8,564 matches
-
1959; Tudor Pamfile, Cântece de țară, București, 1961; Jan Urban Jarník - A. Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, pref. Ovidiu Papadima, București, 1961; Bibliografia revistelor „România literară”, București, 1981; Folclor vechi românesc, București, 1990. Repere bibliografice: Iordan Datcu, Constantin Ciuchindel, „Folclor vechi românesc”, REF, 1990, 2; Al. Dobre, Constantin Ciuchindel, „Folclor vechi românesc”, REF, 1991, 5-6; Datcu, Dicț. etnolog, I, 175. I.D.
CIUCHINDEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286284_a_287613]
-
Jarník - A. Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, pref. Ovidiu Papadima, București, 1961; Bibliografia revistelor „România literară”, București, 1981; Folclor vechi românesc, București, 1990. Repere bibliografice: Iordan Datcu, Constantin Ciuchindel, „Folclor vechi românesc”, REF, 1990, 2; Al. Dobre, Constantin Ciuchindel, „Folclor vechi românesc”, REF, 1991, 5-6; Datcu, Dicț. etnolog, I, 175. I.D.
CIUCHINDEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286284_a_287613]
-
n. Căprioreanu) și al lui Dumitru Ghinoiu. Urmează Școala Pedagogică (1956-1959) la București și face apoi tot aici studii universitare de geografie (1962-1967). Învățător în comuna Independența (1959-1960) și în Fundulea (1960-1962), devine cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor din București (din 1967), unde ajunge șeful sectorului de etnografie (1986-1991) și membru în colegiul „Revistei de etnografie și folclor”. Între 1990 și 1992 a fost secretar științific la Institutul de Tracologie din București. În studiile sale G. este preocupat
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
de geografie (1962-1967). Învățător în comuna Independența (1959-1960) și în Fundulea (1960-1962), devine cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor din București (din 1967), unde ajunge șeful sectorului de etnografie (1986-1991) și membru în colegiul „Revistei de etnografie și folclor”. Între 1990 și 1992 a fost secretar științific la Institutul de Tracologie din București. În studiile sale G. este preocupat de riturile, credințele și miturile românești. Vârstele timpului (1988) reprezintă o abordare genetică, antropologică și comparatistă a calendarului rural, „instrument
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
amintirile pariziene s-a iscat încercarea de roman Un boem român (1860). Precaritatea epicului nu stânjenește privirea critică, uneori cu ascuțimi satirice, aplicată societății românești a vremii. Un capitol pur teoretic efectuează o scurtă incursiune în literatura română, pornind de la folclor. Ar fi una din primele schițe de istoria literaturii la noi. Probabil lui G., și nu fratelui său Ion Ghica, îi aparține romanul neterminat Don Juanii din București, apărut fără semnătură în „Independința” (1861-1862). O altă ipoteză îl propune ca
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
și despre originea moților (Ion Russu Abrudeanu), despre problemele lor culturale. Se publică versuri de Ioan Al. Oveja, Ovidiu Hulea, Aug. Scriban, Gh. Mihail, Victor de la Arieș, Aron Cotruș, Mircea Rădulescu ș.a. Sunt prezente articole de popularizare și culegeri de folclor. Mai apar numele lui N. Gavra, I. Ciocârlan, A. Stoianovici, Emil Dandea, Petru Suciu ș.a. M.Pp.
GLASUL MOŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287293_a_288622]
-
lui Mircea Eliade. A urmat Liceul „Mihai Viteazul” din București (1944-1955), apoi Facultatea de Filologie (1955-1959). Între 1959 și 1962, lucrează ca bibliograf la Biblioteca Academiei Române, iar între 1963 și 1966 e încadrat cercetător la Institutul de Istorie Literară și Folclor. În 1962 funcționează, ca asistent, la Catedra de literatură universală și teorie literară de la Facultatea de Filologie a Universității din București, în 1966 fiind promovat lector. Din noiembrie 1969, predă în Olanda, ca lector la Universitatea din Amsterdam, Facultatea de
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
1963, 1966, 1980) s-a aplecat pios asupra „culturii psihologice românești” - termen pe care l-a creat pentru a exprima ansamblul reflecțiilor despre stările sufletești ale oamenilor și grupurilor umane, așa cum sunt ele încifrate în proverbele, zicătorile și în întreg folclorul românesc. A sondat adânc în scrierile cronicarilor Miron Costin (1633-1691) și Ion Neculce (1672-1745), dar s-a oprit mai ales asupra celei mai vechi scrieri în limba română din Moldova, Letopisețul Țării Moldovei al lui Grigore Ureche (c. 1590-1647), probabil
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Enescu, să ne limităm la aceste exemple, s-au afirmat nu atât într-un spațiu național occidental, cât în spațiul european, date fiind legăturile lor cu mari artiști din culturi naționale diferite. Spațiul public european cuprinde diversitatea tradițiilor, obiceiurilor, cutumelor, folclorului precum și valorile politice europene. Acestea din urmă au nevoie de un consens unanim, articulat atât la nivelul elitelor politice, cât și la nivel societal. Spațiul public european consacră un nou status, cel de european. De fapt, este vorba de afirmarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
aceste trăsături, dar de multe ori în dimensiunea lor anecdotică și nu în conținutul și în consecințele lor reale. Se neglijează că ele au fost create și susținute de un spațiu public românesc. Trebuie să reamintim importanța decisivă acordată tradițiilor, folclorului, istoriei proprii în afirmarea identității naționale și a statului național românesc în ultimii două sute de ani. S-a edificat un spirit public național derivat din modul de a gândi și a acționa al românilor Un nou concept: euronavetist. Românii în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și opțiunile localnicilor în legătură cu aceste formule nu sunt simple păreri despre „adevărul” unuia sau al altuia dintre proverbe, ci expresia unor experiențe de viață, a unui „ethos” colectiv. Fără îndoială, explorarea unei asemenea „protofilozofii” țărănești ar fi întru totul îndreptățită; folclorul local și memoria (individuală și de grup) a sătenilor ar putea potența o asemenea investigație. În ceea ce ne privește, ne-am propus ca, printr-o secțiune despre viziunea tilișcanilor asupra lumii, să confruntăm informația „structurală” despre „neamuri” și „ocupații” cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
potența o asemenea investigație. În ceea ce ne privește, ne-am propus ca, printr-o secțiune despre viziunea tilișcanilor asupra lumii, să confruntăm informația „structurală” despre „neamuri” și „ocupații” cu niște date „suprastructurale”, ținând (cum am arătat) de tradiția orală sau folclorul de la Tilișca, și nu atât de un registru instituțional ori de un repertoriu utilitar de comportament. Probabil că am fi putut începe studiul nostru (monografic) al comunității tilișcane cu ancheta paremiologică; în nici un caz nu am fi putut însă reduce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
reproducând o parte din aceste texte. Se mai pot citi texte din Eminescu și din Vlahuță și sunt inserate versuri originale de Maria Berényi, Lucia Borza, Ștefan Mureșan, precum și proză de Petru Popuța și Lucia Borza. Nu este neglijat nici folclorul local, prin colindele, strigăturile și chiuiturile din Apateu, Chitighaz, Vărșand, Jula. Se dau de asemenea informații despre activitatea Societății culturale a românilor din Budapesta. Lucia Borza traduce din Goga, iar Marosán István din Eminescu. M.Pp.
ALMANAH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285272_a_286601]
-
În 1887, din însărcinarea societății „Kisfaludy”, A. întreprinde o anchetă folclorică în Banat, Hunedoara și Bihor, după care scrie Călătoria mea printre români (Utazásom as oláhok között), în care expune și câteva principii și concluzii privind munca de culegere a folclorului; remarcabilă este aici insistența de a nu se interveni în text. Ideea este reluată și în prefața primului volum de Texte din literatura poporană română (1899), culegere ce include un mare număr de specii folclorice (balade, cântece, colinde, descântece, ghicitori
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
texte lirice culese în aceeași perioadă. A mai publicat o monografie a comitatului Timiș (Temes vármegye, 1912), povești românești traduse în limba maghiară (Román népmesék, Budapesta, f.a.) și articolul Din trecutul poeziei poporane române („Luceafărul”, 1903), în care cercetează influențele folclorului românesc asupra celui maghiar, depistate în texte, melodii, ritmuri, dansuri, sesizând sincretismul creațiilor populare. Concepția lui A. despre folclor, așa cum reiese din lucrările sale, se dovedește una dintre cele mai moderne din epocă. Temeinic informat, la curent cu mișcarea folcloristică
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
traduse în limba maghiară (Román népmesék, Budapesta, f.a.) și articolul Din trecutul poeziei poporane române („Luceafărul”, 1903), în care cercetează influențele folclorului românesc asupra celui maghiar, depistate în texte, melodii, ritmuri, dansuri, sesizând sincretismul creațiilor populare. Concepția lui A. despre folclor, așa cum reiese din lucrările sale, se dovedește una dintre cele mai moderne din epocă. Temeinic informat, la curent cu mișcarea folcloristică din țară și cu cea europeană, el este un precursor al orientării filologice în folclorul românesc, prin redarea fidelă
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
Concepția lui A. despre folclor, așa cum reiese din lucrările sale, se dovedește una dintre cele mai moderne din epocă. Temeinic informat, la curent cu mișcarea folcloristică din țară și cu cea europeană, el este un precursor al orientării filologice în folclorul românesc, prin redarea fidelă a textelor și mai ales prin transcrierea lor după un sistem intermediar între ortografia curentă și transcrierea fonetică. Observații judicioase a făcut cu privire la evoluția genurilor și speciilor folclorice și la asemănarea dintre eposul românesc și al
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
după un sistem intermediar între ortografia curentă și transcrierea fonetică. Observații judicioase a făcut cu privire la evoluția genurilor și speciilor folclorice și la asemănarea dintre eposul românesc și al altor popoare, în special sud-slave. În legătură cu procesul de creație și circulație în folclor, A. ia în discuție necesitatea studierii variantelor. Prin colecția sa, a contribuit la cunoașterea folclorului unor zone puțin investigate până la el (Banat, Hunedoara și, mai ales, Bihor). SCRIERI: Geschichte der rumänischen Literatur, Leipzig, 1906; Elevilor mei. Discurs de deschidere ținut
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
evoluția genurilor și speciilor folclorice și la asemănarea dintre eposul românesc și al altor popoare, în special sud-slave. În legătură cu procesul de creație și circulație în folclor, A. ia în discuție necesitatea studierii variantelor. Prin colecția sa, a contribuit la cunoașterea folclorului unor zone puțin investigate până la el (Banat, Hunedoara și, mai ales, Bihor). SCRIERI: Geschichte der rumänischen Literatur, Leipzig, 1906; Elevilor mei. Discurs de deschidere ținut la Universitatea din Budapesta, Sibiu, 1910. Culegeri: Texte din literatura poporană română, t. I: Poezia
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
oportun Al. Duțu, nu va fi regăsită întreaga activitate intelectuală a societății, ci numai cea "oficială", până în epoca umanistă, când scrisul își începe expansiunea, care se desăvârșește în epoca romantică, când scrisul invadează toate sectoarele activității intelectuale, separându-se de folclor și de arta plastică"4. Cărturarul demonstrează, apoi, că tendințele ideologice ale veacurilor XVI-XVII transpar mult mai bine din pictura murală decât din anale, cronici, inscripții etc. "Pentru secolele al XVI-lea și al XVII-lea, această lectură (a picturii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
câte șapte le atribuie varianta din 1794), "cătcâni" sau căpcăuni (oameni cu cap de câine). Ilustrațiilor edițiilor din secolul al XVIII-lea au insistat asupra acestor ființe înspăimântătoare 60. Multe dintre scenele romanului popular au pătruns în pictura bisericească, în folclor chiar, fiind unul dintre ingredientele speciale ale imaginarului zoomorf, și nu numai, românesc 61. Cantemir, cu hibrizii săi, cu monștrii săi nu venea, deci, pe un teren virgin. Rolul Alexandriei este acela de a fi conturat o tradiție nu doar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
p. 466. 42 Idem, p. 467. 43 Idem, p. 473. 44 Idem, p. 472. 45 Idem, p. 474. 46 D. Cantemir, op. cit., p. 479. 47 Mircea Eliade, Dacii și lupii, în De la Zalmoxis la Genghis-Han. Studii comparative despre religiile și folclorul Daciei și Europei Orientale, traducere de Maria Ivănescu și Cezar Ivănescu, Editura Humanitas, București, 1995, p. 28. 48 Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985, p. 304. 49 Idem, p. 500. 50 Mihai Coman, op. cit., p.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
p. 466. 441 Idem, p. 467. 442 Idem, p. 473. 443 Idem, p. 472. 444 Idem, p. 474. 445 D. Cantemir, op. cit., p. 479. 446 Mircea Eliade, Dacii și lupii, în De la Zalmoxis la Genghis-Han. Studii comparative despre religiile și folclorul Daciei și Europei Orientale, traducere de Maria Ivănescu și Cezar Ivănescu, Editura Humanitas, București, 1995, p. 28. 447 Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985, p. 304. 448 Idem, p. 500. 449 Mihai Coman, op. cit., p.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a le pune în pericol viața și a le împiedica dezvoltarea abilităților de autoapărare. în anumite momente istorice, acte de o mare violență nu doar că nu erau sancționate, dar erau considerate virtuți ale autorilor. Să ne amintim doar bogatul folclor înfățișând haiducii și faptele lor mărețe. Cum poate fi circumscris violenței gestul unui părinte de a oferi spre vânzare rinichiul unuia dintre copiii săi1, în condiții de sărăcie? Câți agresori există într un astfel de gest și ce aspecte cauzale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
scriitorilor. Reverii mimologice / 100 2.9. Literatură cu nume la plural / 104 Partea a treia. MONUMENTALIZAREA / 113 3.1. O altfel de bogăție / 113 3.2. Vremea colecționarilor / 116 3.3. Două modele ale monumentalizării / 122 3.4. 1849. Când folclorul românesc se citea la Paris / 127 3.5. Arheologia ca știință a frumosului / 138 3.6. Estetica dispariției. Creația operelor din resturile vieții / 143 3.7. Metaforele formei: mozaicul și mărgăritărelele / 153 Partea a patra. SINGULARIZAREA / 165 4.1. Cucerirea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]