7,197 matches
-
mai importantă a intelectualizării cosmosului. Tantrismul asimileză focul cu ascensiunea energiei kundalini de-a lungul centrilor coloanei vertebrale, pe care o mistuie transformând treptat energia seminală într-o trezire a spiritualității. Focul este elementul care a captat încă din preistorie imaginarul oamenilor; atracția luminii și a căldurii se dublează de primejdia focului care poate arde, simbol a ceea ce este interzis, fascinant și neînțeles. Pământul este Mama, adică născătoare de forme vii, așa cum îl vede Mircea Eliade. Aceste forme vii sunt scoase
Element clasic () [Corola-website/Science/303941_a_305270]
-
lui eficacitate în detecția agenților (entităților cu intenție). Și asta nu pentru a ne face să înțelegem "cine a făcut ce?", ci pentru a ne feri de un pericol potențial. Contrar a ceea ce s-ar putea crede gândindu-ne la imaginarul popular al "îngerilor păzitori", atunci când individul uman percepe o prezență intangibilă, aceasta suscita mult mai des frica și angoasa, decât încântarea și extazul mistic. Acesta este tipică pentru animalul care se teme de prădători, ne spune Clark Barett. Sistemul specializat
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
de transfer cu referire specială la tratatele De Civitate Dei, De Doctrina Christiana, De Trinitate și Enchiridion" de Marius David Cruceru; îndrumător: prof. dr. Lucia Wald 2004, ianuarie — Universitatea din Iași: membru al comisiei de doctorat pentru susținerea tezei "Poetica imaginarului în proza lui Octavian Paler" de Lidia Ciocoiu (Bodea); îndrumător: prof dr. D. Irimia. 2004 — Membru în corpul de experți-evaluatori ai CNCSIS, pentru domeniile lingvistică și limba română. 2003, măi — Universitatea din Craiova: membru al comisiei de concurs pentru ocuparea
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
ia formă Cyber-Terestră pentru a face să nuntească Primăvara Poeților»; e o revistă virtuală cu un foarte interesant articol-program, de unde spicuim: sacra «misiune de a rezista fenomenului de anemiere a literaturii, de a produce o breșă în câmpia ruginită a imaginarului»; «în fața cvasi-absenței scriitorilor în mass-media și reculului literaturii în profitul unei culturi de divertisment adesea redusă la telerealitatea banalizantă, să afirme / impună o utilă expresie modernă, electronică, universală, pentru a reda scriitorilor locul le li se cuvine; "Mouvances" („Dependențe“) definește
Claudine Bertrand () [Corola-website/Science/310355_a_311684]
-
pentru că vine dinspre Tristan Tzara (cf. Cl. Bertrand, "Sur Tristan Tzara" - în "Caietele / Les Cahiers / Note Books Tristan Tzara", vol. III - IV / no. 5 - 12, 2005, p. 122 sq.), luând atitudine / distanță față de «anemierea literaturii» și față de „câmpia ruginită a imaginarului“ (cf. "Mouvances", articolul-program), ceea ce reverberează (în „capitalismul sălbatic“ și-n „democrația junglei“), de fapt, un alt soi de șabloane / anchiloze, înrudite cu cele de tip proletcultist. Claudine Bertrand descoperă „polidimensionalitatea“ limbii / limbajului "(Limbă-criminal / care zgâlțâie certitudinile // Limbaj gol de cuvinte
Claudine Bertrand () [Corola-website/Science/310355_a_311684]
-
ai colecției și contribuind la evoluția ei, ceea ce a deschis calea unor autori originali că Daniel Walther sau Joël Houssin. Și dacă, din punct de vedere al scriiturii, aceste române par mai puțin îndrăznețe că primele sale producții, pe planul imaginarului i-au deschis calea spre marele public și i-au permis să se debaraseze de latura "științifică" specifică genului hard science-fiction. Eticheta de science fiction nu a fost pe placul lui Brussolo, deși multe dintre românele sale sunt considerate ca
Serge Brussolo () [Corola-website/Science/305039_a_306368]
-
formă aproape identică. Tot astfel, Crăiasa Copilă ar fi corespondentul inconștientului, al animei, simbolul maternității prin excelență, cea care asigură stabilitate și echilibru lumii... Este interesant de analizat în acest roman relația extrem de complexă dintre Fantazia și lumea oamenilor, dintre imaginarul poveștilor universale și realitatea noastră. În acest sens Pascal Tremblay numea “Povestea fără sfârșit” ca fiind o “veritabilă pledoarie pentru imaginație“ . Noțiunea de imaginație poate fi mai bine înțeleasă pornindu-se de la noțiunea de imagine, derivată din latinescul” imago-imaginis” care
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
ca „Petițiune” sau „Căldură mare”. Căldura mare și birjarul filozof sunt aspecte întâlnite în "Momentele și schițele" lui Caragiale. Profesorul Gavrilescu, guraliv și confuz, poate fi asemănat cu un personaj caragialian. Cu toate acestea, Bucureștiul lui Mircea Eliade este unul imaginar, având toponime fictive și simbolice precum strada Preoteselor, unde locuia și locotenentul de roșiori din „Podul” (1963). Nuvela a fost primită de critica literară cu elogii. Ea a fost considerată „un giuvaer al literaturii lui Mircea Eliade” (Dumitru Micu, în
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
obținînd o diplomă de studii aprofundate în Științe Politice și Administrative la Universitatea de Vest din Timișoara (1999). În anul 2003 a devenit doctor în Sociologie (Psihologie socială) al Universității din București, realizînd o lucrare de factură interdisciplinară, cu tema: „"Imaginarul social românesc și provocarea modernizării"”. În 2013 și-a susținut abilitarea în Psihologie la Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. În prezent este profesor universitar în cadrul Departamentului de Psihologie de la Facultatea de Sociologie și Psihologie din Universitatea de Vest din Timișoara, susținînd
Alin Gavreliuc () [Corola-website/Science/314511_a_315840]
-
imaginației individului, un produs care diferă de la un individ la altul. În acest sens, națiunea este expresia simultaneității unor trăiri inspirate de anumite cuvinte și se prezintă ca o fatalitate atât pentru individ cât și pentru istorie. Prin aceste trăsături, imaginarul național se aseamănă cu imaginarul religios. Cele două viziuni discutate mai sus antrenează două accepții ale naționalismului, accepții care depășesc limita discuțiilor academice și care au adepții lor în viața de zi cu zi: "naționalismul etnic" și "naționalismul civic". De
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
diferă de la un individ la altul. În acest sens, națiunea este expresia simultaneității unor trăiri inspirate de anumite cuvinte și se prezintă ca o fatalitate atât pentru individ cât și pentru istorie. Prin aceste trăsături, imaginarul național se aseamănă cu imaginarul religios. Cele două viziuni discutate mai sus antrenează două accepții ale naționalismului, accepții care depășesc limita discuțiilor academice și care au adepții lor în viața de zi cu zi: "naționalismul etnic" și "naționalismul civic". De remarcat că, în planul realității
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
Metodele de construcție a identității naționale erau inspirate de experiența politicilor coloniale prin care se urmărea uniformizarea prin aculturare a populațiilor autohtone. De altfel, noile state au reluat adesea clasificările, cartografiile și povestirile istorizante elaborate de sistemul colonial: în definitiv, imaginarul colonial (care era o aplicare în colonii a unor reprezentări apărute în locurile de baștină ale coloniștilor occidentali sau datorate pragmatismului colonialismului dominator) s-a păstrat și după obținerea independenței de către fiecare colonie. În general, curentul naționalist care acaparează puterea
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
lui Țagle Lara, înregistrate pe disc: Cântecul, în varianta lui Cristian Vasile și Ion Pribeagu, a căpătat în timp valoare de simbol în zona muzicii ușoare românești. Textul cântecului sugerează existența unei femei cu acest nume, imagine trecută treptat în imaginarul colectiv românesc.. În realitate, numele de Zaraza provine din preluarea mot-a-mot a titlului spaniol, în care zaraza e un cuvant banal (un termen referitor la un imprimeu, vezi definiția din spaniolă: Zaraza=Chintz, adică tip de imprimeu textil, originar din
Zaraza () [Corola-website/Science/313871_a_315200]
-
denumește în spaniolă "chintz", o pânză imprimata colorat. Interpretările legate de sensurile cuvântului în limbile slave ("zaraza" = infecție, contagiune, molima) sau în limba români ("zarada" = cea minunată) sunt ficționale. Legenda creată de Mircea Cărtărescu, cât și Zaraza că prezența în imaginarul colectiv românesc pornesc desigur de la textul cântecului, si este meritul lui Ion Pribeagu de a fi creat câteva versuri suficient de ambigue și misterioase, pentru a inspira o legendă. Prin anii 1970, lăutarii din Gorj, în special Gogu Suchici, acordeonist
Zaraza () [Corola-website/Science/313871_a_315200]
-
în 1 de București. Compoziție solidara, ironică și frustra a Bucureștiului. “Nicolae Comănescu este un ciob al orașului, un punct al fractalității lui prin care discursul despre oraș deschide o scenă, o poveste despre ceea ce se petrece atunci când ești infestat imaginar de urban și nu de o urbanitate oarecare, ci una locală, cu implicații și încărcături specifice. Artistul decupeză tridimensionalitatea orașului în linii de forță și stări afective, în suprafețe de înscriere și de descriere, fără că acestea să fie geometrice
Nicolae Comănescu () [Corola-website/Science/314922_a_316251]
-
includ personajele care apar în serialul de pe Disney Channel, Hannah Montana, cât și în filmul . Majoritatea personajelor sunt imaginare, în afară de starurile care apar ca ele însuși. Alții, ca mătușa Dolly, este la granița dintre imaginar și real. Amber Addison (Shanica Knowles) și Ashley DeWitt (Anna Maria Perez de Taglé) sunt colegile de clasă rele ale lui Miley și Lilly, dar și rivalele lor. Sunt genul de fete dive, foarte populare și care au părinții foarte
Lista personajelor din Hannah Montana () [Corola-website/Science/318435_a_319764]
-
transgresează lumea profană și continuă „dincolo de vămile văzduhului”. Planul real este sugerat în actul I de muzica orchestrală tradițională, iar planul imaginar prin muzică electronică, pentru ca în actul II situația să se inverseze într-o anamorfoză sonoră a realului în imaginar. Glisarea planului oniric peste cel real este realizată prin prezența unor fragmente de vals aparent dezarticulate ce sugerează o înlănțuire nefirească a celor două lumi. Criticii muzicali au apreciat demersul componistic inedit al lui Șerban Nichifor, numindu-l pe autor
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
rații pentru deținuți, iar criza va fi rezolvată. A doua flotă va ajunge în 1792 la Botany Bay. Dacă la început relațiile cu aborigenii sunt bune, ele se vor strica treptat, ajungându-se la masacre în special din partea populației albe. Imaginarul pe care societatea engleză îl are despre Botany Bay este dublu: pe de o parte este văzut ca cel mai cumplit loc unde pot ajunge deținuții, iar pe de altă parte este văzut ca locul unui nou început. O importantă
Australia () [Corola-website/Science/297266_a_298595]
-
în fond o modificare a sentimentului vieții, prin negarea distincției dintre existent, virtual, potențial și neexistent și printr-o abandonare totală față de "automatismul psihic pur", singurul capabil să determine acest punct al spiritului în care viața și moartea, realul și imaginarul, comunicabilul și necomunicabilul, înaltul și adâncul, încetează de a mai fi simțite în chip contradictoriu. În condițiile unei violente (până la scandal) polemici anticonvenționaliste, dorindu-se realizarea climatului libertății absolute, se caută faptul psihic nud și elementar(în lumea subconștientului, a
Suprarealism () [Corola-website/Science/297390_a_298719]
-
Și-a trimes DUH... să facă OMUL. Și peste tot stăpân pe prag, Veghind să-și împlinească dorul, A lăsat tot ce-i e mai drag, A săvârșit minunea: OMUL. Zidul de Boschetarul Român Ce oare ne poate determina în imaginar să ridicăm ziduri? Poate simpla dorință de a ne proteja de tot ceea ce ne este incompatibil. Poate simpla dorință de intimitate. Când vedem atâta răutate, când suntem răniți sau jigniți, ne refugiem în spatele unui zid al indiferenței, al spiritualității. Atunci
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
Manolescu, dar în timpul studenției a participat și la ședințele cenaclului „Junimea”, conduse de Ovid S. Crohmălniceanu. Absolvent al Liceului „Dimitrie Cantemir” din București, el va urma cursurile Facultății de Limbă și Literatură Română. În 1980 prezintă teza de licență despre imaginarul poetic eminescian din poezia postumă, care s-a transformat în volumul "Visul chimeric", reeditat în anul 2011. În anul 1999 obține doctoratul în literatură română cu o teză despre Postmodernismul românesc, coordonată de profesorul Paul Cornea, publicată în același an
Mircea Cărtărescu () [Corola-website/Science/297587_a_298916]
-
Țepeneag, un V. Ivănceanu puneau întrebări incomode, sfidătoare, care băteau mult dincolo de «estetic», îi atacau fără inhibare pe scriitorii oportuniști, unii dintre ei «clasici în viață».” (Onirismul subversiv, în „România literară”, nr. 10/ 1992, p. 4). • Alina Ioana Bako, «Dinamica imaginarului poetic.Grupul oniric românesc», Cluj, Editura Eikon, 2012 • Alina Ioana Bako, «Voies et voix de l'imaginaire roumain: Le groupe des poètes oniriques»,Editions universitaires europeennes EUE, 2012 • Luminița Corneanu, "Leonid Dimov. Un oniric în Turnul Babel", București, Editura Cartea
Onirism () [Corola-website/Science/297610_a_298939]
-
zece ani, a trebuit să merg la Năsăud, la liceu." În scrierile sale de sertar, la început în limba maghiară, și, apoi, în limba română, multe amintiri din copilărie aduc în prim-plan pe oamenii acestor locuri. Deși localizate în imaginarul "Pripas" (identificat de cercetători cu vechiul sat Prislop, astăzi, suburbie a orașului Năsăud, în care Liviu Rebreanu a locuit mai târziu), unele episoade din "Ion" au păstrat cadrul toponimic și onomastic al Maierului (" Cuibul visurilor", cum mai este intitulat într-
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
aleg ce trebuie. Câteodată îmi iese! Artă prozei nu este o judecată de valoare. Este doar un test de rezistență (...) "Lumea în două zile" este o construcție riguros geometrica. Rece, ermetica, de nepătruns. Cel putin, așa am gândit-o eu. Imaginarul da însă navală, un fel de tzunami din calea căruia, în cele din urmă, trebuie să fug, să mă ascund. Rămâne ce se citește! Ludicul este parte din sistemul meu de apărare. Sunt Berbec. Nu-mi place să fiu prins
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
de fizicul evreilor, pus în contrast cu idealul „teutonic”, faptul că lumea considera că evreii au un corp fragil și efeminat, un piept îngust, predispus la tuberculoză, și o viață între patru ziduri, în ghetouri, în spații închise și neaerisite, au impregnat imaginarul lui Kafka. Scriitorul a încercat, de-a lungul vieții, să se îndepărteze de aceste imagini preconcepute, practicând sporturi în aer liber. Complexele însă au rămas. Personaje respingătoare ca fizic, bolnăvicioase (prietenul lui Georg Bendemann, copilul din "Un medic de țară
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]