8,611 matches
-
religioase. Iată un posibil exercițiu de a te distanța de particularitățile propriului mod religios, ale oricărui mod, pentru a înainta spre Cel fără mod. Meister Eckhart face din această atitudine un criteriu de bună situare spirituală : Dumnezeu nu a legat mîntuirea omului de vreun mod anume Binele făcut și dat de Dumnezeu printr un mod anume poate fi regăsit în toate celelalte moduri. într-un mod sînt de integrat toate modurile bune, iar nu particularitățile lor. Fiindcă omul doar un lucru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sfinte ale Gangelui, Indusului și Brahmaputrei și că ei se identifică de milenii, prin sînge și cultură, cu acest ținut. Mișcarea evreiască Gush Emunim susținea ideea de mare țară a Israelului, făgăduită evreilor în Biblie și destinată să devină pămîntul Mîntuirii. Aceleași teme au fost preluate, parțial prin imitație, de organizația Hamas, pentru care sfințenia țării decurge din cetatea sfîntă a Ierusalimului, iar Palestina reprezintă o moștenire religioasă (waqf), ceea ce ar interzice ca ea să fie posedată măcar în parte de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
această libertate trebuie să iradieze, prin intermediul persoanei, în lumea de aici, să transforme conștiințele, să le pregătească pentru parusie, să aibă așadar un impact social, dar unul de tipul verticalității supranaturale. Practica intimistă a religiei Duhului sau grija exclusivă pentru mîntuirea personală i se par lui Berdiaev la fel de adaptate la regimul mundan ca religia oficială. Regimul acestei lumi nu e așadar abandonat și nici doar combătut. Categoriile lui apăsătoare trebuie topite prin înnoirea conștiințelor, în care se face loc și care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
comunitatea de credință și cea cetățenească. în Fundamentele sociale ale Bisericii ruse (2000) se declară năruirea sistemului de valori spirituale, dat fiind că cea mai mare parte a societății care admite principiul libertății de conștiință și-a pierdut dorința de mîntuire. Pentru concepția oficială așadar, deosebirea dintre corpul eclezial și corpul social nu are încă destulă relevanță, credința continuă să fie gîndită mai degrabă în manieră sociomorfică. Bisericile est-europene încearcă să-și recucerească, măcar formal, dreptul de supraveghere asupra întregii societăți
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
recunoaște oamenilor dreptul de a gestiona domeniul profan, de a-și alege forma de guvernămînt și de organizare socială, dar atribuie totodată Bisericii datoria de a supraveghea puterea politică, în măsura în care comportamentul în lume are, pentru guvernanți și guvernați, implicații asupra mîntuirii lor. Ea aduce o constrîngere religioasă de o amploare inedită, o eliberare sau o emancipare a vieții profane tot atît de inedită.1 între sfera politicului și a cunoașterii naturale, pe de o parte, și Biserică, pe de alta, va
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
firesc un cadru creștin, dar rezistă sau se împotrivesc tendințelor teocratice care le pot stînjeni libertatea, totuși recunoscută lor de Biserică. Puterea imperială, la rîndul ei, tinde să obțină superioritate administrativă și control asupra ierarhiei creștine. Articularea (tensionată) dintre perspectiva mîntuirii și perspectiva mundană va primi diferite soluții de-a lungul istoriei europene. Dar, dintru început și în chiar tensiunea dintre cele două perspective, se poate citi retragerea sau restrîngerea divinului, care consimte să permită o alteritate laică. Biserica, instituție a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
șubrezită, Fecioara Maria îl aduce pe lume pe Mântuitorul lumii, Iisus Hristos. Ostenită, își pune copilul în iesle, singurul loc ce i-a servit drept leagăn Domnului nostru. E vlăguită, dar fericită că tot ce stătea în puterea sa pentru mântuirea noastră se înfăptuise. Privind pe cer, o stea ce traversa cerul de la miazănoapte la miazăzi, cei trei magi și-au dat seama că steaua arată nașterea unui mare împărat. Și au mers după stea până la Ierusalim, întrebând:” Unde este Împăratul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pustia Iordanului și s-a ostenit cu postul și cu rugăciunea, hrănindu-se doar cu miere sălbatică și cu lăcuste ca un adevărat înger în trup, cum este zugrăvit și în icoane”, ne spune preotul. Fericitul Ioan, nelenevindu-se de mântuirea sa și nici de a altora, lupta prin cuvânt, învățându-i și pe alții să facă la fel. Apoi și pe cei leneși îi învața să-și omoare patimile, iar trupurile să lesupună duhului. După aceea, fericitul a făcut multe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
-mi dați cinstea cuvenită. Voi mă numiți drept, și nu vă este frică de mine. De aceea și eu dacă vă voi osândi, să nu ziceți că sunt nedrept. “Cunoașterea de Dumnezeu și cunoașterea de tine însuți, ambele sunt trebuincioase mântuirii tale, pentru că din cunoaștrea de tine izvorăște frica de Dumnezeu, iar din cunoașterea lui Dumnezeu, dragostea față de el, tot așa din necunoașterea de tine însuți naște mândria și din necunoașterea lui Dumnezeu nu-ți poate veni decât disperarea.” Casa Domnului
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Slavă ție, Moș Crăciune, Ce-n tot anul vii mereu, Să ne amintești cuvântul Fiului lui Dumnezeu! Cântările Nașterii 1. Într-o nopate neuitată a venit la noi Isus împlinind făgăduința ce prin înger s-a adus ca s-aducă mântuire pentru neamul omenesc cum făgăduise mila Tatălui celui ceresc, sămplinească tot ce Duhul Sfânt grăise prin profeți de Fecioara ce va naște pe-mpăratul noii vieți, pe Mesia ce coboară întrupându-se ca noi, să ne mântuie din moartea și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
staulul divin Să se-nchine cu credință vine tot ce e creștin De pe tot întinsul lumii, orice suflet credincios, Vine acum să-ngenuncheze lângă ieslea lui Hristos, Căci din marea lui iubire pentru noi s-a întrupat Spre-a aduce mântuire lumii ce zăcea-n păcat Și s-o scoată la lumina harului neprihănit Pe toți cei ce-n întuneric veacuri multe-au rătăcit. Împrejurul ieslei sfinte unde sta, copil, Isus, Inimile tuturora închinându-se supus, Îi aduc al mulțumirii și-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
precum revelația supranaturală dată prin Iisus Hristos, se realizează mai departe în colaborare cu sfântul” (Modul teandric). Sigur însă că felul de colaborare este superior în ordinea vieții supranaturale. Și eficiență mântuitoare numai aici are. Trăind în ordinea supranaturală a mântuirii, ochii intelectuali ai creștinului nu se pot reține de-a nu îmbrățișa într-o privire unitară și ordinea naturală a lumii. Iar aceasta, la rândul ei, nu poate fi înțeleasă deplin decât în lumina revelației supranaturale în Iisus Hristos. „Ce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
rândul ei, nu poate fi înțeleasă deplin decât în lumina revelației supranaturale în Iisus Hristos. „Ce e lumea în sine, de unde vine și încotro merge nu vom ști niciodată dacă nu vom primi descoperirea dăruită în Iisus Hristos” (Modul teandric). Mântuirea o dobândim exclusiv prin persoana lui Iisus Hristos, prin harul izvorâtor din persoana Lui, numai pentru că El e Dumnezeu. El este singurul Mântuitor, numai fiindcă este creatorul lumii și susținătorul ei. Căci mântuirea nu e decât o refacere a lumii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
descoperirea dăruită în Iisus Hristos” (Modul teandric). Mântuirea o dobândim exclusiv prin persoana lui Iisus Hristos, prin harul izvorâtor din persoana Lui, numai pentru că El e Dumnezeu. El este singurul Mântuitor, numai fiindcă este creatorul lumii și susținătorul ei. Căci mântuirea nu e decât o refacere a lumii, o „a doua creație” a ei după stricăciunea și dizarmonia în care a aruncat-o păcatul. Doctrina despre creațiunea lumii prin Dumnezeu face parte astfel în chip esențial din creștinism. O premisă tot atât de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cârmuiește, ca la lumina ce le înnoiește, le desăvârșește și le înfrumusețează”. A spune deci că frumusețea lumii este de origine dumnezeiască, e tot una cu a spune că e de caracter sofianic. Dar ce rost poate avea în planul mântuirii această stăruință a lui Nichifor Crainic asupra însușirii de frumos a lui Dumnezeu? Am văzut că vorbind de frumusețea dumnezeiască și sofianică a lumii, Nichifor Crainic o determină în același timp ca dragoste, iar de dragoste știm că e cauza
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a lui Nichifor Crainic asupra însușirii de frumos a lui Dumnezeu? Am văzut că vorbind de frumusețea dumnezeiască și sofianică a lumii, Nichifor Crainic o determină în același timp ca dragoste, iar de dragoste știm că e cauza proprie a mântuirii. Iubirea e frumoasă, e frumusețe și adevărata frumusețe e iubitoare, e iubire. Dumnezeu este atât de frumos, atât de atrăgător, pentru că este suprema iubire. Fiind cuceriți de iubirea lui Dumnezeu, suntem cuceriți de frumusețea Lui. Așa se explică de ce Dostoievski
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se explică de ce Dostoievski spune odată că „frumusețea va mântui lumea”, iar alte dăți că prin iubire ne mântuim. (Asupra acestei concepții a lui Dostoievski stăruie Nichifor Crainic îndelung. A se vedea îndeosebi: Paradisul posibil.) Ridicarea făpturii în starea de mântuire echivalează cu ridicarea ei în starea de plenitudine a frumuseții sofianice. „Sofia creaturală e făptura în măsura în care e îndumnezeită de har și ridicată în eternitate... E lumea modelată din nou în perfecțiunea paradisului spiritual după chipul Mântuitorului transfigurat pe muntele Taborului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a lumii e totalitară în sensul că toate lucrurile existente se cuprind în Iisus Hristos și rădăcinile lor ideale converg în Logosul divin ca lanul de grâu ce există mai întâi în semințele din pătul, tot astfel principiul teandric al mântuirii cuprinde pe omul întreg cu gândurile și manifestările lui. În ființa singuratică sau în comunitate, credința creștină nu ocupă un compartiment rezervat anume; ea nu e „o afacere particulară” cum decretează mentalitatea laică. Cine crede cu adevărat nu poate gândi
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cultura, care, prin natura ei, rămâne limitată în condițiile de timp și de spațiu. Cultura e o creație a creaturii. Și divinizarea ei ar însemna degradarea religiei la o creație a creaturii, când ea e în realitate puterea dumnezeiască spre mântuirea creaturii. Cultul ortodox ne înfățișează fuziunea istorică cea mai tipică, cea mai clasică, dintre religie și cultură. Lămurindu-i înțelesul, pricepem care e treapta pe care stă cultura și ce funcție îndeplinește ea în lucrarea de spiritualizare și desăvârșire a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
folosită în bună măsură de Biserică. Și dacă religia noastră e de caracter revelat și absolut, cum ne putem explica aceste influențe și împrumuturi dintr-o lume diametral opusă, împotriva căreia Iisus Hristos a venit să întroneze adevărul divin al mântuirii ? Căci învățătura Mântuitorului, cuprinsă în Evanghelii, e în afară de această discuție; nici o legătură nu se poate stabili între ea și cultura antică. Singura idee care are o legătură cu filosofia elenistă este aceea de Logos din prologul Evangheliei lui Ioan. Și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
prinsă în vastele configurații ale compoziției, urcă de pe pământ spre cer, absorbită în marea taină a lumii de dincolo de lume. Pictura bisericească e istorie convertită și transfigurată în veșnicie. Omul ocupă în ea un loc imens fiindcă el e obiectul mântuirii, pentru care Hristos s-a întrupat luându-i chipul, înnobilându l și făcându-l astfel vrednic să fie glorificat de vraja penelului. Pictura religioasă e spiritualizarea omenirii în lumina gloriei cerești. Centrul ei de gravitate e dincolo de lumea vizibilă. Ea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
unde se produce inspirația e într-adevăr inconștientul sau inteligența omenească? Credem că la această întrebare se poate răspunde mult mai limpede și mai satisfăcător consultând teoria teologică a inspirației. Inspirația supranaturală, prin care s-a dat omenirii revelația adevărului mântuirii, adică inspirația sacră sub puterea căreia au fost scrise cărțile canonice ale Vechiului și ale Noului Testament, are prin excelență un caracter dualist. Cărțile sfinte sunt rezultatul unei colaborări teandrice, adică al unei colaborări a lui Dumnezeu cu hagiograful. Dacă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se manifesta în lume și de a lucra asupra ei, ca de la Creator la creatură, la toată creatura. Cea de-a doua e modul special de a se manifesta și de a lucra în sufletul creștin ca putere suprafirească de mântuire de păcat, de recreare a lumii în Duh și de îndumnezeire a ei. Ceea ce numim inspirație naturală e în legătură cu prezența de imensitate, idee pe care o cunoaștem în alt aspect sub numele de Logosul seminal al lucrurilor, prin care Justin
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
suferă replică. Zugrăvirea e pusă, ca însemnătate educativ religioasă, în același rând cu Scriptura și cu dogmele. Una e modul grăitor Scriptura, cealaltă e modul tăcut pictura pentru ca Biserica „prin amândouă să săvârșească cea a noroadelor pravoslavnice îndreptare, luminare și mântuire”. Același caracter dogmatic reiese din sfatul ce se dă meșterilor să se ferească de a introduce în Biserică „corcirea papistășească cea în afară de dogma și de rânduiala zugrăvirii pravoslavnicei Biserici a Răsăritului”. Patronii acestei arte sunt Mântuitorul, socotit ca „întâiul zugrav
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Luca să-i facă icoana și evanghelistul, care era înzestrat cu geniul picturii. Meșterii, care exercită arta, sunt obligați la post și rugăciuni și slujbe anume prescrise în Erminii, fiindcă ei nu îndeplinesc o profesiune oarecare, ci un act în vederea mântuirii lumii. Cu alte cuvinte, meșterii ei înșiși se stilizează prin asceză și contemplație, pentru ca, la rândul lor, să poată stiliza artistic figurile dăltuite de asceză și viziunile luminii veșnice. Asceza e modelarea spirituală a făpturii, mistica e perspectiva nemuririi ce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]