198,612 matches
-
au pierdut aceste libertăți care au permis crearea poeziei trubadurești. Dar, teoria lui rămîne pînă la capăt una în care ea este personajul principal. Chiar faptul că poeții se adresau iubitelor lor, în versuri, numindu-le, pe urmele influentelor arabo-andaluze, "domnul meu", este pentru Paz o probă că doamna ocupă rolul superior într-o ierarhie a cuplului, iubitul fiind vasalul ei. Dragostea e subversiva, conchide Paz, pentru că ea răstoarnă ordinea firească, a socialului, masculinizînd ipostază feminină, pentru a o face astfel
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
că sensibilitatea, inteligență, curajul și talentul domnișoarei g. se vor dovedi cândva apte de "ringul poetic". Reclamă boeresciană , precum se poate psihanaliza, dernièrement, i-a prins bine tinerei Adela, chiț că protecția dansilviuluiboerescu nu întotdeauna poartă noroc, mai ales de când domnul critic literar are mulți dușmani de breaslă ce practică lovitură cu bată/ bârfa în scris (vezi înjură turile de la o revistă pentru o altă revista , de la un scrib la altul), ritual sub deviza "divide et impera" triburile și treburile generațiilor
Ringul poetic by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/18070_a_19395]
-
o revistă pentru o altă revista , de la un scrib la altul), ritual sub deviza "divide et impera" triburile și treburile generațiilor literare. Cine este, care-cum-va-să -zică -Adela Greceanu?- s-au întrebat toți cei care nu au înțeles selecțiile operate de domnul Marin Mincu în antologia Domniei-Sale?! Așa... (că aproape toate debutantele '90-iște?!) și (...) poate 15% altfel. Cât de originală este poeta aflată în eternă că utare a unui titlu glorificator (...)? În mă sura în care, imitându-l pe Cristian Popescu, vrei
Ringul poetic by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/18070_a_19395]
-
înalt decret pedeserist, cei șapte ani de spoliere sistematică, odioasa a țarii deveneau intervalul vacilor grase, iar prezența la guvernare de douăzeci și ceva de luni a fostei opoziții un răstimp al nenorocirilor și al corupției generalizate! Am criticat - slavă Domnului și dispariției cenzurii! - în chiar această pagină amatorismul, prostia, aroganță actualei guvernări, fără a uita nici prestația mălăiața a președinției. Dar asta nu trebuie să ne orbeasca într-atât încât să nu vedem ca pe langă șacalii teleghidați de Moscova
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
pârându-i la New York pe țărăniști și pe liberali pentru că nu fac reforme e, totuși, un gag demn de epocă de aur a comediei mute (mute de uimire, desigur!). Mai puțin comice sunt atitudinile celor rămași acasă - că, de pildă, domnii președinți de Senat, respectiv, de Cotroceni - Român și Constantinescu. La unison, dovedind o coordonare a nesimțirii demnă de-o cauza mai bună, acesti co-arhitecti ai dezastrului țării sunt nemulțumiți de ceea ce se întâmplă în România! Păi cum să nu fie
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
fascinați de proiecte de cercetare științifică, e normal să scape din atenție tentativele de puci. Pericolul, pentru instituția cu pricina, nu vine, s-ar zice, de la agitatori politici, precum Miron Cozma, ci de la Cornel Ungureanu și Adriana Babeți, care, vezi Doamne, și-ar fi pus în gînd să smulgă Ardealul, Banatul sau mai știu eu ce din trupul patriei-mumă. Nu e prima oară cînd constatăm asta: cazurile Patapievici-Ungureanu țineau de aceeasi bizară deturnare a S.R.I. de la scopurile sale. Dincolo de stupiditatea întîmplărilor
Statul de drept si cultura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18062_a_19387]
-
și faptul că, în cel mai popular cod de maniere elegante apărut după 1990, structura în cauză nu e condamnată, ba chiar e recomandată explicit - e drept, pentru o situatie limitată: adresarea către socri! ("ne putem adresa cu Doamna Silvia, Domnule Andrei" - Aurelia Marinescu, Codul bunelor maniere astăzi, Humanitas, 1995, p. 61). Mi se pare ca exista si o oarecare diferența în percepția asocierii pe de o parte a termenului "domn" cu prenumele masculin, pe de alta a lui "doamna" cu
Doamna... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18067_a_19392]
-
limitată: adresarea către socri! ("ne putem adresa cu Doamna Silvia, Domnule Andrei" - Aurelia Marinescu, Codul bunelor maniere astăzi, Humanitas, 1995, p. 61). Mi se pare ca exista si o oarecare diferența în percepția asocierii pe de o parte a termenului "domn" cu prenumele masculin, pe de alta a lui "doamna" cu cel feminin: prima construcție e mai usor de acceptat, a doua e mai supărătoare. Cauza acestei ușoare diferențe (care rămîne de dovedit; de altfel, în acest domeniu sînt de dorit
Doamna... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18067_a_19392]
-
mai supărătoare. Cauza acestei ușoare diferențe (care rămîne de dovedit; de altfel, în acest domeniu sînt de dorit cît mai multe studii experimentale, anchete sociolingvistice) poate fi prezentă frecvență a acelorași unități masculine că nume de botez și de familie: "domnul Vasile" e o îmbinare a cărei eventuală nonconformitate cu regulile exprimării elegante a politeții nu sare în ochi, în timp ce "doamna Vasilica" nu poate fi decît o structură cu numele de botez. Ar mai putea fi vorba, în utilizarea numelor feminine
Doamna... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18067_a_19392]
-
despre formele ei de manifestare, dar și despre cărțile sale în general, domnia-sa a avut amabilitatea să ne vorbească de curînd, cînd ne-a primit cu căldură, în apartamentul său din Paris, situat nu departe de Muzeul Picasso. M.C.: Domnule Gérard Genette, ultima dumneavoastră carte, Operă artei, în două volume, Imanenta și transcendență și Relația estetică, este în curs de apariție la Editură Univers, unde s-au publicat deja o antologie din Figuri, Arhitextul și Ficțiune și Dicțiune. Am onoarea
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
vorbea cu păsările,/ sau șunt doar o pasare pe care-o hrănește/ din mila Dumnezeu?(...) Căzut în păcatul de-a iubi efemerul,/ viața mea e moartea, că plata a căderii,/ totuși, împreună cu corul celor din Purgatoriu strig:/ăNu-ti întoarce, Doamne, Față de la mine!a" (Tîrziu mi-am pierdut inocentă). Bardul creștin se rostește în rafinate clarități de rugăciune, în propoziții mestesugit-pioase, al căror punct de plecare îl reprezintă boema modernă, viața metropolitană, tehnicizarea (procedeu dictat de necesitatea contrastelor ori a
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
capodoperă poate fi considerată convorbirea cu Eugeniu Stefănescu-Est, intervievat la vârsta de 96 de ani. Reproducerea cu simt artistic a replicilor lacunare și puerile rostite de bătrânul scriitor se constituie într-o comedie (neagră) a bătrâneții: "- ...Eu am fost poet, domnule. O, am fost poet. - Cum se numea prima dumneavoastră carte? - Nu mai știu. E mult de-atunci. Dar am scris și romane... * - ...Caragiale va plăcea? - Stai să mă gândesc la Caragiale asta. Hi! Hi! Da! asta scria lucruri caraghioase. * - ...era
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
cuvinte, "evreu" și "catolică", alte două noi, "evrolic" și "catreu" (în engleză "jewholic" și "cathjew"): "Eram amândouă și nici una; un anonim evrolic, o nulitate catreu, un ghiveci, o potaie corcita. Eram - care e cuvântul ce se folosește azi? - atomizat. Da, domnilor: un adevărat amestec din Bombay." (p. 104). Istoria complicată a familiei îl apasă, subliniind suprapunerile sociale, naționale și istorice ce ii corup identitatea. Deși da numeroase detalii cu privire la strămoșii săi, are îndoieli cu privire la adevărul povestirilor auzite în copilărie, considerându-le
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
portretul unui întemeietor. Discursul lui Șaguna începe cu: Tot omul din clipă nașterii sale, de când face întâiul pas în lume, începe a muri..." Și se încheie cu acest jurământ: "Mai pe urma iarăși înaintea Ta Doamne cad și zic: Tu, Doamne, știi că către scopul meu doresc să alerg; pe românii ardeleni din adâncul lor somn să-i deștept (s.n.) și cu voie cătră ce-i adevărat, plăcut și bun să-i atrag..." Ca și alții, Șaguna vrea să-i trezească
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
din spațiul romanic" - întins între România și Portugalia - cu o vatra ce amintește de lumea lui Creangă, este primitoare, caldă, familiară. Amintirile ne împresoară ca niște ființe vii, puterea de evocare a maestrului este impresionantă și...dialogul se înfiripa firesc. - Domnule Camilian Demetrescu, după o bogată și susținută activitate, desfășurată în cadrul exilului politic - articole în presa diasporei, participări la diferite acțiuni și congrese - sînteți astăzi, din 1983, membru fondator, la Paris, al "Internaționalei Rezistenței față de totalitarismul comunist". Dublul dumneavoastră exil, politic
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
atît de întristător... Firește că, într-un limbaj ce, la o privire superficială, ar putea fi omologat drept propagandistic avant la lettre, Tudor Arghezi deplora starea precară a scriitorului român, sub o zodie filistină, care făcea cu putință că "un domn subsecretar de stat" să se întrebe, "în plină ședința publică, nedumerit, ce mîncare de pește este și aia, scriitorul". De la "salahorul" Eminescu, "scriitorul literar a fost disprețuit de personajele și partidele politice vechi și noi", declară poetul, făcînd, de fapt
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
terminus: anul 1933. Atunci suveranul a hotărît "o sărbătoare a cărții româ-nesti", prezidată de el însuși: "Dintr-o dată, cartea românească și scriitorul ei au cîștigat doi pași mari, ieșind în priveliște. Cine a putut să observe și să analizeze figurile domnilor oameni politici prezenți la sărbătoarea literară a regelui, a plecat cu o duioșie în suflet neuitata. Lungă convorbire a suveranului cu scriitorii i-a impresionat; acești domni nu mai înțelegeau rosturile statului, aproape compromis de niște rosturi ce ar putea
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
mari, ieșind în priveliște. Cine a putut să observe și să analizeze figurile domnilor oameni politici prezenți la sărbătoarea literară a regelui, a plecat cu o duioșie în suflet neuitata. Lungă convorbire a suveranului cu scriitorii i-a impresionat; acești domni nu mai înțelegeau rosturile statului, aproape compromis de niște rosturi ce ar putea să fie și literare". N-am putea avea îndoieli esențiale față de spusele poetului. Oricît de controversat, Carol al II-lea a avut o reală propensiune pentru cultură
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
volumului Românește. Ceea ce nu înseamnă, așa cum pretind unii comentatori ai noștri de rea-credință, strîmbîndu-ne gîndul și atribuindu-ne o intenție calibanică pe care nu o avem, că am vrea să-l "demolam" pe autorul Biletelor de papagal, că am intenționa, Doamne, să-l "excludem" din literatura română. Indiscutabil, Arghezi rămîne unul din cei cei mai mari scriitori ai noștri, întemeietor de viziune și de limbă, comparabil cu Eminescu, însă, din păcate, nu și un mare caracter, împrejurare ce nu rămîne fără
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
Adriana Bittel La 18 martie, domnul Barbu Brezianu, istoric și critic de artă, poet, prozator și traducător, împlinește 90 de ani. Pentru cei care s-au obișnuit să-l vadă străbătînd, pe orice vreme, cu mers sportiv, străzile Bucureștiului, pentru a ajunge punctual la vernisaje, întîlniri
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
vreme, cu mers sportiv, străzile Bucureștiului, pentru a ajunge punctual la vernisaje, întîlniri scriitoricești, spectacole și conferințe, pentru cei care îl întîlnesc, în zile cu polei și viscol, sau în toiul verii, pe caniculă, în redacții și edituri - vîrstă distinsului domn e incredibilă. Tot așa cum greu de asociat cu noua decenii de existență este prezentă, disponibilitatea pentru tot ce se întîmplă în jur, luciditatea și umorul (englezesc), îngăduința pentru slăbiciunile omenești. Anacronice la acest domn încîntător din toate punctele de vedere
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
în redacții și edituri - vîrstă distinsului domn e incredibilă. Tot așa cum greu de asociat cu noua decenii de existență este prezentă, disponibilitatea pentru tot ce se întîmplă în jur, luciditatea și umorul (englezesc), îngăduința pentru slăbiciunile omenești. Anacronice la acest domn încîntător din toate punctele de vedere sînt doar politețea că o a doua natură, modestia, discreția și bunăvoință. Acestea țin de o altă lume românească, aceea a tinereții sale. La apartamentul d-lui Barbu Brezianu se ajunge urcînd trei etaje
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
Piață Spaniei. Am sunat la ușa lui cu suflarea tăiată. Tînărul nonagenar urca și coboară această scară de mai multe ori pe zi și susține că e un exercitiu bun, care îl menține în formă. Profesorul de matematică Adriana Bittel: - Domnule Brezianu, o dată cu urările afectuoase ale redacției noastre, vă transmit și dorința tuturor de a afla secretul tinereții dvs. longevive. Barbu Brezianu (rîde): - Păi, n-am nici un secret și nici un merit în asta. E o chestiune de genetică. Și de gimnastică
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
dorința tuturor de a afla secretul tinereții dvs. longevive. Barbu Brezianu (rîde): - Păi, n-am nici un secret și nici un merit în asta. E o chestiune de genetică. Și de gimnastică mentală. Mintea trebuie mereu ocupată cu lucruri interesante. Sînt, slavă domnului, din belșug. - Pentru mine, interesant ar fi acum să ne întoarcem în anii adolescenței dvs. pe cînd erați licean la "Spiru Haret". Cu cine ați fost coleg? - Cu Dinu Noica, Arsavir Acterian, Cornel Valjan, Radu Mislea, Marcel Avramescu - cel care
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
existat o frumoasă solidaritate, niciodată concurență meschina. Din această "generație de la 1930", eu mă consider cel mai slab, cel mai puțin înzestrat. Și tocmai mie mi-a dat Dumnezeu zile să le supraviețuiesc tuturor. Mă simt așa... că un netrebnic. - Domnule Brezianu, pentru cine va cunoaște bibliografia - mai ales contribuțiile de istoria artei, cele de specialist în opera lui Brâncusi, traducerea monumentala a Kalevalei și a atîtor altor cărți, articolele risipite în sute de publicații - modestia această pare exagerată. Cred că
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]