12,272 matches
-
au lăsat-o posterității. Întorcându-ne la Radu Gyr, ar trebui să redăm și momentele dramatice care i-au marcat existența și au făcut din viața sa una demnă de un roman, dar, mult mai important, îl plasează în larga galerie a celor dăruiți și iubiți de Dumnezeu și prin care Dumnezeu a lucrat în mod minunat asupra năpăstuiților din temnițe. Așadar, calvarul lui Radu Gyr începe în timpul domniei regelui Carol II, în 1937, fiind condamnat la 12 ani de închisoare
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
și să mă plimb. Am citit mai mult decît era obișnuit pentru un băiat din America acelor vremuri și locuri: Oscar Wilde, Anatole France, Baudelaire, chiar Gide. M-am atașat romantic de un alt băiat și ne petreceam sîmbetele explorînd galerii abandonate, plimbîndu-ne pe biciclete și pescuind În iazuri și rîuri. La vremea aceea am fost puternic impresionat de autobiografia unui spărgător, intitulată Nu poți Învinge. Autorul pretindea că și-a petrecut o bună parte din viață În pușcărie. Asta-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
exemple ar putea fi oferite de Londra, New York, Berlin sau Tokyo. Parisul beneficiază de un efect de masă critică, atât în termeni de instituții, cât și de actori culturali: monumente, muzee, teatre, academii, universități, laboratoare științifice, artiști, scriitori, pictori, cântăreți, galerii de artă, editori, creatori de modă, industrii grafice sau media, ca și competențele necesare pentru a administra această capitală a culturii. Parisul constituie unul dintre cele mai cosmopolite centre de activități "cuaternare", adică activități autonome și imateriale. Faptul că orașul
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
arătat că mai mult de jumătate dintre ei trăiesc la Paris și că proporția este și mai ridicată atunci când este vorba despre producția cinematografică, teatrală sau scenică. Recensământul francez din 1990 indica faptul că 625 din cele 1.067 de galerii de artă din țară se află la Paris intra muros (adică în sânul capitalei înțeleasă în sens pur administrativ, în interiorul bulevardului periferic, perimetru în care trăiesc puțin peste două milioane de persoane). Mai mult de 85% din cărțile tipărite în Franța
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
de dans și de replici celebre de teatru, de imagini din spectacole și filme, de metafore poetice și, peste toate, de chipuri luminoase, de frunți nimbate de gânduri, adică de personalități distinse ale culturii, ale artei, ale creației o adevărată galerie de artiști și de tipuri umane remarcabile. Rareori poți avea norocul să întâlnești, adunate al un loc, atâta personalități, atâția oameni dăruiți de Dumnezeu cu harurile cele mai alese; rareori într-o singură carte se adună ca în acest volum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de muzică și de desen în programa școlară, în toți cei 12 ani de învățământ, terminând cu liceul. O singură oră pe săptămână nu ajută la nimic... D.P. Totul începe, de fapt, de la educație, de la infrastructura culturală, care se numește galerie de artă modernă și contemporană, muzeu de artă modernă. Pentru că, în primul rând, lumea nu știe că între arta modernă și arta contemporană e o diferență, nu? Una este arta modernă, pe care criticii o consideră între sfârșitul secolului al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
La noi nu există așa ceva. Nu ai cum să-ți faci o idee. Foarte mulți străini care vin în România întreabă: "vreau să văd un muzeu cu artiști moderni din Iași din secolul al XX-lea." Nu există decât o galerie foarte mică la Palatul Culturii, care nu cuprinde decât artiști până într-un anumit an, iar din anii '70 încoace nu există nici o lucrare reprezentativă pentru un oraș cultural cum este Iașul, pentru că nu au fost bani de achiziție. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Ionescu! A.V. Ați spus că ați dori să ajungeți la idealul numit Shakespeare... R.G. Nu mi-a reușit, până acum! A.V. Și totuși, cărui tip de public vă adresați? Vreți să vă-nțeleagă toți, vreți să vă-nțeleagă "galeria, sau o "elită"? R.G. Am dat exemplul ăsta tot timpul, mi se pare realmente important. Cântăreața Mariana Nicolescu organizează în fiecare an la Brăila festivalul "Hariclea Darclée. Darclée a fost o fiică a Brăilei care a ajuns o mare solistă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
un festival-concurs de canto, unde se cântă o muzică foarte "grea" pentru publicul despre care se crede că nu ar aprecia muzica de operă, în piața orașului... A.V. ... eu am pus ghilimelele când m-am referit la publicul de la galerie... R.G. ...da-da-da, și eu repet ghilimelele astea. Piața din Brăila, când se transmite concursul pe panouri uriașe, este plină de oameni, iar la festivitatea, la concertul de gala, la închiderea festivalului, când tenorii și sopranele participant la concurs cântă muzică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
decât sunt eu! De asta m-au chemat americanii. E adevărat că Statele Unite sunt o țară cu totul specială, pentru că te acceptă și te integrează. Am un băiat regizor, Felix Alexa, și un băiat artist vizual, Cristian Alexa, directorul unei galerii din New York. Se simte acasă și acolo. A vândut de curând la Londra, pentru galeria sa, tablouri în valoare de 1.500.000 de dolari. Mi-a spus "fac marketing în America cu experiența din România!", ciudat nu? A.V.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
țară cu totul specială, pentru că te acceptă și te integrează. Am un băiat regizor, Felix Alexa, și un băiat artist vizual, Cristian Alexa, directorul unei galerii din New York. Se simte acasă și acolo. A vândut de curând la Londra, pentru galeria sa, tablouri în valoare de 1.500.000 de dolari. Mi-a spus "fac marketing în America cu experiența din România!", ciudat nu? A.V. Ați realizat, ca regizor, și spectacole de teatru radiofonic. Pentru un creator al spectacolului vizual
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
simplu să spun că, prin această dublă tragedie, doctorul Dobrescu și iubita lui, doamna Dobrescu, au fost aleșii unei voințe supreme. Nu mă învrednicesc însă de atâta credință și nu cunosc alfabetul care descifrează textul marilor mistere. ALEXANDRU ȚUPA În galeria marilor medici ai Iașului îl așez la un loc de onoare pe Alexandru Țupa, titularul catedrei de histologie între anii 1930-1956. Multe generații nu-și pot imagina anii de studenție fără Alexandru Țupa care, postum, pare a fi zidit în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de a-i stăpâni resursele. Nu întâmplător ea a fost practicată de către unii din marii pictori ai lumii ca Dürer, Turner, Cézanne, Dufy, Marquet ș.a. , iar dintre români Luchian, Tonitza, Palladdy, Șirato, Dimitrescu, Dărăscu, Steriadi, Acontz, Craiu în ilustra lor galerie înscriindu-se și Mihai Cămăruț prin cele mai izbutite lucrari ale sale. ÎN LOC DE ÎNCHEIERE Din ansamblul creației sale, personalitatea pictorului M. Cămăruț se desprinde în toată autenticitatea sa, înălțându-se dincolo de trecerea implacabilă a timpului - monumentală și adânc umană
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
Iași, organizează prima „Expoziție retrospectivă Mihai Cămăruț deschisă la Iași, în sala „Victoria, cu lucrări din patrimoniul muzeului și din colecția artistului. Au fost expuse 74 de picturi și 10 acuarele. 1979 „Expoziția retrospectivă Mihai Cămăruț a fost itinerată la Galeriile de artă din Bacău și într-o formă mai restrânsă, la muzeele de artă din Suceava și Piatra Neamnț. 1980 Participă la expoziția omagială „2050 de ani de la constituirea primului stat dac centralizat, deschisă la sala „Victoria din Iași. 1981
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
dac centralizat, deschisă la sala „Victoria din Iași. 1981 Figureaza cu trei peisaje la Expoziția „Anotimpuriși cu 5 compoziții la expoziția tematică „Imaginea omului în creația artiștilor ieșeni contemporani, ambele organizate de către Muzeul de Artă din Iași. Se deschide la Galeria „Cronica din Iași „Expoziția Mihai Cămăruț cu lucrări din colecția dr. Hortensiu Aldea. Moare la 10 noiembrie, în vârstă de 77 de ani și este înmormântat la Cimitirul „Eternitatea din Iași 28 1982 Este reprezentat în Expoziția de acuarelă Ieșeană
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
Ilisei În toamna anului 1961, când îmi începeam studiile universitare în Iași, la Universitate, la Filologie, Secția română, alături de alți aproape 200 de colegi, în imensul amfiteatru I/1, la impunătoarea și distanta catedră se perindau ca într-o holbaniană "galerie de dascăli" titularii cursurilor din primul an. Între cei care ne-au atras luarea aminte a fost și cel care preda Istoria literaturii române vechi. Avea ceva părintesc în felul de a fi. Patetismul prelegerilor sale nu distona, dimpotrivă prindea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Popescu. Acelor exemple le-ar putea fi adăugate altele, tot din operele unor preoptzeciști, precum Marin Sorescu sau oniricii Dumitru Țepeneag, Vintilă Ivănceanu ș.a. În Poetica postmodernismului (1996) Liviu Petrescu face referiri nu numai la proza optzecistă, ci și la Galeria cu viță sălbatică de Constantin Țoiu, la romanele lui Paul Georgescu, la Corn de vânătoare de Al. Ivasiuc și chiar la Huliganii de Mircea Eliade, scrieri în care depistează manifestarea uneia sau alteia din trăsăturile ce vor defini poetica p.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
piramida și moartea". Un alt "răspuns" oferă Eminescu în Memento mori: "Întrebările de tine, Pe-a istoriei lungi unde, se ridică ca ruine Și prin valuri de gândire mitici stânce se sulev". Piramida "răspunde" nu atât cu cadavrele îmbălsămate în galeriile ei, ci și cu "lopata de țărână" de la temelia ei. Eminescu a fost atent la această simbolistică a constructorilor de-a așeza o "lopată de pământ 7 la baza piramidei. Nici stînca nu are durabilitate fără magma pământului: "Cum sub
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
renașterea, cât tragicul unei litere rămase "oscure"30: "Oscur, necunoscut, o literă Ce necitită a fost rămas de toți..." (Decebal, ms. 2254) Orice literă, orice carte își așteaptă "magul", "înțeleptul" să o tălmăcească. Inițierea este sinonimă cu credința. De aici galeria de sihaștri care ocrotesc mersul lumii socotind, cu aspră măsură, faptele ei și păstrându-se și ei înșiși în puritate ("în rugăciuni asceze"), dar și veghind idealul unei patrii mitice (Dacia), condusă după legile inițierii în tainele universului. Astfel este
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
primară la Ploiești, apoi, familia mutându-se la Blaj, va termina aici liceul (1950). Între 1952 și 1956 urmează Facultatea de Filologie la Universitatea din Cluj. Funcționează ca redactor la „Tribuna” (din 1957) și este în același timp custode al Galeriilor de Artă „Tribuna” (1957-1985), unde au expus peste 150 de artiști plastici din țară și din străinătate. A fost directorul departamentului Arte vizuale din cadrul Asociației Culturale „Lucian Blaga” pentru UNESCO, consilier editorial la revista „Han Yana News” din Cluj-Napoca (din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
a modului de lucru în rețea, astfel încât popularizarea Internet-ului și practicile colective ale culturii timpului liber au influențat o abordare relațională a expoziției. Criticile care au fost aduse practicilor artistice relaționale au avut în vedere restricționarea lor la spațiul galeriilor și al centrelor de artă ceea ce ar intra în contradicție cu ideea de sociabilitate generalizată și nu ar permite conflictul social și disputa, care ar trebui să reflecte în mod real diferențele și divergențele specifice spațiului public, deoarece ar crea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
rol critic, teoreticianul francez afirmă că spațiul expozițional care i-ar reprezenta cel mai potrivit pe artiștii generației actuale ar fi socius, respectiv canalele de distribuire a informațiilor și produselor activate în spațiul public al centrelor de artă ori al galeriilor, al cluburilor și al tricourilor ori al înregistrărilor. Având în vedere faptul că corpul social nu mai poate fi privit ca un tot organic, ci ca un corp divizat în spații de influență (lobbies), cote și comunități raportate la un
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de la localizarea socială și psihică, publică și privată a imaginii. Potrivit lui Martin Lister și Liz Wells, contextul ar influența felul în care privim imaginile, prin construirea anumitor așteptări. De pildă, imaginea unei campanii publicitare ar fi receptată diferit într-o galerie de artă, pe o autostradă ori în paginile unei reviste. Experiența privirii devine una inter-discursivă, analizând imaginea dintr-o perspectivă situațională, referențială ori rezonantă, ori dintr-o perspectivă a reprezentării unei istorii sociale. Un alt nivel al analizei ia în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
acest context, critica de artă ar putea fi percepută ca o alternativă inter-instituțională (academică, profesională și administrativă / managerială / curatorială) de abordare a practicii artistice contemporane, creând astfel posibilitatea unei comunicări între lumea academică (universități, centre de cercetare) și cea non-academică (galerii, centre de artă, muzee, organizații non-guvernamentale). Din perspectiva lui Roger Seamon 120, ca activitate umană ubicuă, critica este o parte inerentă a culturii în general. Obiectele criticii pot fi instrumente (artefacte cu scop specific), fapte (acțiuni judecate din perspectivă morală
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a criticii de artă descriptive și a criticii de artă poetice 123. În ceea ce privește eseul de catalog, acesta ar fi, probabil, cel mai puțin citit tip de critică de artă, deoarece, în cele mai multe cazuri, ar fi tipul de scriere solicitat de galerii și care ar implica, în general, abordări pozitive ale lucrărilor de artă, semănând cu scrisorile de recomandare. Punând accent mai curând pe ton și pe genul de evocare deschisă, acest gen de critică de artă este foarte rar luat în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]