7,684 matches
-
Țările Române"! Principalul criteriu de incluziune/excluziune pare a fi etnia clasei conducătoare. Criteriul teritorial, căruia i s-a conferit atât de multă semnificație în chestiunea disputată a continuității daco-romane după retragerea aureliană din 271 e.n., este detronat de criteriul etniei elitei politice. Istoria românilor devine astfel o istorie etno-politică. Istoria politică a Transilvaniei, atât de intim asociată de nomenclatura conducătorilor de etnie maghiară, a fost trecută în umbră. Însă nu se poate trece cu vederea faptul că acest criteriu nu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
multă semnificație în chestiunea disputată a continuității daco-romane după retragerea aureliană din 271 e.n., este detronat de criteriul etniei elitei politice. Istoria românilor devine astfel o istorie etno-politică. Istoria politică a Transilvaniei, atât de intim asociată de nomenclatura conducătorilor de etnie maghiară, a fost trecută în umbră. Însă nu se poate trece cu vederea faptul că acest criteriu nu este aplicat riguros: epoca fanariotă continuă să fie reliefată în majoritatea periodizărilor istoriei românilor ca un interval definitoriu, chiar dacă simbolizează o perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
faptul că acest criteriu nu este aplicat riguros: epoca fanariotă continuă să fie reliefată în majoritatea periodizărilor istoriei românilor ca un interval definitoriu, chiar dacă simbolizează o perioadă negativă în evoluția spre autonomie a poporului român. Respectarea cu strictețe a criteriului etniei elitei politice ar prescrie eludarea importanței epocii fanariote în devenirea poporului român, ceea ce nu se întâmplă în discursul istoriografic gravat în manualele școlare de istorie națională. O altă caracteristică a discursului difuzat de literatura didactică interbelică rezidă în eforturile de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
atentat identitar la adresa românismului ca produs nemijlocit al naționalismului etnic exclusivist. Politica stalinistă a chestiunii naționale își vădește caracterul antinaționalist în legiferarea "Statutului naționalităților" din 1945, care consacra, printre principiile sale, următoarele: i) egalitatea deplină în fața legii, fără deosebire de etnie, rasă, religie etc.; ii) interzicerea cercetării originii etnice; iii) originea etnică nu poate fi izvorul niciunui fel de drepturi; iv) libertatea fiecărui cetățean de a-și stabili singur naționalitatea, precum și limba maternă (Roller, 1952, p. 718). Ultimul principiu mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nu poate fi izvorul niciunui fel de drepturi; iv) libertatea fiecărui cetățean de a-și stabili singur naționalitatea, precum și limba maternă (Roller, 1952, p. 718). Ultimul principiu mai ales sugerează o concepție voluntaristă, de tip Renan, a naționalității, în care etnia nu este un criteriu de determinare a naționalității, iar identitatea și apartenența națională nu sunt urmarea destinului (ca în concepția herderiană), ci rezultatul alegerii personale. Redefinirea concepției naționalității pe aliniamentele socialiste, anti-etnice, a fost o mișcare tectonică în structura identitară
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de comunismul incipient a lovit serios în ideea de unitate națională, urmărind să o relege în dosul idealului unității de clasă a proletariatului român. Am arătat mai devreme cum categorizările identitare nu s-au mai făcut după criteriile verticale ale etniei, ci în funcție de criteriile orizontale ale liniilor de separație clasială. În acord cu această răsturnare, ideea de unitate a fost la rându-i orizontalizată. Unitatea națională, creând frontiere verticale între grupuri etnice și dizolvând clivajele sociale interne în urmărirea idealului de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
clasei boierești, fie aceasta română sau maghiară" (Roller, 1952, p. 178). Factorul etnic nu juca așadar niciun rol în politica principelui valah. Departe de a aspira la făurirea unității naționale, Mihai a încercat să constituie un "stat centralizat" în care etnia era irelevantă, ca formă politică de luptă împotriva dominației otomane: "Unirea în lupta împotriva jugului otoman era un factor important pentru constituirea unui stat centralizat. Dar încercarea de a uni Țările Române împotriva Turcilor era șubredă, pentru că nu era o
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
C. Goina (2000), care a urmărit suita "punctelor de inflexiune" care au marcat procesul de etnicizare a politicii postdecembriste a cărui climax s-a exprimat prin luptele stradale dintre români și maghiari. Analiza procesuală a etnicizării relevă celeritatea cu care etnia s-a impus în mentalul colectiv și în discursul public ca schemă identitară supremă (identity frame). Dacă în toiul evenimentelor contestatare anticomuniste din decembrie 1989 populația mureșană a manifestat o solidaritate trans-etnică, trei luni mai târziu, în martie 1990, etnia
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
etnia s-a impus în mentalul colectiv și în discursul public ca schemă identitară supremă (identity frame). Dacă în toiul evenimentelor contestatare anticomuniste din decembrie 1989 populația mureșană a manifestat o solidaritate trans-etnică, trei luni mai târziu, în martie 1990, etnia a devenit cadrul identitar dominant și principala resursă simbolică de mobilizare politică și civică. Cele două momente (T1 - solidaritate anticomunistă trans-etnică și T2 - ostilitate interetnică deschisă) au fost legate printr-o serie de momente critice a căror succesiune a condus
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
civică", SOROS, 2010 Originea etnică a elevilor este de asemenea un element de luat în calcul în ceea ce privește factorii care influențează evaluarea retrospectivă a trecutului comunist în raport cu prezentul postcomunist. Testul Pearson Hi-Pătrat indică faptul că există o relație semnificativă statistic între etnia respondentului și modul în care evaluează prezentul prin prisma trecutului, X2(3, N=5.541)=8.77, p=.032 (< 0.05). Sub formă tabelară, datele se prezintă în modul următor. Tabel 50. Aprecierea comunismului în funcție de originea etnică Originea etnică Față de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Maximumul de nostalgie este localizat etnic în populația rromă (42 la sută apreciază trecutul comunist ca fiind superior prezentului postcomunist), în timp ce minimumul nostalgic îl regăsim în categoria formată din indivizii care nu aparțin etniilor română, maghiară și rromă (cel mai probabil germani) (29,8 la sută apreciază pozitiv comunismul). Între aceste două extreme, românii tind să fie mai nostalgici decât maghiarii. Reprezentările pe care adolescenții le dețin despre fostul regim comunist sunt necesarmente, după cum
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ar explica similaritudinea atitudinală ar fi de fapt "moștenirea de statut" (status inheritance). În acest cadru teoretic, ceea ce ar transmite părinții copiilor nu ar fi atât un sistem atitudinal, cât mai degrabă un de pachet de caracteristici structurale (clasă, rasă, etnie, religie, educație etc.) care îi expune pe copii acelorași experiențe de viață ca și cele avute de părinți. Puși în aceleași situații structurale și condiții existențiale, copiii vor dezvolta atitudini similare cu cele ale părinților, în baza unei comunalități experiențiale
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și ceremoniile specifice sărbătorilor calendaristice.153 În mitologia românească, focul nou, de primăvară, este sărbătorit de Alimori (Transilvania și Banat), când se rostogoleau "roți de foc" pe dealuri. De Paști, se aprind focuri peste care sar flăcăii satului. La unele etnii englezi, bulgari, sârbi, albanezi, huțuli, "buturuga de Crăciun" simbolizează "focul viu", având caracter apotropaic. Focul arhetipal, din legendele românești, este transcendent, învestit cu puteri demiurgice, desăvârșind destinul uman: Focul e sfânt, e însuși Dumnezeu. Pe foc să nu-l blastămi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Printre dimensiunile activității instructiv-educative, Bell Beverley 138 prezintă activitatea de predare ca practică corporală, în sensul conștientizării și valorizării limbajului corporal de fiecare profesor în parte. În acest sens, sunt analizate următoarele aspecte: • relația minte-corp; • înfățișarea fizică, genul, rasa, cultura, etnia și dizabilitatea profesorului; • imaginea de sine; • proxemica în sala de clasă. Emanuela Campisi și Asli Özyürek (2013) menționează utilizarea gesturilor iconice care reproduc o serie de caracteristici ale obiectelor, acțiunilor sau evenimentelor descrise drept o strategie importantă în predarea și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sectoriale. Conform principiilor diviziunii sectoriale și al descentralizării în execuție, strategia Guvernului prevede o structură de organizare, coordonare și control, precum și responsabilități specifice instituțiilor, autorităților publice și organizațiilor nonguvernamentale în implementarea Planului general de măsuri. Scopul strategiei este stimularea participării etniei romilor la viața economică, socială, educațională, culturală și politică a societății, prin atragerea în programe sectoriale de asistență și dezvoltare comunitară. Perioada de implementare a strategiei este de 10 ani (2001-2010) și cuprinde un Plan de măsuri pe termen mediu
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Romilor și, în special, la eliminarea cazurilor de persoane fără acte de identitate, la susținerea formării și ocupării forței de muncă, educației, îngrijirii sănătății, programelor de dezvoltare a infrastructurii și a locuirii, care contribuie la incluziunea socială a persoanelor de etnie romă și continuă lupta împotriva discriminării. Obiectivul global al JIM este promovarea susținută a unei societăți coezive și incluzive, creșterea bunăstării populației, complementar cu resorbția rapidă a problemelor grave de sărăcie extremă și excluziune socială generate de crizele din ultimele
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sexuală; - nivel de informare (droguri); - comportamente de consum de droguri; - opinii privind prevenirea consumului de droguri și a răspândirii infecțiilor cu transmitere sexuală; - un set de indicatori a fost atașat fiecărui punct, după cum urmează: - caracteristici sociodemografice ale subiecților (vârstă, sex, etnie, componența familiei), cauzele ajungerii în stradă și perioada în care au trăit pe stradă (pentru copiii străzii), zona în care locuiește, nivel școlar, surse de venit; - nivel de informare (infecția cu HIV și alte infecții cu transmitere sexuală): infecții cu
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
mai mare în ceea ce privește răspândirea infecțiilor cu transmitere sexuală decât cei care își petrec doar ziua pe stradă. Copiii romi chestionați provin din comunități urbane - unii declarându-se „romi românizați” -, comunități în cadrul cărora nu s-au păstrat toate tradițiile culturale specifice etniei. Rezultatele cercetării Copiii străzii Caracteristici sociodemografice ● Vârsta Cea mai mare parte (70,4%) dintre copiii străzii chestionați se înscriu în grupa de vârstă 14-18 ani. Prin chestionarea acestora s-a urmărit investigarea nivelului de cunoștințe, dar și a practicilor la
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
primesc o oarecare protecție împotriva abuzurilor ce pot surveni în orice moment în stradă. De asemenea, ascunderea identității sexuale ca metodă de apărare împotriva abuzurilor sexuale este des întâlnită în stradă, în special la fetele între 12 și 15 ani. ● Etnie 40% dintre copiii străzii s-au declarat romi, în vreme ce 57% s-au declarat români, procente care diferă mult de raportul existent la nivelul populației generale. Procentul ridicat al copiilor romi pare să confirme faptul că romii sunt o minoritate dezavantajată
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
arată faptul că riscul de a ajunge în stradă, însoțiți sau nu de către familii, este mai mare pentru copiii romi decât pentru cei români. EMBED Excel.Chart.8 \s Sursa: Salvați Copiii, 2005. Graficul 2. Distribuția copiilor străzii chestionați, în funcție de etnie ● Relația cu familia 91,1% dintre copiii străzii chestionați stau permanent pe stradă, în timp ce 8,9% își petrec doar ziua pe stradă. Se observă inversarea statistică a acestor două categorii (copii aflați permanent în stradă și copii care muncesc pe timpul
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în timp ce 30,4% dintre ei sunt cuprinși în grupa de vârstă 10-13 ani. Această distribuție reflectă intenția de a include în eșantion copii mai mari, adolescenți, care sunt mai expuși riscurilor. Percepția comună este aceea că în rândul populației de etnie romă sunt mult mai frecvente decât în populația majoritară căsătoria și, implicit, începerea vieții sexuale prin căsătorii impuse la vârste fragede, aspect care ține de tradițiile culturale ale etniei. ● Sex Majoritatea copiilor romi incluși în cercetare au fost de sex
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
expuși riscurilor. Percepția comună este aceea că în rândul populației de etnie romă sunt mult mai frecvente decât în populația majoritară căsătoria și, implicit, începerea vieții sexuale prin căsătorii impuse la vârste fragede, aspect care ține de tradițiile culturale ale etniei. ● Sex Majoritatea copiilor romi incluși în cercetare au fost de sex masculin (55,6%), în timp ce fetele au fost mai puține (44,4%). Aceasta poate fi o consecință a importanței pe care o au băieții/bărbații față de fete. Astfel, acestea trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de 19 ani (conform Studiului Național privind Sănătatea Reproducerii, 1999). Este de menționat că și la populația majoritară vârsta debutului vieții sexuale a scăzut continuu în perioada de după 1989, dar se pare că mai puțin accentuat decât la populația de etnie romă. Această scădere contribuie la creșterea riscurilor pentru copiii romi de a contracta o infecție transmisă pe cale sexuală, pe fondul deficitului de informații care pare să existe, conform cercetării de față. ● Partener - stabil/cunoscut. Comportament Majoritatea (58,1%) celor care
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
străzii (aurolac, bronz, prenadez), ceea ce demonstrează faptul că unii dintre ei sunt în risc de a ajunge în stradă. Acest risc este confirmat de faptul că, așa cum rezultă din datele prezentei cercetări, aproximativ 40% dintre copiii străzii chestionați sunt de etnie romă, semnificativ cu mult peste proporția romilor în populația României. Sursele de informare declarate privitoare la diferitele tipuri de droguri sunt aceleași: mass-media (53,3%) și grupul de cunoscuți (29%). Cele mai importante riscuri ale consumului de droguri sunt considerate
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
planificare familială și prevenirea uzului și abuzului de substanțe ilegale. Sectorul neguvernamental, cu susținere în special internațională, a demarat proiecte-pilot de prevenire HIV/SIDA în rândul lucrătorilor sexuali, utilizatorilor de droguri, bărbaților care practică sexul cu alți bărbați, persoanelor de etnie rromă. Proiectele au demonstrat abordări inovative în munca de prevenire cu grupurile vulnerabile și au permis învățarea unor lecții importante în perspectiva extinderii acestor intervenții la nivel național. Perioada 2000-2003 a marcat, de asemenea, formarea și maturizarea asociațiilor de persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]