11,041 matches
-
Ailly, postulînd astfel că cititorul picard model cunoaște satele din regiune, dar nu cunoaște cătunele; - despre cititorul model al ziarului L'Équipe se presupune a fi interesat de campionatul de baschet, ale cărui întîmplări le urmărește atent. În acest mod, cotidianul sportiv întărește conivența cu publicul său: chiar dacă nu toți cititorii sînt capabili să identifice cu precizie referenții numelor proprii, aceștia au impresia că sînt incluși în cercul cunoscătorilor. De aceea se și face apel la desemnările "Howard" și "Georgy": utilizarea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
altă punere în scenă a vorbirii sale ("dragoste la prima vedere", "grosso modo", "harababură" etc.;). Scenografia în cauză nu este definită la întîmplare, se presupune că ea este conformă figurii "drumețului" și seamănă în multe privințe cu scenografiile privilegiate de cotidianul Libération. Nu toate genurile discursive sînt favorabile dezvoltării unor scenografii variate, dar putem să le repartizăm pe o linie continuă care ar avea ca poli extremi: - pe de o parte genurile, puțin numeroase, care respectă scena lor generică și care
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
generalul Peron îi îmbălsămează corpul. Trei ani mai tîrziu, militarii reușesc un puci și "sustrag" corpul adorării peroniștilor. Ibid. În primul exemplu, reperajul temporal se operează cu ajutorul ambreiorilor ("primăvara trecută", "de vineri"), care iau ca reper ziua de apariție a cotidianului; în al doilea caz, ziaristul recurge fie la reperaje în afara contextului ("pe 26 iulie 1952"), fie la reperajul cu ajutorul cotextului ("trei ani mai tîrziu"). Desemnarea obiectelor sau a persoanelor Împărțirea reperajelor în reperaje situate în afara contextului sau realizate cu ajutorul cotextului
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
non-deictic (vezi infra 3). Două texte narative În fragmentul care urmează, narațiunea este la perfectul compus; este vorba, deci, de un text ambreiat, care nu introduce o ruptură față de situația de enunțare. Fapt perfect normal pentru un articol dintr-un cotidian regional care vizează să înscrie evenimentele în actualitatea cititorilor săi. Doi răniți într-o coliziune frontală la Clessé CLESSÉ. Marți dimineața către 7.30 s-a produs un accident între două vehicule în locul numit "Les Fréaux" din comuna Clessé. Jean-Jacques
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cu citate" (vezi în continuare) care oferă avantaje comparabile cu cele ale DIL. 4. Rezumatul cu citate Presa utilizează din belșug un mod aparte de discurs raportat, rezumatul cu citate, care se raportează la totalitatea textului. Iată un exemplu: Conform cotidianului popular Maariv, "Yasser Arafat este îndreptățit să-l întrebe pe "Bibi" Nétanyahou de ce acordul vizînd Hebronul nu se preocupă decît de securitatea evreilor din oraș". Noam Friedman este, ca și Barouch Goldstein, "un fanatic religios care trage cu sînge rece
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cu rezumatul unui text al cărui original nu apare decît prin fragmente pe parcursul discursului. Fără ghilimele, nimic nu ar deosebi cuvintele din textul original de cuvintele jurnalistului, pentru că fragmentele citate sînt integrate sintactic în discursul care citează. La început ("Conform cotidianului popular Maariv") și eventual la sfîrșit ("comentează editorialistul") se indică faptul că punctul de vedere oferit este cel al enunțiatorului discursului citat și nu al discursului care citează. În rezumatul cu citate, unitățile între ghilimele sînt utilizate simultan ca în
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
obligatorii. Enunțiatorul indică cititorului că discursul său nu coincide cu el însuși, dar nu dă și motivul. Pentru a-l descoperi, pentru a interpreta ghilimelele, cititorul trebuie să țină seama de context și, în special, de genul discursiv. Într-un cotidian regional, ghilimelele sînt mult mai puțin frecvente decît în presa unui partid politic și nu cer mari eforturi interpretative din partea cititorului. Publicitatea, de asemenea, face apel destul de puțin la ghilimele, căci scopul său nu este să suscite clivaje în cadrul publicului
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
o anumită reprezentare a ziarului Le Monde (cea a unui ziar serios, obiectiv etc.) căreia trebuie să i se conformeze punînd ghilimelele asistăm deci la un joc subtil cu așteptările cititorului. În exemplul (2), în schimb, este vorba de un cotidian regional destinat unui public nediferențiat (vezi cap. 3). "Marfa" este pus între ghilimele pentru că este universal acceptat faptul că un om nu trebuie redus la o marfă. Avem de-a face cu ceea ce numim topos sau loc comun. Utilizînd cuvîntul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
non-deictică, el este presărat cu intervenții "vorbite" ale enunțiatorului: în rîndurile care preced, găsim astfel paranteza "trebuie s-o spunem!" sau prezentativul "iată-l". Este un mod de exprimare caracteristic unei scenografii care seamănă în multe privințe cu cea a cotidianului Libération și în care se amestecă registre discursive a priori foarte îndepărtate unele de altele: oralitatea conversației și stilul scris, prezența și absența deicticelor, amestecul de registre lexicale. Astfel, în textul nostru, expresia ușor familiară "să-și asigure bătrînețea" contrastează
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de a se confrunta cu realitatea cotidiană și modul de a se vedea pe sine influențează în mod clar și experiența adictivă. Acest model recunoaște totuși, că experiențele trecute, personalitatea și mediul social vor determina un stil de confruntare cu cotidianul. Drogurile și comportamentele ce conduc la adicții se vor converti, astfel, în "amulete" pe care persoana le are pentru a înfrunta mai bine situațiile de stres, anxietate, durere, depresie etc. După Peele, cultura noastră favorizează adicțiile pentru că a dezvoltat ca
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
totuși nu primește să fie închisă în cuvinte, în sfârșit delicii fără pereche(James-H. Leuba. Psychologie du mysticisme religieux, p.350 ). Leuba găsește aceste note comune la toate fenomenele zise mistice, pe care le studiază, de la cele religioase până la cele cotidiene. Pe noi ne interesează numai raportul dintre cele artistice și cele religioase. Ceea ce e prețios să reținem e că aceste note comune între ordinea artistică și ordinea mistică le găsește nu numai un savant cu atitudine rezervată ca Henri Delacroix
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
conducerii de la circa 20.000 euro în prezent la 1.000 de euro, corespunzător indemnizației unui secretar de stat, după modelul Fondului Proprietatea, avertizând că altfel vor fi identificate și alte soluții pentru a efectua diminuarea.") a generat pe forumul cotidianului o controversă între userii "Alex" și "caragiale" cu privire la caracterul (ne)intenționat al utilizării textemului respectiv de către autorul articolului (v. http://www.ziarul de iasi.ro/economic/boc-vrea-sa-ii-reduca-salariul-cumnatului-lui-geoana-de-20- de-ori~ni656q). De asemenea, trebuie precizat că, în afara acestor topicalizări, termenul renumerație
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
reliefare a acestui tip de coreferențialitate sunt de menționat: a) intonația similară a celor două segmente: " Ce căuta neamțul în Bulgaria? Ce căutau niște ziariști români inocenți într-un teatru de război atât de periculos?" (Petru Romoșan, Hayssam la GDS, "Cotidianul", 02.11.2009, http://old.cotidianul. ro/hayssam la gds-102312.html) b) coordonarea textemului cu coreferentul său într-un enunț parțial eliptic: "Vă întrebați, poate, ce căuta neamțul în Bulgaria și Huizinga la noi în supliment. Vă spun imediat: nu fac filozofie
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sunt de menționat: a) intonația similară a celor două segmente: " Ce căuta neamțul în Bulgaria? Ce căutau niște ziariști români inocenți într-un teatru de război atât de periculos?" (Petru Romoșan, Hayssam la GDS, "Cotidianul", 02.11.2009, http://old.cotidianul. ro/hayssam la gds-102312.html) b) coordonarea textemului cu coreferentul său într-un enunț parțial eliptic: "Vă întrebați, poate, ce căuta neamțul în Bulgaria și Huizinga la noi în supliment. Vă spun imediat: nu fac filozofie la 10 dimineața, citez un motto
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în localitatea Pásztori din comitatul Sopron. După o scurtă perioadă ca profesor în învățământul liceal, a îmbrățișat cariera publicistică. A lucrat pentru foaia catolică Élet ("Viața"), apoi, împreună cu Milotay István, a înființat foaia Magyarság (Ungurimea), care a fost unul din cotidianele de vehementă critică a regimului - situat în dreapta orientării politice, respectiv de partea legitimismului monarhic. În 1934, excelentul publicist Milotay, din păcate de un caracter îndoielnic, a părăsit ziarul împreună cu o parte dintre colegi și a înființat foaia Új Magyarság ("Noua
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Kálmán. Pethő și ai lui au încropit o nouă foaie, cu sprijinul unor politicieni aristocrați, al unor bancheri aparținând grupului Weiss-Mauthner- Kornfeld, precum și cu sprijinul ministerului francez de Afaceri Externe. În ziua de 25 august 1938, a apărut prima oară cotidianul Magyar Nemzet, care, pe toată durata războiului, a afișat acele principii liberal- conservatoare care se situau în flagrantă opoziție cu Germania nazistă, dar și cu politica guvernării maghiare, deși întrucâtva mai ambiguu. În ziar scria multă lume, de la populistul Szabó
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
stins pe 3 octombrie 1941. Odihna veșnică și-a găsit-o în cimitirul din Cinkota (Ținkota). După moartea lui, scriitorul Márai Sándor, într-un articol de un lirism aparte și de binecunoscuta "inexactitate", își lua rămas bun de la el, în cotidianul Pesti Hírlap, susținând la câteva săptămâni după moartea acestui bărbat legendar că: "Imaginea ce începe să se contureze despre decedatul Maderspach Victor, în urma celor comunicate de cunoștințe, de colegi scriitori, ne aduce în față unul din personajele cele mai nobile
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
să nu fie pomenite pretențiile teritoriale față de ea. Critica la adresa Franței și Marii Britanii era permisă "în limitele bunului simț". Cu toate acestea, administrația militară a interzis numeroase ziare 21, în primul rând ziare românești, dar nu numai (de pildă un cotidian la Oradea, două la Cluj). Până la urmă, singurul ziar românesc care apărea sub administrația ungară a fost Tribuna Ardealului. Și-au încetat apariția și destule cotidiane și săptămânale ungurești, în primul rând cele de stânga, din cauza articolelor care vădeau simpatie
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
numeroase ziare 21, în primul rând ziare românești, dar nu numai (de pildă un cotidian la Oradea, două la Cluj). Până la urmă, singurul ziar românesc care apărea sub administrația ungară a fost Tribuna Ardealului. Și-au încetat apariția și destule cotidiane și săptămânale ungurești, în primul rând cele de stânga, din cauza articolelor care vădeau simpatie față de guvernul român (ori erau finanțate tocmai de acesta), chiar dacă era vorba de unicul cotidian maghiar din zonă (de pildă cazul ziarului Máramarosi Hírlap - Știri Maramureșene
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ungară a fost Tribuna Ardealului. Și-au încetat apariția și destule cotidiane și săptămânale ungurești, în primul rând cele de stânga, din cauza articolelor care vădeau simpatie față de guvernul român (ori erau finanțate tocmai de acesta), chiar dacă era vorba de unicul cotidian maghiar din zonă (de pildă cazul ziarului Máramarosi Hírlap - Știri Maramureșene). La Oradea, patru, la Cluj, trei, la Satu-Mare două cotidiane politice de limbă maghiară (de pildă Független Újság - Ziarul Independent, ziar liberal-civic, redactat de Ligeti Ernő) au fost interzise
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
din cauza articolelor care vădeau simpatie față de guvernul român (ori erau finanțate tocmai de acesta), chiar dacă era vorba de unicul cotidian maghiar din zonă (de pildă cazul ziarului Máramarosi Hírlap - Știri Maramureșene). La Oradea, patru, la Cluj, trei, la Satu-Mare două cotidiane politice de limbă maghiară (de pildă Független Újság - Ziarul Independent, ziar liberal-civic, redactat de Ligeti Ernő) au fost interzise. Și-au încetat apariția numeroase săptămânale și buletine informative ale unor bresle (de pildă Drogista ès Illatszerèsz Közlöny - Buletinul Informativ al
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Párt - EP), care, în alte localități, nici nu prea s-a putut închega. Partidul Social Democrat și-a înființat și un comitet român, membrii acestuia simțind nevoia să-și exprime loialitatea mult discutată față de țelurile naționale prin intermediul a diferite publicații. Cotidianul budapestan Népszava, în ziua intrării trupelor ungare, propunea cititorilor săi, ca meniu de prânz, gulaș secuiesc și varză "à la Cluj", iar, în edițiile zilnice nu mai contenea bucuria re-anexării, care s-a preschimbat repede în nemulțumire. Deși s-a
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ramură, care, în mod tradițional, sprijineau mișcările muncitorimii de stânga, să fie reorganizate, se înființaseră și consiliile profesionale, dar, în mare, organizarea preconizată pentru cercul angajaților privați și al celor din comerț a eșuat, ceea ce a stârnit atacurile furibunde ale cotidianului Népszava. Cât de dificilă trebuie să fi fost (și) în Transilvania organizarea unui partid, ni se arată în raportul din februarie 1944 al șefului organizației Partidului (Maghiar) Ardelean (Erdélyi Párt - EP): "Am aflat în mod confidențial că "tovarășii" Pájer [!] Károly
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
1940, a început seria festivităților de sfințire a drapelului național în întrega Transilvanie de Nord. Ca urmare a reviziei autorizațiilor de funcționare, numeroase întreprinderi comerciale și magazine evreiești din Transilvania s-au trezit, în anul 1942, într-o situație critică. Cotidianele sau anumiți funcționari locali aclamau evenimentul nu doar ca pe o apoteoză a comerțului întreprins de creștini ori a "remanierii economice", ei făceau și referiri aluzive la transformarea regiunii într-una exclusiv națională. "Faceți loc comerțului creștin ungar!" - scria ziarul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Elemér, EMGE ("Asociația Economică Maghiară din Transilvania") sub cea a lui Szász Pál, iar centrala cooperativelor sub autoritatea a lui Haller István. Activitatea și-o puteau desfășura numai într-un cadru foarte restrâns. Sub zodia reciprocității putea apărea un singur cotidian maghiar, Déli Hírlap ("Informații din Sud"). O serie de alte publicații și-au încetat apariția, printre care chiar unele importante, precum Magyar Kisebbség ("Minoritatea maghiară") din Lugoj. Întreaga rețea a învățământului școlar, menținută de cultele istorice, consta în 179 școli
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]