnorului (Arthedain, Rhudaur, și Cardolan); pentru Sauron, văzând că ținutul Gondor rămâne
Regele-vrăjitor din Angmar () [Corola-website/Science/317468_a_318797]
-
afaceri Victor Țopa, a vehiculat de mai multe ori că Plahotniuc ar deține cel mai luxos hotel din Moldova, „Nobil”. Tot presa finanțată de oponenții săi a scris precum că lui Plahotniuc i-ar aparține dreptul de proprietate asupra hotelului „Codru” din Chișinău, companiei de asigurări „ASITO”, clubului de noapte „Drive” și companiei de pază particulară „Argus-S”. Potrivit declarației prezentate de către compania General Media Group Corp., din care fac parte posturile de televiziune: Publika TV, Prime TV, Canal 2 și
Vladimir Plahotniuc () [Corola-website/Science/321962_a_323291]
-
fost publicată în revista „Șezătoarea” din Fălticeni. "„S-a hotărât să se tragă până la sfârșitul vieții în fundul munților, într-un loc cu totul neumblat și pustiu și să se facă sihastru. Și așa și făcu. Se trase adică într-un codru necălcat de picior de om, care era între munții de la asfințit și cei de la miazănoapte de la mănăstirea Sfântului Laurențiu și într-o depărtare ca de un ceas și mai bine. Aici află Daniil un locșor ce-i venea la îndemână
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
de un ceas și mai bine. Aici află Daniil un locșor ce-i venea la îndemână, fiindcă una: locul era pustiu; al doilea: lângă el curgea în vale un pârâu cu o lingură de apă, și al treilea: că aici codrul era plin de stânci uriașe. Și mai ales această de pe urmă însușire a locului se lovea cu dorința lui ca să se faca sihastru. El, adică, se hotărî să-și scobească într-o stâncă de aici o chilie, unde să se
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
de atunci al moșiei Hilișeu. Deasupra ușii de intrare, sub o serie de sculpturi florale, se află săpat în ușorul ușii "„1802, mai 21”". Conform tradiției locale, biserica ar fi fost nucleul unui schit de călugărițe, așezat în mijloc de codru. Biserica a fost completată într-o fază ulterioară cu poartă și zid de incintă, de o nouă generație din familia proprietarilor de moșie, Alecu și Ana Curt. Bătrânii satului povestesc că "„Ana, soția boierului, a fost catolică și boierul a
Biserica de lemn din Hilișeu-Crișan () [Corola-website/Science/321396_a_322725]
-
lor și minunată cruce și cerdac de piatră lângă movilă am făcut, lângă drumul mare din josul Cetățuii, unde a fost și războiul <...> acestu stâlpu, și am mers pe muntele care se cheamă Mestecănișul și pe muntele Suhardul. Pogorădu-ne pen codri și pe ape, am vinit în Țara Ungurească, într-un sat anume Rodna. Și de acolo, împreună cu Măria Sa Sultanul și cu mulțime de Tătari, prădăndu și arzăndu păn la cetatea Bistriței am încungiurat-o de toate părțile. Și s-au dat
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
după clasificarea lui Al.I. Amzulescu intră în grupul baladelor păstorești, începe cu același element al naturii, frunza: Ajungând la stână, poruncește baciului: Codreanu în loc să-i mulțumească baciului pentru cele pregătite, îl pălmuiește. Baciul îl blestemă și Codreanu piere în codru fără ca mândra să-l jelească. O altă baladă, "Rafila", prezintă fata de la țară care într-o zi de primăvară, culegând flori, le sărută și dându-i-le ciobanului Nițu, îi spune că dacă ele s-or vesteji, îi vor veni
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
Calendarul pentru Romîni" pe anul 1858 se povestește legenda unui bătrân pustnic pe nume Zosim care a oficiat o căsătorie între creștinul Claudius, centurionul Cohortei Iasiene și Doamna, fiica preotului Ancus al zeului roman Marte. Zosim trăia în pustnicie în codrii din apropierea municipiului Iassiorum, codri ce fuseseră consacrați zeului grec Pan, protector al turmelor și al păstorilor. Sihăstria unde trăia bătrânul a fost denumită de către oamenii din apropiere Schitul lui Păun. În monumentala lucrare a lui Theodor Codrescu, "Uricariul", publicată în
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]
-
anul 1858 se povestește legenda unui bătrân pustnic pe nume Zosim care a oficiat o căsătorie între creștinul Claudius, centurionul Cohortei Iasiene și Doamna, fiica preotului Ancus al zeului roman Marte. Zosim trăia în pustnicie în codrii din apropierea municipiului Iassiorum, codri ce fuseseră consacrați zeului grec Pan, protector al turmelor și al păstorilor. Sihăstria unde trăia bătrânul a fost denumită de către oamenii din apropiere Schitul lui Păun. În monumentala lucrare a lui Theodor Codrescu, "Uricariul", publicată în a doua jumătate a
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]
-
Schitul lui Păun. În monumentala lucrare a lui Theodor Codrescu, "Uricariul", publicată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, se spune că vameșul Păun (grec originar din Epir) ar fi ctitorit Mănăstirea Clatia în august 7180 (=1672) în codrii Iașilor, la Buciumi. Mănăstirea Clatia a fost închinată de către ctitor Mănăstirii Plumbuita, care era la rândul ei metoc al mănăstirii atonite Xiropotamu. Domnitorul Gheorghe Duca (1665-1666, 1668-1672, 1678-1683) a dăruit nou-înființatei mănăstiri mai multe moșii. După ce la 1 septembrie 1671
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]
-
anul 1974 biserica a fost supusă altui șantier de renovare, care a inclus și ridicarea lăcașului pe un soclu din piatră. În cazul acestui lăcaș, semnalat doar de conscripțiile anilor 1733, 1750, 1805 și 1829-1831, tradiția susține strămutarea sa din codrul Ponorului, unde ar fi fost ridicat pe cheltuiala urmașilor haiducilor Jurj și Neag, întemeietorii legendari ai localității.
Biserica de lemn din Brădățel () [Corola-website/Science/316916_a_318245]
-
a fost lăsată moștenire fiului său cel mai mic, Gheorghe (Iordache) Ghica-Deleni (1788-1854), „cu casele și toată pajijia casei de acolo, cu veniturile pietrelor de moară, cu heleșteele și poienele de acolo, cum și prisaca cu stupi și cu tot codrul și cu toate celelalte acareturi și vite, cum și viile de la Cotnari și dughenele și cârciumile toate și cu tot locul din Târgul Hârlăului și moșiile Onești, Pașcani și Ozonești, cu toate acareturile de acolo”. Moșia va trece pe rând
Conacul Cantacuzino-Deleanu din Deleni () [Corola-website/Science/325995_a_327324]
-
ultra silvana" și "Transilvania" drept echivalente latinești ale denumirii maghiare "erdeuelu", adică "erdő elve" (v. mai jos). Anonymus face aceasta mențiune o dată în capitolul 12, dedicat „Lodomeriei” și „Galiției”, dar în contextul localizării geografice a țarii lui "Menumorut" și a codrului "Igfon". Citat (în ortografia latină din original): Variantele cele mai vechi, medievale, din cronici și texte oficiale, ale denumirii "Transilvania" sunt "terra ultrasilvana" sau "terra ultra silvam". Spre exemplu, Anonymus, notarul regelui Béla, scrie în cronică să: "De terra ultra
Etimologia numelui Transilvaniei () [Corola-website/Science/324921_a_326250]
-
cap. 27, „De morte Gelu”). (V. mai jos și Tonciulescu.) Unii cercetători consideră varianta "Ardeal" din limba română a fi derivare maghiară, având drept caracteristică adaptarea întâlnită și în alte nume proprii: "Erdőd" -> Ardud etc. Cuvântul maghiar "erdő" înseamnă „pădure, codru” (din verbul maghiar de origine fino-ugrică "ered" = a izvorî; o derivare este "eredet" „origine, sorginte”). În textele medievale este atestat "erdeuelu" = "erdő elő ", interpretat în maghiară modernă că "erdőelv" > "erdő elve" > "erdő elő" > "Erdély" „de dinaintea pădurii”, în contrast cu interpretarea „(de) dincolo de
Etimologia numelui Transilvaniei () [Corola-website/Science/324921_a_326250]
-
este un roman realist magic scris de Mihail Sadoveanu și publicat în noiembrie 1934 de către Editura Cartea Românească din București. Romanul prezintă încercarea de apărare a unei păduri vrăjite (codrul Borzei) în fața amenințării de a fi tăiată pentru a acoperi datoriile unei familii de boieri nevrednici, care irosiseră agoniseala mai multor generații. Autorul pune în opoziție tradiționalismul și cumpătarea lumii satului românesc cu lăcomia civilizației capitaliste orientată numai către profit
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
datoriei. Din cauza faptului că localnicii refuză să participe la tăierea pădurii, inginerul Bernard este obligat să aducă tăietori de lemne huțuli din Cehoslovacia. Pe lângă opoziția exprimată de oameni sau doar bănuită de francez, se pare că și bătrânul și miticul codru al Borzei se apără de primejdia care-l pândește. Drumurile cărăușilor sunt oprite de evenimente meteorologice stranii sau uneori de fugarul Liță Florea, lucruri de valoare dispar inexplicabil din coliba francezului, inginerului îi trece un glonte „rătăcit” pe la ureche în timpul
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
văi”, o povestire din volumul "A doua carte a junglei" (1895), prezintă modul în care jungla distruge totul într-o mișcare apocaliptică. Pădurea lui Kipling se potrivește cel mai bine ideii de natură agresivă pe care scriitorul i-o atribuie codrilor Borzei. Trecerea de la feudalism către capitalism și reformele ce au avut loc după formarea statului român modern au cauzat sărăcirea tot mai multor boieri, lipsiți de privilegii și incapabili să-și gestioneze eficient averile. Avuțiile țării au încăput treptat și
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
mâna străinilor care au exploatat intensiv resursele naturale până la secătuirea acestora. Exploatările forestiere din România au crescut în perioada interbelică, iar mari suprafețe din pădurile țării au fost defrișate într-un mod nesistematic și catastrofal. Martor al tăierii iresponsabile a codrilor, Mihail Sadoveanu a creat imaginea fantastică a pădurii care nu cedează și se reface singură, ce a stat la baza scrierii acestui roman. Romanul "Nopțile de Sânziene" a fost publicat în 1934 de către Editura Cartea Românească din București. El a
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]