10,570 matches
-
între judecata expresă și judecata implicită - o distincție care nu trebuie Confundată ou cea dintre judecățile conștiente și cele inconștiente. Există o judecată a sensibilității, și există o judecată a rațiunii, o judecată rațională. Ele nu se află neapărat în contradicție una cu alta : sensibilitatea nu poate avea mare forță critică dacă nu este capabilă de formulări teoretice, considerabil generalizate ; iar o judecată rațională, în probleme de literatură, nu poate fi formulată decât pe baza unei sensibilități directe sau derivate. 333
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
învăța încă multe alte lucruri, cum ar fi prețuirea și valorificarea contribuției înaintașilor, obligația de a încerca să înțelegi din interior o teorie ș.a.m.d. Chiar și acolo unde ni se pare că avem de-a face cu niste contradicții, trebuie să ne asigurăm că am înțeles bine despre ce este vorba, fiindcă, de regulă, marii gânditori greșesc foarte rar. De altminteri, în studiul Formă y sustancia en los sonidos del lenguaje, cu referire la Cursul lui Saussure, Coșeriu exprimă
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
una de "istorie naturală", iar o trecere dinspre domeniul fizic al limbii către cel intelectual s-ar face, în viziunea acestuia, abia odată cu sintaxa, ce ar constitui "capătul gloticii". Frisch comentează astfel: Aproape că nu putem să ne închipuim o contradicție mai puternică decât cea dintre ideile prezentate aici de Schleicher și cele ale lui Șăineanu (și Hașdeu). În vreme ce Schleicher nu găsește un loc pentru factorii intelectuali, psihici, nici în teoria funcțiilor ("Funktionslehre"), nici în alte domenii ale limbii, la Hașdeu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
legile fizice trebuie reevaluate". În 1996, în lucrarea L'Universalité ontologique de l'information, academicianul Mihai Dragănescu face o descriere originală a structurii universului complet. Descrierea se remarcă prin faptul că este coerentă cu știința modernă și permite explicarea numeroaselor contradicții cu care se confruntă filosofia științei. Informația are semnificație și în limbaj cotidian. Prin informație înțelegem fapte, opinii obținute de la alte persoane, din media sau din fenomenele observabile din mediu. În 1948, Cluade Shannon, în lucrarea A Mathematical Theory of
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
informativ se impun ca fenomene ireversibile. Elevul își asimilează cuantumul și-și formează instrumentele mintale de lucru și competențele necesare. Învățarea este rod al intercondiționării dintre munca de însușire, dezvoltare și dirijare; procesul intern al acestei corelări, declanșat prin rezolvarea contradicțiilor dintre influențele externe și condițiile interne, trebuie cunoscut și stăpânit. Intensificarea și valorificarea dimensiunii formative a procesului de învățământ și a instrucției, reprezintă o altă tendință și necesitate. Este vorba atât de creșterea randamentului învățării, prin dezvoltarea capacității intelectuale, cât
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Daniela SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93164]
-
și un factor ce influențează dezvoltarea comunității. În viziunea tradiționalistă a progresului, și naționalistul și scriitorul trebuie să se inspire din idealul național. Influența literaturii străine, a celei franceze în special, determină crearea "unui spirit greșit, care trebuia distrus", în contradicție cu literatura autohtonă ce reprezenta "spiritul sănătos, care trebuia încurajat"12. Lovinescu constata cu părere de rău că la 20 de ani după sămănătorism, Iorga încă mai credea "în evoluția culturală înceată, care tot ce câștigă asimilează". Obiecțiile împotriva literaturii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
diferite, se simțeau constrînși să urmeze curentul majoritar atunci cînd oficiau în Templu. Deși nemurirea sufletului nu este afirmată nicăieri în Tora, fariseii au făcut din această idee un element de bază al ereziei/doctrinei lor. Mai aveau ca o contradicție gravă față de scrierile religioase pe care le slujeau, existența îngerilor și răsplata judecății cerești după înviere. Dar aceste idei au pă-truns în cultura și religia iudeilor farisei de la galii stabiliți în Galileea la anul 271 î.e.n și care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ușor de dibuit dacă analizăm informațiile istorice ale regiunii din acea perioadă. Fariseii din Alexandria care formau cea mai mare și mai bogată colonie de mozaici, practicau o schismă diferită chiar de cea a fariseilor din Ierusalim și în totală contradicție cu vechea religie mozaică păstrată de către saducei care țineau administrația ținutului Iudeei. Pentru că aveau mulți bani și deci putere, au hotărît să-și impună schisma și la Ierusalim iar pentru aceasta au considerat necesar să pună mîna pe centrul de la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
venit să distrugă Legea mozaică și să instaureze o Lege morală. Iudeo-creștinii ,,puri” - ebioniții sau zeloții - spuneau că el a venit să susțină circumcizia, sabatul și să o completeze cu abținerea de la sînge. Dacă regulile din Vechiul Legămînt erau în contradicție cu Legea morală atunci trebuia eliminate, la fel și ritualul Templului, istoria războaielor, monarhia iudaică și unele scrieri profeti- ce, iar gnosticii susțineau și ei cam aceleași idei săltărețe și de groază pentru mozaici și iudeo-cretini, mai puțin circumcizia și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
-și redefinească funcțiunile, să se adapteze la noile cerințe, să-și reorganizeze spațiul, să-și reformuleze misiunea; protejării și transmiterii valorilor artistice li se adaugă acum noi valențe: distracție, shopping etc. În viziunea lui Charles Jencks, muzeul contemporan este „o contradicție spectaculoasă de vechi cerințe și noi oportunități, un amestec de cultură și speculație, de spiritualitate și strălucire― (Jencks 1997: 9). Dezvoltând caracterisicile contradictorii ale muzeului zilelor noastre, Jencks Îi definește șase funcțiuni principale: de a păstra și a comemora artefacte
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
spațiile deschise, reprezintă o nouă graniță, ultima porțiune dintre oraș și culturile agricole, un spațiu pentru un stil de viață posibil neadaptat. Sievertseste uimit de diferența puternică dintre Zwischenstadt și suburbiile tradiționale. În Într e-oraș , totul este fragmentat, apar contradicții și juxtapuneri care nu se intâlnesc niciodată În suburbii, recunoscute pentru uniformitate și conformitate. Acestui nou tip de morfologie urbană, diferit de cel de acum treizeci de ani, trebuie să-i corespundă o nouă planificare, adaptată schimbării. Sieverts consideră, În
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
solidă a epocii românești și europene" ; Zoe Dumitrescu-Bușulenga demonstrează în monografia dedicată lui Ion Creangă "întinse cunoștințe de specialitate, o metodă totdeauna profitabilă, aptitudinea critică a formulărilor clare, spirit analitic acut și plăcută vervă intelectuală, care ispitește dialogul și chiar contradicția" ; Dan Hăulică (autorul volumului Critică și culturăă "are, stilistic vorbind, un fel prietenos de ași lua cititorii de mână și a-i conduce printre idei despre artă, printre opere și autori." X Lunga noastră incursiune în opera critică a lui
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
fermitate prea marile îndrăzneli creatoare, obscuritatea poetică, iconoclastia: "Retina sa apolinică e înfricoșată de tenebrele "vrăjmașe" ale obscurității poetice, pe care o înfățișează în rânduri demne de un spirit latin, avertizând asupra apropiatei invazii barbare." Detectându-i cu sagacitate anumite contradicții, Grigurcu admite condescendent: "Aplicațiile criticii lui Vladimir Streinu vădesc o anume indolență de feudatar, o lipsă de ordine care e afectarea amatorismului superior." La un moment dat vorbește chiar despre "o nesiguranță a gustului" - ceea ce ni se pare excesiv. O
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
poate face să crească ființa umană întreagă spre/în libertate. Facultate contemplativă, intelectul e capabil să se amplifice, să se adecveze realităților divine pe care le contemplă. Pentru Platon, el era singurul aspect al ființei umane care putea pretinde, fără contradicție, la o completă libertate, asigurînd libertatea ansamblului. Dacă libertatea e gîndită după modelul creșterii neîmpiedicate, una dintre problemele care se pun este, evident, cea a modelului care orientează creșterea și dă măsura împlinirii ei. în Grecia veche se vorbea despre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
produs strict omenesc. Ele nu numai că refuză atunci să ia în seamă semnificația specifică a materiei lor de studiu, afirmată de actorii religioși și de texte (diferența de nivel ontologic dintre cei doi poli ai credinței), ci intră în contradicție chiar cu statutul lor de știință, pășind pe tărîmul ideologiei secularizante. Se află în inadecvare atît față de obiectul lor, cît și față de principiile și de metodele pe care și le-au stabilit. Potrivit lui H.-R. Patapievici, care reia argumentația lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
al treilea beneficiu posibil este uimirea. Dacă își respectă statutul și dovedesc atenție față de specificul obiectului pe care îl studiază, științele religiei nu îl închid pe acesta într-o teorie explicativă plană. Preferă să ne pună în față complexitatea, paradoxurile, contradicțiile gîndirii și ale practicii religioase. Le studiază modalitățile de a exprima în vizibil invizibilul, de a exploata distanța verticală, vectorii către un alt plan de realitate. De pildă, o cercetare recentă privind cultul budist birmanez dedicat lui weikza (mediator uman
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
imperfectă, dar reală, la o altă lume, care nu putea fi integral reprezentată în termeni verosimili. în antropologie, ca și în filozofie, cel mai bine ni se spune e să pornești de la o mirare, de la o situație care intrigă prin contradicțiile sau tensiunile ei. O antropologie a spațiului sacru, de pildă, nu se poate împiedica să nu cerceteze insistent paradoxul fondator al acestui tip de spațiu : acela de a obține o incintă care să cuprindă un principiu de necuprins și care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
se autoconstruiește, ca om recent, pe paradoxul unui timp care suscită singura valoare recunoscută cea a noutății și o macină totodată. Putem avea astfel experiența foarte prețioasă a limitelor umanului ; avem posibilitatea de a verifica pe viu, pînă la capăt, contradicțiile la care conduce autonomizarea lui față de un principiu transcendent. Nu ne dă oare această experiență șansa de a regăsi prin negație, prin contrast, prin absență tema transcendenței, a celei veritabile? Nu ne dă ea șansa de a ne regîndi pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
125). operînd apropieri între finit și infinit, unu și multiplu, relativ și absolut, libertate și necesitate, interior și exterior, iar nu imposibile identități [subl. n.]. Iată de ce Berdiaev își declară ostilitatea împotriva metafizicii moniste. La baza gîndirii sale el pune contradicția, privește dualismul ca etapă necesară, ca pas pregătitor pentru întîlnirea cu libertatea apofatică a divinului. Etajînd realul într-o ordine fără fisură al cărei supremum e Unul, monismul sistematic poate fi tot atît de odihnitor pentru rațiune ca și dihotomiile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
care o poartă către arhetipul intra divin al polarelor în conjuncție. Acolo, paradoxurile întrupării care cuprind creația și istoria în plasa lor eliberatoare își au tensiunea cea mai înaltă. Pentru omul spiritual, peisajul lumii și viața proprie cu contrastele, crizele, contradicțiile lor flagrante pot sluji atunci drept materie simbolică, pot deveni terenul unei experiențe pregătitoare, text în care el citește urmele paradoxului intra-divin. Ca atîția alții înaintea lui, greci, evrei și creștini, sfîntul Ioan Gură de Aur adună într-un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
își arată frumusețea, armonia, ordinea. Pentru Simone Weil, pulsația opoziție-uniune a contrariilor dă structura realului, de la condiția umană la cea divină și la medierea între cele două. în fiecare facultate a sa, spune Simone Weil, alături de Cusanus, umanul e supus contradicției : voință, intelect, afectivitate. Mai ales, sîntem contradicție fiind creatură : fiind Dumnezeu și infinit altul decît Dumnezeu. Dumnezeu însuși cuprinde două aspecte în tensiune : el e iubire și putere, e Bine și necesitate. Or, metafizica Simonei Weil concepe creația tocmai ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Weil, pulsația opoziție-uniune a contrariilor dă structura realului, de la condiția umană la cea divină și la medierea între cele două. în fiecare facultate a sa, spune Simone Weil, alături de Cusanus, umanul e supus contradicției : voință, intelect, afectivitate. Mai ales, sîntem contradicție fiind creatură : fiind Dumnezeu și infinit altul decît Dumnezeu. Dumnezeu însuși cuprinde două aspecte în tensiune : el e iubire și putere, e Bine și necesitate. Or, metafizica Simonei Weil concepe creația tocmai ca pe o revelare a acestei dualități intra-divine3
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
oglindește, ci poate participa intim, decisiv, împlinitor la paradoxul transcendent, la respirația inimii divine. Tot într-o cheie de lectură apofatică citește și Berdiaev condiția istoriei. Pentru el, istoria obiectivată, dominată de nedreptate, putere și constrîngere, se află într-o contradicție fără ieșire cu modul celălalt de realitate, al creației și al libertății. Revoluțiile și proiectele lor de societate nu fac decît să sporească masivitatea istoriei, să relanseze mecanismul puterii și al obiectivărilor. Tocmai opoziția dintre libertate și obiectivare, de nerezolvat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
țesătura istoriei de acte umano-divine ale libertății. Pentru Berdiaev, spectacolul conflictelor și al crizelor lumii orientează gîndirea spre Ultim, așa încît istoria e transmutată în energie ascensională și își află astfel sensul cel mai tare : Atît timp cît lumea există, contradicțiile sînt inevitabile. Gîndirea ajunge de aceea în mod obligatoriu la o perspectivă eschatologică ce proiectează o lumină retrospectivă asupra lumii, clarificînd paradoxurile și contradicțiile ei. A clarifica tensiunile sfîșietoare ale imediatului nu înseamnă aici, cum nu înseamnă nici pentru doctrina
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în energie ascensională și își află astfel sensul cel mai tare : Atît timp cît lumea există, contradicțiile sînt inevitabile. Gîndirea ajunge de aceea în mod obligatoriu la o perspectivă eschatologică ce proiectează o lumină retrospectivă asupra lumii, clarificînd paradoxurile și contradicțiile ei. A clarifica tensiunile sfîșietoare ale imediatului nu înseamnă aici, cum nu înseamnă nici pentru doctrina din Bhagavad-Gșt‡ sau pentru budismul mahayana, a formula o teorie de împăcare a contrariilor, nici a le promite o soluție consolatoare la sfîrșitul timpurilor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]