7,741 matches
-
organizații. Principalele funcții ale administratorului bazei de date sunt: definește schema conceptuală a bazei de date, precum și restricțiile de integritate; definește schema internă a bazei de date; asigură legăturile cu utilizatorii prin schemele externe, legăturile între schemele externe și schema conceptuală; răspunde de problemele de securitate ale bazei de date, stabilește și acordă autorizările privind accesul și drepturile utilizatorilor la baza de date prin mijloacele puse la dispoziție de SGBD; definește politicile de salvare și restaurare a datelor în caz de
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
se realizează prin intermediul limbajului de manipulare a datelor (LMD), care dispune de două componente: limbajul de interogare și limbajul de actualizare a bazei de date. Principalele funcțiuni pe care le îndeplinește un SGBD sunt: 1) Descrierea datelor prin schemele: externă, conceptuală, internă și legăturile corespondente, utilizând un limbaj specializat de descriere a datelor (LDD), care vizează deopotrivă structurile de date, legăturile între acestea și regulile care să asigure coerența datelor (numite și reguli de integritate). 2) Memorarea datelor pe suport extern
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
datelor se concretizează în una sau mai multe scheme externe corespunzătoare viziunii programatorilor de aplicații sau utilizatorilor. Acest nivel garantează confidențialitatea accesului la date prin definirea drepturilor de manipulare a bazei de date la consultare, actualizare, interogare etc. b) Nivelul conceptual (virtual) corespunde unei structurări semantice a datelor care descriu lumea reală, fără a lua în considerare restricții specifice implementării bazei de date pe un anumit calculator. Cu alte cuvinte, acest nivel corespunde unei viziuni asupra datelor, independentă de aplicațiile individuale
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
reală, fără a lua în considerare restricții specifice implementării bazei de date pe un anumit calculator. Cu alte cuvinte, acest nivel corespunde unei viziuni asupra datelor, independentă de aplicațiile individuale și de modul în care datele sunt stocate. La nivel conceptual se descriu: grupările logice de date (relații, obiecte etc.); asocierile între grupările respective; restricțiile de integritate care se aplică asupra datelor și asocierilor acestora. Nivelul conceptual se concretizează în schema conceptuală a bazei de date ce reunește într-o singură
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
independentă de aplicațiile individuale și de modul în care datele sunt stocate. La nivel conceptual se descriu: grupările logice de date (relații, obiecte etc.); asocierile între grupările respective; restricțiile de integritate care se aplică asupra datelor și asocierilor acestora. Nivelul conceptual se concretizează în schema conceptuală a bazei de date ce reunește într-o singură viziune punctele de vedere ale tuturor utilizatorilor. c) Nivelul intern (fizic) corespunde unei structuri de stocare a datelor pe suporturi (organizare și mod de acces fizic
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
de modul în care datele sunt stocate. La nivel conceptual se descriu: grupările logice de date (relații, obiecte etc.); asocierile între grupările respective; restricțiile de integritate care se aplică asupra datelor și asocierilor acestora. Nivelul conceptual se concretizează în schema conceptuală a bazei de date ce reunește într-o singură viziune punctele de vedere ale tuturor utilizatorilor. c) Nivelul intern (fizic) corespunde unei structuri de stocare a datelor pe suporturi (organizare și mod de acces fizic). La acest nivel avem organizarea
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
se decid performanțele de prelucrare ale claselor de obiecte stocate în baza de date utilizând un anumit sistem de gestiune a bazei de date. Pentru o bază de date se pot defini mai multe niveluri externe (scheme externe), un nivel conceptual (schema conceptuală) și un nivel fizic (schema internă), așa cum rezultă din figura 1.6. Fiecare nivel de abstractizare este protejat la modificările efectuate în structura din nivelul inferior. Nivelurile de abstractizare menționate asigură independența datelor, autorizează manipularea datelor, garantează integritatea
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
performanțele de prelucrare ale claselor de obiecte stocate în baza de date utilizând un anumit sistem de gestiune a bazei de date. Pentru o bază de date se pot defini mai multe niveluri externe (scheme externe), un nivel conceptual (schema conceptuală) și un nivel fizic (schema internă), așa cum rezultă din figura 1.6. Fiecare nivel de abstractizare este protejat la modificările efectuate în structura din nivelul inferior. Nivelurile de abstractizare menționate asigură independența datelor, autorizează manipularea datelor, garantează integritatea datelor și
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
din nivelul inferior. Nivelurile de abstractizare menționate asigură independența datelor, autorizează manipularea datelor, garantează integritatea datelor și optimizează accesul la date. În ceea ce privește independența datelor, aceasta poate fi: Independență logică asigură posibilitatea de a modifica schemele externe fără a modifica schema conceptuală. Avantajele independenței logice a datelor constau în faptul că permite oricărui grup de utilizatori să vizualizeze datele așa cum își doresc, se poate vedea evoluția în timp a schemelor externe ale fiecărui grup de utilizatori fără a afecta schema conceptuală și
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
schema conceptuală. Avantajele independenței logice a datelor constau în faptul că permite oricărui grup de utilizatori să vizualizeze datele așa cum își doresc, se poate vedea evoluția în timp a schemelor externe ale fiecărui grup de utilizatori fără a afecta schema conceptuală și, de asemenea, permite evoluția unei anumite scheme externe fără a afecta celelalte scheme externe. Independență fizică oferă posibilitatea de a schimba organizarea internă a datelor și structurile de înregistrări, fără a modifica programele care le folosesc (programe utilizator). Dacă
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
oferă posibilitatea de a schimba organizarea internă a datelor și structurile de înregistrări, fără a modifica programele care le folosesc (programe utilizator). Dacă ne raportăm la structura pe cele trei niveluri prezentată anterior, aceasta înseamnă independența schemei interne de cea conceptuală care descrie aceleași date, dar pe niveluri diferite. Spre exemplu, pe baza unor criterii de performanță și flexibilitate a accesului la date, se pot adăuga indecși noi, se pot reorganiza anumite fișiere, fără a afecta schema conceptuală. Asigurarea independenței datelor
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
interne de cea conceptuală care descrie aceleași date, dar pe niveluri diferite. Spre exemplu, pe baza unor criterii de performanță și flexibilitate a accesului la date, se pot adăuga indecși noi, se pot reorganiza anumite fișiere, fără a afecta schema conceptuală. Asigurarea independenței datelor este unul dintre cele mai importante avantaje oferite de sistemele de gestiune a bazelor de date în comparație cu organizarea datelor în fișiere. Principalele obiective ale unui SGBD pot fi sintetizate astfel: separarea descrierii datelor față de programele de aplicații
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
bazelor de date în comparație cu organizarea datelor în fișiere. Principalele obiective ale unui SGBD pot fi sintetizate astfel: separarea descrierii datelor față de programele de aplicații prin existența celor trei niveluri de abstractizare, reprezentare și percepție a unei baze de date: extern, conceptual și intern; independența datelor, în sensul că aplicațiile nu sunt afectate de detalii, și implicit, modificări de reprezentare și stocare a datelor (așa cum am arătat mai sus); coerența datelor prin implementarea unor reguli explicite sau implicite (restricții de integritate) pe
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
două familii politice majore, de stânga și de dreapta. Dacă până atunci stânga identifica regionalismul drept ideologie de dreapta sau (cu precadere în timpul celui de-al doilea razboi mondial) de extrema dreapta, în anii '80 se petrece o relativa apropiere conceptuală între cele două tradiții politice cu privire la regionalism 1. Dacă stânga se apropie și se deschide față de regionalism din perspectiva gestiunii eficace a administrației publice locale, dreapta politică redescoperă virtuțile regionalismului, mai ales ca mijloc de opoziție față de guvernele socialiste de-
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
5 Statul-națiune și naționalismul Ideea suveranității populare, și identificarea "națiunii" și a "poporului", a dus la o nouă modalitate radicală de a defini legăturile dintre națiune și stat. Din punct de vedere normativ, s-a postulat faptul că, la nivel conceptual, "națiunile" trebuie să cuprindă "state" și că "statele" trebuie să se învecineze cu "națiunile". În acest sens, cele două concepte au fost unite prin conceptul de "stat-națiune" și acesta, la rândul său, a dat naștere curentelor și ideologiei politice a
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
că ar fi o încercare serioasă de a aduce sistemul politico-administrativ al Franței pe aceeși linie cu dezvoltările (socio-economice, culturale și politice) prezentate mai sus. Alistair Cole, într-o studiu de ansamblu util asupra reformelor, le examinează din trei unghiuri conceptuale distincte: (1) ca parte dintr-un proces mai larg al reformei de stat și ca exemplu de "guvernare de la distanță", un concept introdus din literatura despre "noua" guvernare; (2) ca parte a unui proces iterativ de capacitate de construcție regională
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
crește dincolo de măsura noastră. Și măsura noastră este Eminescu. (C. Noica) Cuprins Prefață (Aurel CODOBAN) / 9 Prolegomene / 11 Capitolul 1. Limbajul politic spațiu al construcției identității și legitimării / 15 1.1. Comunicarea politică dimensiuni și particularități / 15 1.2. Cadrul conceptual al analizei limbajului politic / 19 1.3. Limbajul politic macrosemn al relațiilor de putere / 34 1.4. Limbajul politic suport al ideologiei / 39 1.5. Taxonomii ale limbajului politic / 43 1.6. Identitatea limbajului politic / 47 Capitolul 2. Dimensiuni ale
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Iași / 110 3.3.3. Marea tribună: Timpul / 113 3.3.4. Articolele din România liberă și Fântâna Blanduziei / 119 3.4. Modernitatea publicisticii eminesciene în presa vremii / 120 Capitolul 4. Semioza limbajului politic eminescian / 129 4.1. Semioza delimitări conceptuale / 129 4.2. Modele de analiză situațională / 131 4.3. Parametrii analizei hexadice a limbajului politic eminescian / 134 4.3.1. Ipostaze ale jurnalistului / 137 4.3.2. Orizonturi ale receptării / 139 4.3.3. Direcții tematice / 146 4.3
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de orizont. Și productiv, întrucât o atare cercetare conduce la noi ipoteze și proiecte. Tema lucrării este amplu prezentată, iar cartea este foarte bine scrisă stilistic și în calitatea ei textual-academică efectivă, de demers care pleacă de la premise teoretice, delimitări conceptuale și ipoteze, la dezvoltarea unei semiotici aplicate, adică de la general de la definirea și caracterizarea limbajului politic în general și de la taxonomia manifestărilor discursive din spațiul politic, la particular la descrierea limbajului politic eminescian și la caracterizarea parametrilor semiozei eminesciene. Aceeași
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al XIX-lea. Nevoia de ordine face ca desfășurarea celor șase capitole să fie subordonată unui demers care pleacă de la general la particular, de la prezentarea trăsăturilor limbajului politic în general la descrierea limbajului politic eminescian, de la premise teoretice și delimitări conceptuale necesare la dezvoltarea unei semiotici aplicate, de la taxonomia manifestărilor discursive din spațiul politic la definirea specificului limbajului politic eminescian. Instrumentele de analiză sunt cele pe care ni le pun la dispoziție semiotica și celelalte științe ale limbajului: lingvistica, pragmalingvistica, logica
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care ajung să fie practici politice"7. Imanentă acțiunii politice, comunicarea se caracterizează printr-o permanentă reconfigurare la nivelul conținuturilor, strategiilor, efectelor, din perspectiva mutațiilor pe care le înregistrează contextele generatoare și mizele semiotice în plan social. 1.2. Cadrul conceptual al analizei Accepțiuni ale limbajului Într-o accepțiune largă, limbajul definește orice ansamblu semnificant, indiferent de natura materialului din care sunt alcătuite semnele. În acest sens, se vorbește despre limbajul culorilor, limbaj vestimentar, limbaj arhitectural, limbaj al muzicii ș.a. Marcând
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ființa umană un animal symbolicum, Ernst Cassirer 9 afirmă că deși limbajul este asimilat deseori rațiunii, fiind considerat adevăratul izvor al acesteia, această accepțiune nu ilustrează decât o parte din sfera de semnificație a termenului. Astfel, alături de existența unui limbaj conceptual, vorbim de realitatea unui limbaj emoțional, iar alături de limbajul științei și al logicii, identificăm un limbaj al creației artistice. Importanța limbajului, afirmă Cassirer, rezidă în medierea pe care o realizează între om și lume, între om și semenul său, între
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
În raporturile sale cu lumea, ființa umană recurge la semne, la simboluri, pentru a-și dezvălui gândirea, pentru a cunoaște și pentru a intra în comuniune cu celălalt. Fără a urmări o prezentare exhaustivă a accepțiunilor limbajului, ne propunem delimitarea conceptuală a sintagmei limbaj verbal, care interesează în cadrul analizei noastre. Identitatea limbajului verbal, între celelalte "limbaje" la care recurge ființa umană, este dată de relația cu celălalt, fiecare act de limbaj fiind produsul unui individ care nu se poate defini decât
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
o parte, de folosirea alternativă și, de multe ori, nediscriminată a termenilor limbaj, limbă, discurs, iar pe de altă parte, de dublul statut al limbajului: obiect de cercetare, dar și mijloc de comunicare a demersului analitic. În aceste condiții, delimitarea conceptuală a acestor termeni devine premisă necesară a oricărei cercetări în domeniu. Discursul este definit de Roland Barthes drept "orice întindere finită de vorbire, unificată din punct de vedere al conținutului, emisă și structurată în scopuri de comunicare secundare, culturalizată de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
discurs se impune în lucrările de pragmatică, datorită valențelor interacționale pe care le presupune semantica sa. Spre deosebire de discurs, limbajul se află în situația unei suite întregi de termeni care, în ciuda circulației de care se bucură, sunt privați de înțelegerea sferei conceptuale de către utilizatori. Astfel, în conștiința vorbitorilor, limbajul este identificat de multe ori cu limba, cei doi termeni fiind folosiți în relație de sinonimie, deși au accepțiuni și întrebuințări distincte. În vreme ce limbajul definește facultatea generală a oamenilor de a comunica, de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]