7,158 matches
-
s-a adus acelor publicații care, deși pretindeau că sunt independente, serveau anumitor interese: "Dar mulțimea cea mare, omul ce vrea să afle adevărul întreg și nemeșteșugit nu e îndestulat cu ceea ce-i dă presa de partid; el aleargă la gazete independente; și rău de tot se păcălește când ia în mână o gazetă și vede că sub vălul independenței sevește interese particulare"944. Autorii au insistat că acest ziarunplea un gol pe scena publicistică din România, tocmai datorită faptului că
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
interese: "Dar mulțimea cea mare, omul ce vrea să afle adevărul întreg și nemeșteșugit nu e îndestulat cu ceea ce-i dă presa de partid; el aleargă la gazete independente; și rău de tot se păcălește când ia în mână o gazetă și vede că sub vălul independenței sevește interese particulare"944. Autorii au insistat că acest ziarunplea un gol pe scena publicistică din România, tocmai datorită faptului că trebuia să fie independent și nu reprezenta niciun partid politic 945. Redactorii și-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nu a funcționat și că unele instalații și utilaje au fost deteriorate în 19441009. În lipsa tipografiei, un "comitet de redactare a broșurilor religioase ce țineau locul revistei Lumina creștinului" a luat decizia publicării unei reviste noi, care să suplinescă lipsa gazetei amintite și care urma să apară în Atelierele Grafice Al. Țerek 1010. Tipografia Presa Bună a funcționat în Iași, și strada Ștefan cel Mare, nr. 56, într-o clădire proprie (special construită); deținea un motor electric de 10 cai putere
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Cattolica, quad. 1672, 12.II.1920. La Civilta Cattolica, quad. 1677, 23.IV.1920. La Civilta Cattolica, 1926. Curierul creștin, Cluj, 1934. Curierul parohiei catolice din Galați, Galați, 1925-1930. Duminica, Baia Mare, 1935. Ecclesia, nr. 286, 1950. Farul nou, București, 1934-1944. Gazeta Maramureșeană, Sighet, 1918. Gazeta Transilvaniei, Blaj, 1917-1918. Jugendfreund, București, 1921-1924. Lumina creștinului, Iași, 1913-1916, 1919-1944. Monitorul oficial, nr. 61, 15 martie 1930. Osservatore romano, Roma, 1924-1940. Revista catolică, București, 1912-1916. Sentinele catolică, Iași, 1921-1934. Sentinela Ortodoxă, Iași, 1932. Sionul românesc
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
II.1920. La Civilta Cattolica, quad. 1677, 23.IV.1920. La Civilta Cattolica, 1926. Curierul creștin, Cluj, 1934. Curierul parohiei catolice din Galați, Galați, 1925-1930. Duminica, Baia Mare, 1935. Ecclesia, nr. 286, 1950. Farul nou, București, 1934-1944. Gazeta Maramureșeană, Sighet, 1918. Gazeta Transilvaniei, Blaj, 1917-1918. Jugendfreund, București, 1921-1924. Lumina creștinului, Iași, 1913-1916, 1919-1944. Monitorul oficial, nr. 61, 15 martie 1930. Osservatore romano, Roma, 1924-1940. Revista catolică, București, 1912-1916. Sentinele catolică, Iași, 1921-1934. Sentinela Ortodoxă, Iași, 1932. Sionul românesc, Lugoj, 1921. Unirea, Blaj
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1933-1936, Citta del Vaticano, 2011. New Catholic Encyclopedia, Catholic University of America, 1967. New Larousse Encyclopedia of Mythology, Introduction by Robert Gravws, Crescent Books, New York, 1987. Noul dicționar universal al limbii române, Editura Litera Internațional, București, 2007. Publicațiile periodice românești (gazete, ziare, reviste), Tom I (alfabetic: 1820-1906), Descriere bibliografică de Hodoș, Nerva, Al. Sandi Ionescu, cu o introducere de Ion Bianu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1913. Publicațiile periodice românești (gazete, ziare, reviste), Tom II, Catalog alfabetic (1907-1918 și Supliment
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
române, Editura Litera Internațional, București, 2007. Publicațiile periodice românești (gazete, ziare, reviste), Tom I (alfabetic: 1820-1906), Descriere bibliografică de Hodoș, Nerva, Al. Sandi Ionescu, cu o introducere de Ion Bianu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1913. Publicațiile periodice românești (gazete, ziare, reviste), Tom II, Catalog alfabetic (1907-1918 și Supliment: 1790-1906), Descriere bibliografică de Băiuculescu George, Georgeta Răduică și Neonila Onofrei, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1969. Publicațiile periodice românești (gazete, ziare, reviste), Tom III, Catalog alfabetic (1919- 1924), Descriere
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Academiei Republicii Socialiste România, București, 1913. Publicațiile periodice românești (gazete, ziare, reviste), Tom II, Catalog alfabetic (1907-1918 și Supliment: 1790-1906), Descriere bibliografică de Băiuculescu George, Georgeta Răduică și Neonila Onofrei, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1969. Publicațiile periodice românești (gazete, ziare, reviste), Tom III, Catalog alfabetic (1919- 1924), Descriere bibliografică de Desa Ileana Stanca, Dulciu Morărescu, Postfață de Gabriel Ștrempel, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1987. Publicațiile periodice românești (gazete, ziare, reviste), Tom IV, Catalog alfabetic (1925-1930), Descriere bibliografică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Academiei Republicii Socialiste România, București, 1969. Publicațiile periodice românești (gazete, ziare, reviste), Tom III, Catalog alfabetic (1919- 1924), Descriere bibliografică de Desa Ileana Stanca, Dulciu Morărescu, Postfață de Gabriel Ștrempel, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1987. Publicațiile periodice românești (gazete, ziare, reviste), Tom IV, Catalog alfabetic (1925-1930), Descriere bibliografică de Desa Ileana Stanca, Dulciu Morărescu, Postfață de Gabriel Ștrempel, Editura Academiei Române, București, 2003. Publicațiile periodice românești (gazete, ziare, reviste), Tom V, Catalog alfabetic (1931-1935), Partea I, Descriere bibliografică de Desa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de Gabriel Ștrempel, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1987. Publicațiile periodice românești (gazete, ziare, reviste), Tom IV, Catalog alfabetic (1925-1930), Descriere bibliografică de Desa Ileana Stanca, Dulciu Morărescu, Postfață de Gabriel Ștrempel, Editura Academiei Române, București, 2003. Publicațiile periodice românești (gazete, ziare, reviste), Tom V, Catalog alfabetic (1931-1935), Partea I, Descriere bibliografică de Desa Ileana Stanca, Mălușanu Elena Ioana, Prefață de Gabriel Ștrempel, Editura Academiei Române, București, 2009. Răduică, Georgeta, Răduică, Nicolin, Dicționarul presei românești (1731-1918), Editura Științifică, București, 1995. Recensământul general
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Coltor, Ioan, "Raporturile noastre diplomatice cu Vaticanul", în Cultura creștină, anul XIII, nr. 7-8, iulie-august 1924. Constantinescu, Alexandru N., "Concordatul cu Vaticanul", în Noua Revistă Bisericească, anul X, nr. 6-9, iunie-septembrie 1928 Cristea, Marina, "Primul ziar românesc Fama Lipskii", în Gazeta literară, 3 februarie 1966. Damșa, Teodor, Biserica Greco-Catolică din România în perspectiva istorică, Editura de Vest, Timișoara, 1994. Dante, F., Storia della Civilta Cattolica (1850-1891), Edizioni Studium, Roma, 1990. De Lamennais, F., Correspondance inedite, vol. II, Paris 1863. Deletant, Denis
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
op. cit., pp. 192-193. 190 C. Almuina Fernandez, op. cit, p. 142. 191 Tot în această categorie, putem include La Correspondencia de España. Împreună, numărau între 50.000 și 100.000 de exemplare (M.C. Seoane, M.D. Saiz, op. cit., pp. 44-45). 192 Gazetele de partid erau legate de un anumit grup sau de o personalitate politică. În 1913, se distingeau conservatoarea La Época (6.000-7.000 de exemplare), maurista El Globo (8.000), El Universal, al Contelui Romanones y Canalejas (15.000), republicanele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
298 Bazele jurnalisticii românești au fost puse în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Primul ziar tipărit în Moldova a fost Courrier de Moldavie, la 18 februarie 1790. Sunt cunoscute cinci numere, care cuprind multe știri despre Revoluția Franceză, gazeta apărând chiar în limba franceză (Octavian Butoi, "Istoria presei românești", în Analele Universității București, anul XVIII, nr. 2, București, 1969, p. 1). 299 Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu, Publicații periodice românești, București, 1913, p. 19; Ion Lupaș, "Începuturile și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1). 299 Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu, Publicații periodice românești, București, 1913, p. 19; Ion Lupaș, "Începuturile și epocile istorice ale ziaristicii românești ardelene", în Studii istorice, volumul V, Sibiu-Cluj, 1945-1946, Marina Cristea, "Primul ziar românesc Fama Lipskii", în Gazeta literară, 3 februarie, 1966, Nicolae Iorga, Istoria presei românești, Editura Atelierele Societății Anonime "Adevarul", București, 1922. 300 Victor Vișinescu, Stilistica presei. Introducere în receptarea discursului mediatic, Editura Victor, București, 2003, p. 106. 301 Ne referim la teritoriul României Mari, chiar dacă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fiul Anei (n. Isăilă) și al lui Aron Cotruș, preot. C. face liceul la Blaj și Brașov și, din 1911, un an la Facultatea de Litere din Viena. Întors în țară, e redactor la „Românul” din Arad (1913) și la „Gazeta Transilvaniei” (1915). Înrolat, își face stagiul în armata imperială, e trimis pe frontul italian (1916), apoi se integrează în Legiunea Română; la încheierea păcii obține un post în cadrul Legației României la Roma (1919). În 1920 vine la Arad, unde reintră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Înrolat, își face stagiul în armata imperială, e trimis pe frontul italian (1916), apoi se integrează în Legiunea Română; la încheierea păcii obține un post în cadrul Legației României la Roma (1919). În 1920 vine la Arad, unde reintră în redacția gazetei „Românul”, apoi la Timișoara, unde unde în 1927-1928 e director al revistei „Banatul”. În 1928 este angajat stagiar la Ministerul de Externe, ulterior atașat de presă la Milano (1929), iar din 1931, în aceeași calitate, în cadrul Legației României la Varșovia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Varșovia. Rechemat la București, în minister (1937), după trei ani e promovat consilier de presă pe lângă Legația României la Madrid (1940-1945); după al doilea război mondial, oponent al regimului din țară, rămâne în Spania, unde în 1954 editează, la Madrid, gazeta „Carpații”. Se autoexilează în Canada (1957) și de acolo în Statele Unite ale Americii, în California. Individualitate intens retorică, la C. ideile, entuziasmele și reprezentările se manifestă în mod tumultuos-colosal, într-o tensiune înaltă, virilă; pasiunile eruptive se suprapun parcă argumentelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
1878, înființează la 13 septembrie 1881 periodicul „Fraternitatea italo-română”. Din mai 1882 denumirea periodicului devine „Frăția româno-italiană”. Primirea favorabilă făcută de public acestui „ziar popular”, cum era subintitulat, îl îndeamnă pe Cazzavillan să editeze începând cu ianuarie 1883 încă o gazetă, „Trebuinciosul”, cu un conținut mai variat, în care literatura originală stă alături de foiletoane romanțioase, traduse din italiană, și de o publicitate foarte activă. Încurajat de succesul comercial obținut și de creșterea tirajului până la cinci mii de exemplare vândute prin abonament
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
oferi cititorilor „cele din urmă știri din lumea întreagă telegrafice și telefonice”. U. apare sub direcția editorului, care era și proprietarul tipografiei. În alegerea denumirii el se inspiră, așa cum mărturisește, de la Ioan Genilie, care în 1845 scosese la București prima gazetă cu acest titlu. Noul ziar va ieși dimineața, în timp ce marile cotidiene ale epocii, „România”, „Voința națională” sau „România liberă”, apăreau după-amiaza. Între septembrie 1885 și ianuarie 1886 direcția gazetei este asigurată de Nicolae Procopiu, care va deveni pentru multă vreme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
mărturisește, de la Ioan Genilie, care în 1845 scosese la București prima gazetă cu acest titlu. Noul ziar va ieși dimineața, în timp ce marile cotidiene ale epocii, „România”, „Voința națională” sau „România liberă”, apăreau după-amiaza. Între septembrie 1885 și ianuarie 1886 direcția gazetei este asigurată de Nicolae Procopiu, care va deveni pentru multă vreme redactor-șef. Alcătuit după modelul gazetelor italiene, independent politicește, cu un caracter popular, având menirea de a difuza în mod obiectiv informația politică și socială din țară și din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
va ieși dimineața, în timp ce marile cotidiene ale epocii, „România”, „Voința națională” sau „România liberă”, apăreau după-amiaza. Între septembrie 1885 și ianuarie 1886 direcția gazetei este asigurată de Nicolae Procopiu, care va deveni pentru multă vreme redactor-șef. Alcătuit după modelul gazetelor italiene, independent politicește, cu un caracter popular, având menirea de a difuza în mod obiectiv informația politică și socială din țară și din străinătate, ziarul își formează un public, ceea ce îi permite editorului să mărească formatul, să înmulțească numărul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
cronici literare și artistice, traduceri. Articolele literare nu erau de directivă, ci urmăreau să semnaleze și să comenteze în spirit neutru cărțile nou apărute, evenimentele mai însemnate ale vieții literare și intelectuale. În mod obișnuit, până la 1900 cronicarii literari ai gazetei sunt Iuliu I. Roșca (semnând Caros) și Ion Gorun (Al. I. Hodoș). Cu publicistică artistică și literară colaborează D. Stăncescu, Al. Vlahuță, I.L. Caragiale, G. Coșbuc, D. Teleor, Cincinat Pavelescu. Comentarii și cronici privitoare la viața teatrală sau muzicală dau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
pe săptămână, Notițe critice, în care se ocupă de cele mai variate chestiuni politice și culturale. Sub același generic include și prozele pe care în 1901 le va înmănunchea în volumul Momente. Luigi Cazzavillan murind în 1903, mai mulți ani gazeta nu va avea director; responsabilitățile conducerii revin soției lui, Teodora Cazzavillan, ajutată de prim-redactorul Ion Popescu, ziarist format în redacția U. Aspectul grafic al ziarului, precum și conținutul se îmbunătățesc continuu. În 1909 și 1910 director este N. Dumitrescu-Câmpina, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
ianuarie 1922 împreună cu o echipă redacțională din care fac parte Mihail Negru (prim-redactor), B. Marian (secretar general de redacție), Romulus Seișanu (care curând va prelua conducerea redacției pentru următoarele decenii, până în august 1944), B. Cecropide ș.a. Orientarea literară a gazetei nu a fost influențată de schimbările din conducere. În 1903 și 1904, alături de vechii colaboratori vin scriitori tineri, unii aflați la începutul carierei. I.G. Duca trimite, în continuare, o cronică de politică externă foarte apreciată de cititori, pe care o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
și cronici plastice; o cronică a limbii, adesea contestată, dar urmărită cu interes, dă, uneori săptămânal, alteori la intervale mari, Timoleon Pisani. Ca și înainte de 1918, orientarea în materie de cultură și literatură se menține între coordonatele direcției generale a gazetei. După 1935, când se poate vorbi la U. de o radicalizare a ideilor politice în sensul abordării problemei naționale prin situarea tot mai clară la dreapta (în primul rând prin articolele lui Silviu Dragomir, Romulus Seișanu, N. Batzaria ș.a.), comentariile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]