7,663 matches
-
pe Fiammetta, metamorfozare a bunătății, cea care l-a cucerit complet, naratorul s-a convertit, la rândul său, într-un simbol, acela al sufletului creștin. Cu toate acestea, pasionalitatea nu este abolită, bărbatul o râvnește mereu pe această frumoasă femeie, instinctul devine mai puternic, căci opera se încheie cu resimțirea unei plăceri concupiscente atât de vii, care îi inundă ființa, încât barierele visului sunt dărâmate și naratorul se trezește din fermecătoarea sa 170 viziune.614 „Giovanni Boccaccio este călăuzit de frumusețe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
către individualizarea feminină atât de dorită. 870 Georges Duby, Evul mediu masculin. Despre dragoste și alte eseuri, traducere de Constanța și Stelian Oancea, Editura Meridiane, București, 1992. 234 Donnele demonicate sunt, fără îndoială, niște adulterine, care dau glas și dezlănțuire instinctelor celor mai ascunse și în același timp firești, dar care găsesc, aproape de fiecare dată, o justificare pentru purtarea lor. Vinovați de decăderea lor morală sunt soții geloși, autoritari, bătrâni sau prea rigoriști (II.10, IV.10, V.10, VII.5
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
V.10, VII.5, Mai din Povestirea neguțătorului). În povestirea a zecea din cea de-a doua zi a Decameronului, Dioneo își propune să istorisească o întâmplare care se dorește ilustrativă și certifică faptul că femeile își vor urma mereu instinctele, căutând cu înfocare dragostea, mai ales atunci când nu le este oferită și accentuează faptul că nimeni nu le poate cere o abstinență forțată, percepută de narator ca „silnicie”871. Bartolomea, „una din cele mai frumoase și mai râvnite tinere din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
impuse de servitor, chiar mai mult, și pe cea pe care o stabilise singură: de a se iubi cu cel atât de îndrăgit sub ochii soțului, determinat să creadă că totul reprezintă o iluzie. Lidia pune mai presus de orice instinctele trupești, urmărește plăcerea, desfătarea, care îi mobilizează valențe ascunse, posibilități nebănuite de preluare a controlului propriei vieți, este o donna demonicata perspicace și hotărâtă să-și îndeplinească planurile, dezideratele. Alison, personajul chaucerian din Povestirea morarului, este, cu siguranță, o femeie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
merge până la moarte: Ghismonda, din prima povestire a zilei a patra, își apără iubirea în fața unui tată autoritar, care ținea cont doar de normele sociale ale timpului, nutrește sentimente puternice pentru bărbatul ales, pledează pentru împlinirea prin iubire, arătând că instinctul uman nu trebuia negat: „poftesc și eu trupește” 917 , dragostea convertindu-se, după spusele femeii, într-un „prea firesc păcat”918. Sinuciderea ei are un aspect dramatic, există în toate gesturile femeii o poezie a despărțirii, un legământ puternic între
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dar ele nu ar avea sorți de izbândă fără sprijinul vicleniei și al abilității. Femeia nu mai reprezintă un instrument al răului ce îl conduce pe bărbat spre pierzanie, ci devine o ființă ale cărei trăiri intense ne sunt dezvăluite. Instinctul face parte din omenesc și tot ceea ce este omenesc nu mai poate fi blamabil și incriminat, de aceea donna demonicata tinde să triumfe, de cele mai multe ori, în tot ceea ce face. Tinerețea este mereu un apanaj salvator și justificator al tuturor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
îl poate scăpa. Băile sunt neapărat necesare de a evapora mercurul prin apă minerală, să nu ajungă a se paraliza peste un timp oarecare. Să mă lăsați cu toții a-l căuta serios, măcar acum când s-a tras el din instinct la mine. De patru ani el este nebun, numai din sifilis încarnat ce este în corpul lui. Oaren-a știut toți pretinșii săi amici, de nu li-a venit în minte să-l puie în salce de a ajuns în starea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de mici să comunice afectiv, să asculte și să observe limbajul corpului, să empatizeze și să-i respecte pe ceilalți. Prin urmare, potrivit acestei accepțiuni, gestul este o moștenire culturală și o practică socială, care permite trecerea de la corp (senzație, instinct) la conduită (convenție, normă) și exprimă identitatea de grup, actualizată de cele mai multe ori prin gesturi acceptate sau gesturi interzise. Implicațiile culturale și așteptările grupului social joacă un rol cheie în exprimarea ideilor și în manifestarea corporală a unei persoane. Fenomenul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acestui gen de cunoaștere, care este o cunoaștere eminamente subiectivă - deoarece presupune o cunoaștere a „sufletului” prin suflet - ci și faptului că ea ne pretinde să realizăm o obiectivă cunoaștere de sine și a condiției noastre În lume. * „Conștiință! Conștiință! Instinct Dumnezeiesc, voce nemuritoare și cerească, judecător fără greș al binelui și răului!. Fără tine nu simt În mine nimic, care să mă ridice deasupra dobitoacelor.” (J.J. Rousseau) Într-adevăr, conștiința, care raportează totul la ideea de responsabilitate (individuală sau socială
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
respectiv faptul că, pentru a-l realiza, trebuie să-ți pregătești mai Întîi un anumit interior sufletesc, trebuie să-ți făurești acele disponibilități prin care să te autodepășești. * „Trupul e marginea sufletului.” (Lucian Blaga) Adică acea graniță care delimitează regatul instinctelor, al trebuințelor biologice de ținutul nesfîrșit al valorilor și al idealurilor omului. * „Savanții ajung să creadă că ei inventează ceea ce descoperă.” (G. Cesbron) Adevăratul creator este, cu certitudine, „natura” și nu omul. Însă cercetătorul pasionat este Într-atît de generos În
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
fie În stare să producă invidii celor din jur. * „De la sublim la ridicol este un singur pas.” (Napoleon I Bonaparte) Această performanță o realizează, de regulă, neprevăzutul/ Întîmplarea, dar sînt și situații cînd cineva, lăsîndu-se pradă unei emoții sau unui instinct, recurge la un comportament irațional, bizar sau ridicol. * „Alături de nebuni este necesar să-ți ieși din minți.” (Petronius) Altfel riști să fii considerat o excepție pentru ei și să fii tratat ca atare, adică drept un...nebun (nebunii nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
respectată, deoarece altfel oamenii nu ar putea asigura o decență a relațiilor reciproce. Competența morală a conștiinței, a eului spiritual „Conștiința domnește, dar nu guvernează.” (P. Valéry) În sens strict psihologic, este așa, deoarece „conștiința” este În luptă permanentă cu „instinctele” și „afectele” noastre. SÎnt totuși existențe umane, e drept singulare, care demonstrează că la nivelul psihicului individual conștiința poate guverna ca „principiu moral”, asigurînd o anumită calitate comportamentului (ex: Cato, Socrate, Diogene, Laerțiu etc.). * Orgoliu nu Înseamnă Întotdeauna numai stimă
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
după bunul plac. „Libertatea” este o problemă de „adevăr” și „dreptate”, adică de responsabilitate morală față de sine și față de alții. În acest sens, Amiel spunea că ești liber cu adevărat doar În măsura În care „nu te lași Înșelat de sine, de prejudecățile, instinctele și firea ta”. La rîndul său, Montaigne preciza faptul că adevărata libertate Înseamnă să ai o mare putere asupra propriei ființe, deoarece Înainte de a fi un privilegiu, libertatea este pentru om, „o probă de stăpînire de sine, de cunoaștere a
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
-și potoli și de a-și Înfrîna afectele; căci omul supus afectelor nu mai este stăpîn pe sine, ci este stăpînit de soartă, cu atîta putere, Încît adesea este constrîns, deși vede binele, să urmeze totuși răul”. * „Rațiunea necorectată de instincte e la fel de rea ca și instinctul necorectat de rațiune.” (S. Bütler) Îmbinarea dintre aceste două planuri sufletești alcătuiește, de fapt, omenescul. Separarea lor categorică așa cum o Întîlnim În unele situații psihopatologice - duce fie spre o existență aridă, excesiv de abstractizată (și
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Înfrîna afectele; căci omul supus afectelor nu mai este stăpîn pe sine, ci este stăpînit de soartă, cu atîta putere, Încît adesea este constrîns, deși vede binele, să urmeze totuși răul”. * „Rațiunea necorectată de instincte e la fel de rea ca și instinctul necorectat de rațiune.” (S. Bütler) Îmbinarea dintre aceste două planuri sufletești alcătuiește, de fapt, omenescul. Separarea lor categorică așa cum o Întîlnim În unele situații psihopatologice - duce fie spre o existență aridă, excesiv de abstractizată (și implicit dezumanizantă), fie spre una afectivizată
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Maria a preferat viața monahală, fratele său reușind să o introducă în mănăstirea Santa di Campo Marzo din Roma, a cărei stareță avea să devină mai târziu. Tânărul era înzestrat cu un fizic plăcut, dar se bucura și de un instinct special pentru depistarea oricăror oportunități ce l-ar fi propulsat pe scara socială dovedind o ambiție nemăsurată pentru a-și duce la îndeplinire planurile. Urmând sfaturile familiei, Mazarin a studiat întâi la Colegiul Iezuit din Roma, însă a refuzat să
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
folosească pentru a obține ceea ce dorește. Evenimente: Deși nu pare că le-ar putea face față adversarilor, Îi poate domina, printr-un fel de război psihologic În care știe dinainte ce lovituri i se pregătesc. Sens: Aici se pune problema instinctului, În sensul animalic al termenului. Individul trebuie să se servească de el, În scopurile cele mai bune, respectând limitele morale specifice speciei umane. Capcană: Decurge din afirmația precedentă și constă În a te lăsa condus complet de instinct. Opoziție sau
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
pune problema instinctului, În sensul animalic al termenului. Individul trebuie să se servească de el, În scopurile cele mai bune, respectând limitele morale specifice speciei umane. Capcană: Decurge din afirmația precedentă și constă În a te lăsa condus complet de instinct. Opoziție sau careu Dispoziție: Aceeași ca În cazul conjuncției, cu o latură mult mai agresivă, mai virulentă. Individul este gata să distrugă pentru a câștiga. Evenimente: Puternica energie care-l animă pe individ nu cunoaște limite, iar el poate deveni
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
anonime, dar nici nu le neglijați. 11. Nu crede fără să cercetezi. Niciodată nu se recomandă să se facă presupuneri fără să se cerceteze fondul problemei. Presupunerea, deseori, este primul pas spre „mocirlă”. 12. Bazează-te, totuși, pe judecată și instinct, ceea ce înseamnă că dacă ai văzut un animal care seamănă cu lupul, umblă în haită cu lupii, urlă ca lupii, sigur e lup! Celor ce intenționează să-și găsească un loc de muncă adecvat cunoștințelor acumulate de-a lungul anilor
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
starea de Părinte, starea de Copil și starea de Adult (în cadrul primelor două stări au fost diferențiate variante precum: Părintele normativ, Părintele protector, Copilul liber, Copilul adaptat supus, Copilul adaptat rebel). Starea de Copil reflectă planul emoțiilor, al sentimentelor, al instinctelor, spontaneitatea, curiozitatea etc. (Cardon, Lenhardt, Nicolas, 2005, p. 28; Birkenbihl, 1998, p. 89), fiind "starea dintâi care se dezvoltă" (Birkenbihl, 1998, p. 89). De exemplu, un adult își poate manifesta, într-un anumit context, starea de Copil atunci când se alintă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mie de femei, o mie de caractere, nu te poți împărți la toate, nu poți să le înțelegi pe toate...”. Aici, inculpata vorbește despre climatul din pușcărie, despre tensiunile care apar între deținute, despre nevoia adoptării unor strategii de supraviețuire (instinctul de autoconservare) pentru a putea face față singurătății, dezamăgirilor de tot felul, sentimentelor de abandon, de eșec, de inutilitate, nesiguranței, lipsei prezenței celor dragi... Se confirmă aici afirmația unei alte deținute: C.A. - ,,Domnule, după 15 ani de pușcărie, te
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
limitate. De ce? Ni se pare că aventura umană se țese plecând de la un anumit număr de parametri de bază. Este vorba despre acele elemente care au rămas constante de aproximativ 40 000 de ani, elemente comune rasei umane, ca anumite instincte și nevoi, anumite sentimente și emoții, ideile abstracte, capacitatea de a comunica aceste idei... Tocmai acest bagaj, împărtășit de oameni, dincolo de societăți și de epoci, ne permite să vibrăm la vederea frescelor de la Lascaux, să înțelegem codul lui Hammurabi, să
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de a noastră. Ar fi deplasat să afirmăm că preceptele morale care predomină într-o anumită țară africană sau asiatică sunt superstiții ridicole sau tabuuri care trebuie demascate. În același timp, nu remarcăm că principiile etice care guvernează forța și instinctele în societatea noastră sunt raționale și funcționale în măsura în care vizează protecția comunității și menținerea coeziunii. Ele controlează întregul destin social: a le perturba ar însemna să provocăm efecte in-controlabile. Am ridicat tabuurile care înconjurau sexualitatea și care urmăreau să asigure reproducerea
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
a mediei relativ scăzute de viață, toată "energia sexuală" disponibilă era necesară pentru a menține și a dezvolta umanitatea. Pentru a asigura echilibrul demografic, femeile erau nevoite să conceapă și să nască toți copiii, fără limită de număr. "Vocea naturii", instinctul, este o capcană la nivelul indivizilor: ei cred că fac dragoste, dar de fapt ei lucrează pentru specie. Din momentul în care, grație progreselor igienei și a medicinei, copiii supraviețuiesc, iar longevitatea este un fenomen mai răspândit, echilibrul este tulburat
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
partener față de celălalt, față de descendenții noștri...? Răspunsurile pe care le dăm sunt prin excelență judecăți de valoare. Să notăm că sexualitatea poate fi un exemplu excelent pentru a ilustra modul în care natura se transformă în cultură. Plecând de la un instinct care servește reproducerii, construim dragostea, erotismul, poezia, muzica... În ceea ce privește natura, extinsă într-un sens mai filosofic, ea poate servi drept axiomă pentru judecățile noastre de valoare. Doctrina universală a drepturilor omului s-a construit pe concepția omului purtător de caracteristici
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]