7,834 matches
-
anul viitor. Îmi promite, de altminteri, să-mi trimită o prezentare detaliată a programului lor, În lunile ce vor urma. În ce mă privește, sunt Încântat de această perspectivă și Îți mulțumesc Încă o dată, Nicki, pentru gândul tău atât de generos! Dragii mei, Îmi lipsiți enorm! Deși pe voi vă simt cu mult mai aproape - chiar și spațial! - decât pe oricare dintre prietenii mei de aici. Vă Îmbrățișez, pe amândoi, cu dragoste, Liviu * ș5ț Probabil, decembrie 1994 Dragii mei, Îmi e
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
despre tine. Dincolo de orice, Îmi este Însă nespus de dor de voi; mă simt mereu lângă voi, alături de voi, În preajma voastră. Nu știu cât mai fac pe drum scrisorile, până să ajungă la voi; mă iau totuși după un calcul cât mai generos, menindu-i epistolei de față să nu Întârzie mai mult de trei săptămâni. Ea vă va sosi când Nicki se va afla În pragul aniversării zilei de naștere. De aceea, Îngăduie-mi, te rog, Nicki, să te Îmbrățișez de pe acum
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Știu doar că l-am Înjurat tot timpul pe Barbu», povestea. A fost chinuit și În ultimii ani. Hăituit de viața pe care o ducea. Cine poate spune cum ar fi fost mai bine?... Să fi fost om cumsecade, politicos, generos? În cazul focului, s-a putut evalua acțiunea nocivă și cea binefăcătoare. La fel, În cazul apei. Poate și pentru energia atomică. Pentru energia psihică, Însă, disocierea nu operează. Din același focar pornește și răul, și chinul, și creația. De
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Un fel de terapie Înșelătoare. Partir, c’est tricher un peu... Standardele occidentale nu sunt totuși valabile peste tot. N-ar trebui uitate contrastele și contradicțiile lumii de azi. Zonele geografice În care realitatea economică și politică nu este deloc generoasă cu această nevoie de circulație, de schimb emoțional și informațional, sunt Încă numeroase. * Am plecat din București Într-o duminică rece și senină. Orele pe care le-am Împărțit cu prietenii Înaintea plecării se Încărcaseră de o dureroasă incertitudine. Nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și globale incertitudini planetare. În ianuarie 2002, În drum spre podiumul festiv de la Percoto, ne-am oprit, Cella și cu mine, pentru patru zile, la Veneția. Familia Nonino care subvenționa râvnitul Premiu Internațional de Literatură ne oferise ca dar acest generos răgaz preliminar. Locuiam la un elegant hotel din partea luxoasă a orașului, bărcile și apa se aflau la un pas, ca și În ecranul ferestrei din cameră. Vreme excelentă, soare primăvăratec, turiști puțini, berechet timp de plimbări și delăsare. Nopți Înstelate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de țara natală, În Lumea cu adevărat Nouă de peste ocean. Trecuseră doar trei ani de la plecarea mea din România. Entuziasmul și deprimarea ritmau o dificilă descătușare de trecut. Himera scrisului, de care continuam să mă Înlănțui, trimitea, Însă, neașteptate semne generoase. Necunoscutul scriitor român ajuns În 1987 În Berlinul Occidental se afla, la finele răvășitor al anului 1989, „protejat” de patru volume apărute, Între timp, În Occident și În așteptarea altora, aflate sub tipar. Miracol!... trebuia să admit. Sceptic, cum mă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
greși, poate, numindu-l Auschwitz, deși ar fi, probabil, o simplificare), dar asimilarea și transmiterea „eului” către receptor este senină, cordială, chiar afectuoasă. Paradoxul se poate citi și În omul Kertész, de o constantă afabilitate, gentil și glumeț, de o generoasă deschidere spre interlocutor. Cel care a fost atât de timpuriu instruit În ravagiile urii și nu ar renunța nicicând la experiența care i-a marcat destinul s-a constituit, ca om și ca artist, cu o calmă Înțelepciune, distilând cu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
modulațiile, rafinamentele, vulgaritățile ei. Speriați de elasticitatea, obscuritătile, anomaliile, argoul, asperitățile, surprizele stilistice ale autorului, intermediarii Îl și uită, nu o dată, pe acesta, grăbiți doar să-l „Încetățenească” În propria lor limbă. Nu puteam decât să admir, din nou, curtoazia generoasă a lui Claudio și În buna colaborare cu buni traducători. „Fidelitatea trebuie să fie, ca toate fidelitățile, absolut liberă”, Încheiase Claudio seminarul nostru tripartit. „Toate infracțiunile sunt permise pentru a păstra, În limba-țintă, esența originalului. Opțiunile Îndrăznețe, aparent infidele, sunt
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nesfârșite asaltează, Înainte de toate, propria antrepriză, reprezentările proprii, incursiunea temerară și creatoare În neștiut și invizibil. Jocul adult se inventă și subminează continuu pe sine. * Extrema mobilitate spirituală a invitatului nostru s-a convertit instantaneu, În contactul cu clasa, În generoasa sa capacitate de a-și asuma Întrebările studenților ca și cum ar fi fost ale sale. Medita la ele, dinăuntrul laboratorului literar, nu de la amvonul didactic. Nuanțat, vibratil, autorul devenea un ghid fratern și locvace, cu acea fermecătoare gentilețe latină a dialogului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Această organizație izbutise, în aprilie 1936, să tipărească, cu aprobarea cenzurii, colecția de articole ale lui Ion Moța, intitulată „Cranii de lemn”. Faptul părea incredibil, căci era singurul loc din România în care cenzura s-a arătat, într-un fel generoasă față de legionari. Ce se petrecuse la Sibiu, ca legionarii să se bucure de acest tratament de favoare? Foarte simplu, șefii organizației s-au împrietenit cu șeful cenzurii, un ofițer; și acesta s-a declarat dispus, pe propriile sale riscuri, să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
În volumul Munca obligatorie a evreilor din România. Documente, Alexandru Florian oferă pentru întâia dată un studiu de referință centrat pe sistemul de muncă forțată impus de autoritățile române evreilor din Regat și Transilvania de Sud. Studiul introductiv și selecția generoasă a 245 de documente de arhivă oferă baza pentru a înțelege dezvoltarea, natura și impactul acestui important aspect al războiului dus de România între anii 1940 și 1944 împotriva propriei populații de etnie evreiască. Dincolo de mecanismele administrative ale sistemului de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fie lucrat în cadrul acțiunii “VENUS” de către compartimentul mai sus-menționat. Șeful serviciului II Colonel Șerban Petru D.Gh./CW 3 ex. RD..004502/00989 14.07/1986 Motive pentru domnul Spiridon se găseau oricând , doar apariția cărții în cele două ediții, respira generos în librării după 1989. De ce a evitat să scrie despre mine ? Ce angajament anume a excedat obligația-i firească de a face referiri la contribuția lui Tacu la rezistență anticomunistă? M-am simțit îndreptățit să fac din toate acestea un
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
glandulară le-a dat elanul să difuzeze mistificări leniniste,(tromboane”) și vorba ceea , unde merge mia merge și suta . Printr-o insistență în forță au obținut complicitatea unor autorități locale, exemplu dl Simirad și astfel au reușit să deschidă porți generoase către privilegii . “Peste două zile , adică pe 16 decembrie , a fost arestat de la servici dl Casian Maria Spiridon “capul limpede al întregii acțiuni”, pentru vina de a fi participat la revoluția din 14 decembrie Piața Unirii ora 16” . N.n. Ne
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
corespund”. Ideologul cere prozatorului „părăsirea clișeelor naturaliste anacronice”, fiindcă „noi așteptăm de la scriitorii noștri portretul țăranului împroprietărit, în care se naște conștiința demnității omenești” (Un scriitor talentat și o concepție literară depășită, 19/1948). Reportajul se bucură de un spațiu generos, fiind înscris în aceleași cerințe ideologice. Publică Ioana Postelnicu (Jurnal de șantier. Bumbești-Livezeni, 27/1948), Geo Bogza, Eugen Jebeleanu, Ben Corlaciu. Și teatrul din F. este populat de personaje emblematic-comice: brigadierul UTM, ciobanul. În piesa radiofonică Ciobanul de pe Ceanul Mare
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
viață autentică, trăită pătimaș, cu frenezia vitalistă proprie prozei americane. Fundamental realiste, trecând însă dincolo de limitele înregistrării imediatului, într-o zonă de zbucium sufletesc neobișnuit de intens, nuvelele, povestirile și romanul lui conțin relatarea tribulațiilor unui erou însuflețit de idealuri generoase, de năzuința purității, pe care societatea nu îl poate accepta. E un destin ce depășește particularul, aspirând să exprime condiția ființei umane. SCRIERI: Gări cardinale, București, 1974; Om în mers, I, București, 1979; Fereastră la stradă, București, 1982; Fotolii și
GABRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287121_a_288450]
-
sensul doar când sunt proiectate pe planul divin: eroii păcătuiesc prin aroganță și violență, iar zeii care cârmuiesc lumea le dau o dreaptă pedeapsă. La Sofocle, acțiunea umană își pierde în parte dependența de lumea divină, iar eroii buni și generoși îndură nevinovați nenorocirea, ceea ce nu pune însă în cauză justiția divină, ci evidențiază doar nimicnicia oamenilor față de sublimitatea zeilor. La Euripide, scriitor influențat de religia tradițională, dar și de filosofia sofiștilor, concepția despre divinitate și rolul ei în destinul omenesc
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
sanitar au atitudinea cea mai negativă. În acest caz, pare evident faptul că atitudinea este modelată de experiența anterioară. Sume mari, dar nu la fel de mari se plătesc În cazul unor atitudini mai degrabă tolerante. În această situație, atitudinea este mai generoasă, În cazul plăților informale. Altfel spus, cu cât atitudinea este mai tolerantă față de plățile informale, cu atât sumele plătite vor fi mai mari. Totuși, peste o anumită limită, plățile informale generează atitudini ostile. 4. Măsuri pentru scăderea plăților informale și
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
afirmative pentru nevoi considerate specifice: protecția socială a maternității, suport material și moral pentru mame, creșe pentru copiii angajaților, cantine la locul de muncă sau În școli, servicii medicale și transport ieftin etc. Multe dintre aceste politici păreau chiar mai generoase decât cele din statele bunăstării, deoarece erau Însoțite de un discurs public și politic de legitimare a cărui retorică era orientată spre camuflarea abuzului sistemului totalitar 5. Dincolo de evidenta manipulare a nevoilor și intereselor cetățenilor statului socialist, precum și a obligativității
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
lucrează, încă de la înființare (1951), ca redactor-șef al revistei „Tânărul scriitor”, joacă un rol important în transformarea acesteia în „Luceafărul” (1958), unde deține rubricile „Mic dicționar poetic”, „Dintre sute de catarge” și „Steaua fără nume”, consacrate debutanților, al căror generos sprijinitor este. A mai fost redactor la „Viața românească” (1948-1954) și redactor-șef la secția de scenarii a Centrului Cinematografic București (1956-1968). A făcut parte din conducerea Uniunii Scriitorilor. Versurile adolescentine din Gânduri prăfuite sunt ale unui romantic sentimental de
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
primul rînd pe enunțare, nu pe enunț. Naratorul este mereu sursă a textului, nu personaj În text. Subiectul autoficțiunii este instanța enunțătoare și totodată referința centrală a enunțului. Diferența dintre enunț și enunțare constituie una dintre ofertele teoretice cele mai generoase ale teoriei enunțării a lui Oswald Ducrot, cu rădăcini În gîndirea dualistă franceză, la Benveniste, care opune axa discursului axei povestirii și, mai departe, În filozofia carteziană a eului, acolo unde, printr-un salt transgresiv, eul devine identic cu cuvintele
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de opere estetice, dar aștept de la motivații mai multă perversitate, mai multă detașare. Nu În ultmul rînd mă scot din sărite un anume masochism cu explozie Întîrziată, celebrarea contemplării În detrimentul intervenției, chiar și amănunte precum Îmbrîncirea În Întuneric a profilului generos al femeii-soție și reciclarea cu mai puțin reflex lucid a unor șabloane literare notorii de pe diverse paliere iubirea imposibilă, misterul aparentului vid provincial, abisalitatea ființelor dezechilibrate, finețea și pudibonderia scripturală pe scurt, o cultură a frumosului de rit vechi. Acum
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
care nu reușește să-i răspundă profesorului de ce se insistă atâta în text pe cuvântul „obișnuită”. De milă, profesorul îi dă nota 10, observând în gând cât e de neînzestrată feminin. Decorul e prezentat în stilul ironistului cinic Teodor Mazilu: „Generos cât un continent, trotuarul dinspre complex servea drept refugiu pentru zeci și sute de inși, care, indiferent de convingerile lor filosofice, tândăleau pe trepte... Alții, în schimb, hălăduiau prin imensa piață, parcurgând fără exigență tot ce întâlneau în cale: panoul
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
anecdotă ori cu scurte digresiuni eseistice pline de „culoare”), după care criticul merge direct la miezul lucrurilor, procedând la descrierea, interpretarea și evaluarea cărții, trasate în linii energice și sigure, cu apel ponderat (dar oportun) la detalii, cu o folosire generoasă (mai ales când e vorba de poezie) a citatelor comentate. În final, o concluzie relevantă, rareori convențională ori de circumstanță, readuce discuția pe palierul sistemului de valori. E vorba, desigur, de o „schemă” de principiu, deloc rigidă, iar suplețea cu
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
să se poată conduce singur, să nu tot aștepte de la stat mântuirea, ci să fie în stare să ia prin el însuși o atitudine la orice nevoie s-ar ivi. Deci acțiunea noastră nu e un gest larg al omului generos care dă bani pentru un scop cultural. Nu este nici o filantropie. Este o necesitate de stat. Ignoranții ar trebui să înțeleagă acest lucru și să înceteze cu obișnuita lor critică. Trebuie să extindem cât mai mult aceste cercetări. Toți intelectualii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
culturale”, consideră că „trebuie să acceptăm faptul că acest tip de rebeliune împotriva modernității este latentă în societatea occidentală și că programul ei confuz și fantast, retorica sa irațională și nepolitică dau dovadă de aspirații la fel de autentice, chiar dacă nu la fel de generoase și tangibile, precum aspirațiile ce susțin oricare alte mișcări de reformă” (Stern, 1974, xxii). Dihotomia introdusă de Isaiah Berlin în „Introducerea” la cartea sa despre Vico și Herder, între o tradiție iluministă și una contrailuministă în gândirea europeană (Berlin, 1980
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]