10,007 matches
-
și încercuiți litera corespunzătoare răs punsului corect: 1. Carpații Meridionali domină zonele limitrofe cu: a) 1 000 m; b) 800 m; c) 500 m. 2. Munții Bucegi sunt alcătuiți din: a) conglomerate; b) șisturi cristaline și calcare; c) calcare. 3. Culmea de nord a Munților Făgăraș are o lungime de: a) 150 km; b) 200 km; c) 120 km. 4. Jiul de Est izvorăște din: a) Munții Parâng; b) Munții Cindrel; c) Munții Șureanu. II. Completați propozițiile de mai jos cu
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
este ................................ 2. Singurul curs de apă care străbate în totalitate Carpații Meridionali este ................................... 3. Cheile Tătarului se află pe valea ................................................... 4. Între văile Dâmbovița și Râul Doamnei se află munții ............ ......................................................... 5. Lacul glaciar cu cea mai mare suprafață este ............................... 6. Culmile din partea de sud a Munților Făgăraș, Ghițu, Frunți, Cozia sunt separate de văile Argeșului și .................................. III. Explicați prezența accentuată a reliefului glaciar în Carpații Meridionali. IV. Caracterizați la alegere o unitate a Carpaților Meridionali, urmărind cerințele din tabelul de mai
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
construcție, izvoare minerale etc.; constituie un castel de ape, deoarece în crestele înalte își au izvoarele numeroase pâraie care devin râuri mari ce se varsă în Tisa sau direct în Dunăre; sunt acoperiți predominant de păduri de foioase; doar pe culmile ce depășesc 1 300 m se dezvoltă și conifere; în Banat, ca o consecință a influențelor climatice din sudul continentului, se dezvoltă o vegetație care cuprinde specii de plante iubitoare de căldură; au cel mai mare număr de așezări omenești
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Banat, ca o consecință a influențelor climatice din sudul continentului, se dezvoltă o vegetație care cuprinde specii de plante iubitoare de căldură; au cel mai mare număr de așezări omenești din Carpați, prezente în lungul văilor, în depresiuni și pe culmile netede până la altitudini de 1 600 m; favorizează o economie complexă cu o industrie diversificată (extracția minereurilor, cărbunilor și materialelor de construcție, exploatarea și prelucrarea lemnului), o agricultură bazată pe creșterea animalelor și pe unele culturi în depresiuni (cereale, cartofi
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Dealurile Banatului. Numele este legat de cel al provinciei istorice. Se compun din: - Munții Semenic, care sunt cei mai înalți (trei vârfuri depășesc 1 400 m, în rest au altitudini de 800 - 1 200 m), alcătuiți din șisturi cristaline, având culmi netede, cu pășuni separate de văi adânci bine împădurite; - Munții Almăjului, situați în lungul Dunării, care sunt formați din roci cristaline, dar și din calcare, cu înălțimi de 400 - 1 224 m; au zăcăminte de huilă; - Munții Locvei, situați în
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de cupru; - Munții Aninei, situați în vest, cu înălțimi de 600 - 1 000 m, alcătuiți din calcare în care s-au format chei (Carașului), peșteri (Comarnic); - Munții Dognecei, situați în vest, cu altitudini reduse, alcătuiți din roci magmatice și cristaline; culmile sunt netede, iar pe văi s-au format defilee (Bârzava). DE REȚINUT Carpații Occidentali se caracterizează prin: mozaic petrografic; fragmentare a reliefului; altitudinile cele mai reduse din Carpații românești; resurse de subsol variate; așezări omenești până la 1 600 m; potențial
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de Fier, pe fundul văii s-a format un lac de acumulare. Culoarul Timiș - Cerna, denumit astfel de la cele două râuri care îl străbat, având în centru pasul Poarta Orientală sau Domașnea (540 m) și un relief de terase și culmi joase (300 - 500 m) cu localități, culturi cerealiere și livezi. Munții Poiana Ruscăi. Se întind între văile Bistra (S) și Mureș (N), fiind alcătuiți din roci cristaline și petice de marmură. Aici se află exploatări de minereuri feroase și neferoase
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cu importanță națională și internațională. Se divid în: - Munții Bihorului, cu cea mai mare desfășurare, ocupând partea centrală, alcătuiți predominant din șisturi cristaline și granite care le dau masivitate și înălțimi mari (Bihor, 1 849 m). Există și platouri și culmi din calcare cu peșteri declarate rezervații naturale (Scărișoara, în care se află un ghețar, Cetățile Ponorului, Urșilor etc.) și chei. Aici își au izvoarele pâraiele care alcătuiesc Crișul Negru, Someșul Cald, Someșul Rece, Arieșul, Crișul Alb etc. Pe versanții văilor
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
un ghețar, Cetățile Ponorului, Urșilor etc.) și chei. Aici își au izvoarele pâraiele care alcătuiesc Crișul Negru, Someșul Cald, Someșul Rece, Arieșul, Crișul Alb etc. Pe versanții văilor sunt păduri de brad sau de amestec (molid și fag), iar pe culmi, pășuni folosite pentru creșterea animalelor. În sud se află muntele Găina (1 484 m), cunoscut prin sărbătorile tradiționale. Sunt traversați de mai multe drumuri ce conduc la numeroase obiective turistice (peșteri, chei, vârfuri, lacuri, stațiunea climaterică Stâna de Vale etc.
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
din calcare, cu vârfuri semețe și chei (Cheile Turzii, Râmeți). 20 GEOGRAFIE FIZICĂ Detunatele Peisaj din nordul Munților Bihor Culoarul Timiș - Cerna Cheile Turzii - Munții Metaliferi, situați între Arieș, Ampoi și Mureș, alcătuiți din gresii, calcare și roci vulcanice, având culmi la altitudini sub 1 000 m. Satele sunt situate pe văi și în depresiuni mici, iar locuitorii se ocupă cu creșterea animalelor și cu exploatarea minereurilor neferoase. - Bazinul superior al Arieșului, cunoscut sub numele de țara Moților, regiune cu un
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
adăpostind așezări mari cu o bogată tradiție istorică și etnografică. - Depresiunea Vad-Borod, aflată de-a lungul Crișului Repede. Pe terasele formate de râu s-a amplasat șoseaua și calea ferată Cluj-Napoca - Oradea. - Munții Plopiș (Șes) și Munții Meseș, reprezentând două culmi cu altitudini de la 400 la 900 m, formate din roci cristaline, bine împădurite; satele sunt la marginea munților. Între aceste culmi se află Depresiunea Șimleu străbătută de râul Crasna. Relieful este de dealuri și terase populate cu multe sate. DE
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de râu s-a amplasat șoseaua și calea ferată Cluj-Napoca - Oradea. - Munții Plopiș (Șes) și Munții Meseș, reprezentând două culmi cu altitudini de la 400 la 900 m, formate din roci cristaline, bine împădurite; satele sunt la marginea munților. Între aceste culmi se află Depresiunea Șimleu străbătută de râul Crasna. Relieful este de dealuri și terase populate cu multe sate. DE REȚINUT Munții Bihorului au altitu dinea maximă din Munții Apuseni (1 849 m); din Munții Bihorului izvorăsc: Crișul Alb, Crișul Negru
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
corespondența dintre resursele de subsol și masivele muntoase de unde se exploatează acestea. minereuri complexe minereuri de fier Munții Anina Munții Pădurea Craiului huilă Munții Locvei bauxită Munții PoianaRuscăi marmură Munții CodruMoma Depresiunea Zlatna DEALURILE ȘI PODIȘURILE Dealurile sunt formate din culmi rotunjite, pe când podișurile au interfluvii netede, plate. Ele au înălțimi medii de la 300 la 800 m, dar în unele locuri există vârfuri care ajung la peste 1 000 m sau podișuri la mai puțin de 200 m. Cele mai multe se află
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ochiul călătorului are în această regiune priveliști care aduc aminte pe cele din Bucegi.“ Simion Mehedinți, România SUBCARPAȚII a. Caracteristici reprezintă o regiune deluroasă situată la exteriorul Carpaților, între văile Moldova, în nord, și Motru, în sud-vest; sunt dominați de culmile Carpaților Orientali și ale Carpaților Meridionali, dar se ridică uneori cu câteva sute de metri deasupra podișurilor și a Câmpiei Române. Astfel, ei apar ca o treaptă între munți și regiunile joase de la exteriorul acestora. sunt alcătuiți din gresii, marne
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
alcătuiți din depresiuni (lângă munți) și din dealuri (la exterior): — Depresiunea Neamț, aflată pe râul Ozana (Neamț), are în centrul ei orașul Târgu Neamț. În cartierul Humulești din acest oraș se păstrează casa copilăriei scriitorului Ion Creangă, iar pe o culme din nordul așezării se văd ruinele cetății Neamțului. La contactul cu munții se află mânăstirile Agapia și Văratec. — Depresiunea Cracău-Bistrița este străbătută de cele două râuri de la care i s-a dat numele; are un relief cu terase întinse pe
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
dintr-un singur șir de depresiuni mărginite de zone de dealuri. Subcarpații de Curbură se caracterizează prin: dublu șir de depresiuni despărțite de dealuri; prezența vulcanilor noroioși de la Berca - Pâclele - Arbănași; frecvența cutremurelor. RELIEFUL 23 Depresiunea Neamț Depresiunea Cracău Bistrița Culmea Pietricica de la Andreiașu (rezultate din autoaprinderea gazelor naturale care ies din adânc). În această regiune se produc cele mai frecvente și mai puternice cutremure din țara noastră. Subcarpații Getici. Se desfășoară între văile Dâmbovița și Motru, având în nord Carpații
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Dobrogei de Sud Canalul Dunăre - Marea Neagră Stațiunea litorală Jupiter M. Măcin Pod. Niculițel Depr. Nalbant D. Tulcei Pod. Mangaliei Masivul Dobrogei de Nord Podișul Dobrogei de Sud înalt, cu altitudinea medie de 250 m (467 m în vf. țuțuiatu din Culmea Greci) și alcătuit din platouri netede în sud, dealuri și depresiuni în nord. Pe culmile înalte din nord-vest există păduri de stejar și de tei, iar în cea mai mare parte a regiunii sunt terenuri cu culturi agricole și pășuni
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
D. Tulcei Pod. Mangaliei Masivul Dobrogei de Nord Podișul Dobrogei de Sud înalt, cu altitudinea medie de 250 m (467 m în vf. țuțuiatu din Culmea Greci) și alcătuit din platouri netede în sud, dealuri și depresiuni în nord. Pe culmile înalte din nord-vest există păduri de stejar și de tei, iar în cea mai mare parte a regiunii sunt terenuri cu culturi agricole și pășuni pentru animale. Regiunea e străbătută prin centru de o cale ferată și de mai multe
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
zonă. Masivul Dobrogei de Nord se împarte în: - Munții Măcin (în nord-vest), alcătuiți din granite exploatate în cariere. Reprezintă un fragment din lanțul munților hercinici care se întindea din vestul Europei și până în Crimeea. Au înălțimile cele mai mari și culmi cu versanți în pantă mare; - Podișul Niculițel, în nord, cu altitudini de 250 - 300 m, având forma unor platouri; - Dealurile Tulcei, în nordest, constând într-o înșiruire de vârfuri și de culmi rotunjite, abrupte spre Dunăre și line spre sud
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
până în Crimeea. Au înălțimile cele mai mari și culmi cu versanți în pantă mare; - Podișul Niculițel, în nord, cu altitudini de 250 - 300 m, având forma unor platouri; - Dealurile Tulcei, în nordest, constând într-o înșiruire de vârfuri și de culmi rotunjite, abrupte spre Dunăre și line spre sud și est; - Podișul Babadag, în centru, care se întinde de la Dunăre la lacul Razim; - Depresiunea Nalbant, o regiune joasă între dealuri, străbătută de râurile Taița și Telița care se varsă în lacul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
între Carpații Occidentali și Câmpia de Vest, întinzându-se între râurile Someș în nord și Nera în sud; sunt alcătuite predominant din pietrișuri, nisipuri și argile depuse de râurile cu izvoare în Carpați. Din loc în loc, există și câte o culme (Codru) sau măgură (Șimleu) alcătuită din șisturi cristaline sau roci eruptive. Dealurile coboară lin, de la 250 - 300 m (lângă munți) la 150 - 200 m (deasupra câmpiei). Râurile și-au creat văi largi cu terase care se pierd treptat în câmpie
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
VEST a. Poziție geografică, limite, caracteristici se desfășoară în vestul României, la exteriorul Dealurilor de Vest și al munților Zarand și Oaș, pe o lungime de peste 375 km; contactul cu munții și dealurile este realizat la baza versanților povârniți ai culmilor acestora. În general, câmpia se extinde spre est, pătrunzând ca niște „golfuri“ în lungul marilor râuri carpatice (Timiș, Crișuri, Someș etc.). relieful este reprezentat de două trepte: câmpii înalte (Vinga, Arad etc.) situate lângă dealuri, alcătuite din pietrișuri și nisipuri
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
6° C. Precipitațiile sunt abundente, sporind o dată cu creșterea altitudinii (800 mm la baza muntelui; peste 1 200 mm pe crestele înalte). Aici se înregistrează vânturi puternice care iarna provoacă viscole. În cadrul acestui etaj se separă net un climat alpin, pe culmile montane ce depășesc 2 000 m (munții Rodnei, Călimani, Bucegi, Iezer, Făgăraș, Parâng, Retezat-Godeanu, țarcu), mai rece, mai umed, cu frecvente viscole, geruri și vânt puternic, și un climat de depresiuni, unde iarna se produc inversiuni de temperatură. În nordul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
În componența pădurilor de conifere intră molidul, apoi bradul, pinul și specii mai rare, ca zada și tisa. Lemnul de conifere este mult solicitat pentru cherestea, mobilă și celuloză, ceea ce a dus la defrișarea unor suprafețe întinse. De asemenea, pe culmile munților, s-au extins mult pășunile în dauna pădurilor de conifere. Etajul alpin se desfășoară la peste 2 000 m. Între 1 800 m și 2 000 m se face trecerea între această zonă și etajul pădurilor de conifere. În
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
păduri de foioase (fag) și s-au dezvoltat sub climat umed. Sunt soluri brune și brun acide propice pomiculturii. Solurile din regiunile montane înalte cu păduri de conifere, climat rece și cu precipitații bogate aparțin clasei spodosoluri (podzoluri). Solurile de pe culmile carpatice alpine și subalpine brune și brun acide, formate într-un climat cu temperaturi mici și cu multe precipitații, sunt subțiri și nu asigură decât dezvoltarea ierburilor sau a unor arbuști. O grupă aparte include solurile azonale, care sau dezvoltat
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]