8,912 matches
-
Miguel Litti clandestin în Chile, Generalul în labirintul său, A trăi pentru a-ți povesti viața (cu caracter autobiografic). Povestea târfelor mele i-a fost inspirată scriitorului columbian de lectura lucrării lui Yasunari Kawabata, Casa frumoaselor adormite, și este o meditație melancolică, subtilă asupra iubirii. La 90 de ani, la apusul vieții, un jurnalist, alter ego-ul autorului, și-a oferit în dar o noapte de dragoste cu o adolescentă fecioară, s-a onorat cu o noapte libertină. (Un asemenea dar și-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Mângâieri Aceste câteva gânduri s-au vrut a fi un tărâm propice meditației, însă s-au dovedit până la urmă un vacarm inutil într-un sol selenar. Nu vreau să plictisesc cu teorii despre tehnica scrisului, despre rimă, ritm sau formă. Dincolo de stângăciile inerente unui debutant, autoarea se dovedește a fi o iubitoare a
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
întâi de toate, memoria generațiilor de luptători pentru dreptul de a fi în spațiul nostru ancestral: în Carpați, la Nistru, la Tisa, la Dunăre și la Pontul Euxin. Personal, consider Unionismul drept un cod comportamental, un sistem de cugetare și meditație, un mit, o enigmă istorică și lingvistică, un ansamblu de evocări și o practică. Unionist sincer poate fi doar un idealist înnăscut, deoarece reîntregirea națională este un ideal, care presupune o schimbare radicală, efort și riscuri asumate. Însă, în structura
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
care se plictisește. Prima dată când am dat atenție efectului prezenței copiilor în lumea adulților nu a fost într-un supermagazin, ci într-un templu al culturii, muzeul Rodin din Philadelphia. Mă plimbam printre sculpturile mari de bron, pierdut în meditație estetică și brusc am auzit o voce exclamând: „Uite, mami, un funduleț!”. M-am întors și am văzut priveliștea: un îngeraș de țânc care înhățase cu strășnicie posteriorul lui Balzac. Apoi m-am uitat prin toată sala și am văzut
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
Dar sînt și persoane cărora le place să asculte muzică fiindcă li se pare că pot astfel să se gîndească mai liber la orice subiect care le preocupă, că imaginația lor devine mai activă, că sînt mai puțin distrase din meditație sau reverie. Stendhal spunea: Pentru mine, cea mai bună muzică e aceea pe care o pot asculta gîndindu-mă la ceea ce mă face cel mai fericit". Și apoi: Acesta este termometrul meu: cînd o muzică mă împinge spre gînduri înalte despre
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
definită, dar gata să o primească pe cea pe care spiritul nostru va fi determinat să i-o dea. Cum se explică această dedublare stranie și faptul că, în timp ce auzul percepe sunetele și balansul măsurii, mintea noastră își poate desfășura meditația sau imaginația interioare, care par desprinse de pămînt? Să fie pentru că muzica, deturnîndu-ne atenția de la orice obiect din afară, creează în mintea nostră un fel de vid, încît orice gînd care ne vine găsește locul liber? Și încă, să fie
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
sală în care se interpretează opere muzicale, unui poet, unui filozof, unui romancier, dar și unui îndrăgostit sau unui ambițios le va fi întotdeauna ușor și, de altfel, plăcut să uite pe jumătate de muzică și să se izoleze în meditații și reverii. Cu totul alta este atitudinea muzicianu-lui, indiferent că interpretează sau ascultă: în acel moment, el este scufundat în mediul oamenilor care se ocupă numai cu compunerea sau audiția combinațiilor de sunete; face parte pe deplin din această societate
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
a și-l aminti pe celălalt așa cum îl vedea pe vremuri? Dacă, uneori, amintirea rezistă în ciuda îndepărtării sau a morții, înseamnă că, dincolo de atașamentul personal, existau o gîndire comună, sentimentul curgerii timpului, perspectiva asupra obiectelor înconjurătoare, natura, vreun subiect de meditație: acesta este elementul stabil care transforma uniunea cu o simplă bază afectivă dintre două ființe într-o societate 138 gîndirea subzistentă a grupului evocă apropierea din trecut și salvează de la uitare imaginea persoanei. Ar mai fi putut Auguste Comte s-
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
care nu s-a păstrat nimic), scris între 1925 și 1927, copiat (despre asta există indicii) și apoi reluat în cel de-al doilea manuscris, din 1932. Începînd din 1925, se acumulează elemente formate din note de lectură și din meditații ocazionate de plimbări, elemente care vor fi refolosite în Memoria. Halbwachs și-a adnotat ulterior carnetele și le-a recitit în perioada finală de redactare a Memoriei. Avem de-a face aici nu numai cu o legătură îndepărtată, ci cu
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
al ansamblului manuscris care ne-a rămas. În fapt, avem de-a face cu un al doilea manuscris a cărui grafie se potrivește întru totul cu cea din "ansamblul manuscris" rămas în familia lui Halbwachs (un scris mi-nuscul). Este o meditație, o teorie în care Halbwachs nu mai pleacă de la ipoteza din Cadre, ci de la necunoașterea de care dăduse dovadă Blondel și de la interpretările eronate ale cărții sale. Noul demers pleacă așadar de la o respingere a memoriei individuale care era considerată
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
conștient de asta atunci cînd a cerut ca articolul să fie așezat la începutul Memoriei colective. Dar "Memoria colectivă la muzicieni" constituie un început abrupt, nou al gîndirii lui Halbwachs. Al doilea manuscris, din 1932, succedase deja unui moment de meditație fără rezultat asupra noțiunii de cadru și de uitare involuntară care l-a preocupat în anii 1925-1926. "Manuscrisul 1932" începuse o apărare a Cadrelor sociale, reluînd analiza în replică la obiecțiile lui Blondel. Mai mult decît ma-nuscrisul din 1932, articolul
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în romanul lui Flaubert, Salammbô: "Era la Megara, sub zidurile Cartaginei, în grădinile Hamilcar"13, ce corespunde acelei "discocieri complete între lumea povestită și instanța narativă", spre deosebire de naratorul "intradiegetic" din prima frază a romanului Emma Bovary, ("Eram în sala de meditație când directorul intră urmat de un elev nou îmbrăcat orășenește, și de un băiat de serviciu care aducea un pupitru din cele mari"14), ce se transformă doar după câteva pagini în narator heterodiegetic 15. Această ștergere treptată a prezenței
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ca să înțeleagă faptul că fragmentul "și diploma dumneavoastră?" nu este atribuit judecătorilor, ci unui locutor care-l interpelează pe narator. Aici nu mai este vorba despre o întâmplare adevărată care conține fragmente de discurs raportat, ci despre un fel de meditație interioară a naratorului, în conștiința căruia intervin mai multe voci, inclusiv vocea lui. În textul lui Céline se află și indicii tipografici pentru discursul direct: ghilimelele, liniuța de unire, enunțul introductiv "aud ecouri de la Palat". Dar dacă se renunță la
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
orașului; urmăriți-l sub portalul liceului; urmăriți-l în sală, în timpul recreației, și băgați de seamă cu ce ciudată stăruință se uită la marele inel de fier care se leagănă în mijloc. După recreație, mai urmăriți-l până la sala de meditație, suiți-vă cu el pe catedră și citiți peste umărul lui această scrisoare dureroasă pe care o scrie în mijlocul tărăboiului și al copiilor îndârjiți: Domnului Jacques Eyssette, strada Bonaparte, la Paris "Iartă-mi, mult iubitul meu Jacques, durerea pe care
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
durerea pe care ți-o pricinuiesc. Pe tine, care nu mai plângeai, te voi face să mai plângi o dată. Va fi ultima, într-adevăr... Când vei primi scrisoarea aceasta, bietul tău Daniel va fi mort..." Aici tărăboiul din sala de meditație se întețește. Piciul se oprește și împarte câteva pedepse la dreapta și la stânga, dar cu gravitate, fără mânie. 7.5. Analizați determinanții din grupurile nominale puse în italice din următoarele două texte. ▪ 7.6. Analizați folosirea lui "acest" din textul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
China, Australia, România (admira- bile cioplituri în lemn realizate de artistul popular Nicolae Popa, din Târpeștii Neamțului, ceramică de Horezu și câte altele, inclusiv ouă încondeiate din Bucovina), toate împlinind o ambianță nu doar odih- nitoare, dar și stimulatoare de meditație. Și nu se poate să nu tresari de admirație în fața omului creator, cel care a contribuit și contribuie esențial la actul nobil de edificare a lumii frumos civilizate, minunân- du-te, totodată și întrebându-te, cum alături de omul creator poate
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
de pe apa Corrèze, m-am așezat pe o bancă, sub un copac uriaș. Un părculeț care însoțea pe câteva zeci de metri malul apei. Loc de promenadă și de odihnă. Nu știu câte minute am stat pe acea bancă, într-o odihnitoare meditație. Știu doar că, la un moment dat, mi-a atras atenția o voce. O doamnă stătea sub un alt copac și implora cu voce rugătoare o pisică. Care pisică, atrasă probabil de cântecul vreunei păsări, se urcase până dincolo de mijlocul
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
teroriștilor, București, Stephanus, 1996. * WURMBRAND, Richard, Îmbătat de dragoste, București, Stephanus, 1992. * WURMBRAND, Richard, Marx și Satan, București, Stephanus, 1994. * WURMBRAND, Richard, Oglinda sufletului omenesc, București, Stephanus, 1994. * WURMBRAND, Richard, Oracolele lui Dumnezeu, București, Stephanus, 1996. * WURMBRAND, Richard, 100 de meditații din închisoare, București, Stephanus, 1994. * WURMBRAND, Richard, Predici în celula singuratică, București, Stephanus, 1994. * WURMBRAND, Richard, Strigătul Bisericii prigonite, București, Stephanus, 1993. * WURMBRAND, Richard, Umpleți vidul!, București, Stephanus, 1994. Capitolul X Cu Dumnezeu în subterană sau Document despre închisorile comuniste
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
dacă mai avem loc de Adrian Păunescu care a pus stăpânire pe tot ecranul și nu mai încăpem din cauza prezenței lui acolo"64. La începutul anului 1982, un alt scandal a zguduit în egală măsură structurile de partid și intelectualitatea, "meditația trancedentală" analizată în ședința Comitetului Politic Executiv, la 27 aprilie. Ancheta a scos la iveală că numai puțin 371 de persoane erau implicate în scandalul meditației transcedantale, dintre care 110 erau membri de partid, unii dintre ei cu funcții înalte
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
1982, un alt scandal a zguduit în egală măsură structurile de partid și intelectualitatea, "meditația trancedentală" analizată în ședința Comitetului Politic Executiv, la 27 aprilie. Ancheta a scos la iveală că numai puțin 371 de persoane erau implicate în scandalul meditației transcedantale, dintre care 110 erau membri de partid, unii dintre ei cu funcții înalte în instituțiile de partid și de stat65. Excluderile și sancțiunile care au urmat nu l-au lăsat indiferent pe Adrian Păunescu care într-o scrisoare fluviu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
social, psihologic și literar deopotrivă. În fapt, notațiile de jurnal și scrisorile lui Ion D. Sîrbu relevă două ipostaze distincte ale autorului, aflate însă într-o organică interdependență. Vioiciunea, exuberanța stilistică, jovialitatea feroce a epistolierului lasă loc, în paginile jurnalului, meditației grave, patetice, impresia de obiectivitate fiind aici potențată de un pesimism lucid, justificat de întunecatele vremuri. Într-adevăr, corespondența lui Sîrbu se naște din nevoia firească de comunicare și afecțiune a celui care, singur și izolat într-o lume coruptă
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
formula magică a verbului care deschide calea regală a literaturii, instituind ad hoc universuri ficționale, cu o spontaneitate uimitoare. Iar spiritul său, fremătând în prodigii, revarsă asupra cititorului un torent: aforismele, paradoxurile, reflecția tăioasă, judecata subtilă, nuanțând până la infinitezimal, calambururile, meditația gravă și fandarea ironică se întâlnesc peste tot, în câteva pagini, uneori concentrate într-o singură, uriașă frază, în care "cuvintele cântă" - cum frumos spunea Marin Sorescu -, dar nu la întâmplare, ci atent dirijate de un chef d'orchestre cu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
articolele de presă scrise în miezul evenimentelor, da. Apoi, necesitatea de a se face înțeleși de către o masă alfabetizată dar semidoctă i-a determinat pe intelectuali să recurgă la scheme care să cultive mai degrabă atitudini decât să îmbie la meditații și la fabricarea de argumente și contraargumente sofisticate. [...] Intelectualii începutului de secol XX erau de diferite proveniențe sociale și militau pentru drepturi politice sau își exercitau drepturile politice tocmai câștigate. Democratizarea vieții politice a făcut posibilă apariția și exprimarea acestor
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
imaginar prin exploziile sale sonore, prin inovațiile sale fonice. E destul să ne gândim la creațiile fabuloase, paramitologice și parapoetice, dar și iconografice, ocazionate de exercițiile preliminare ale șamanilor pregătindu-și călătoria lor extatică, sau de repetiția manfram-unlor în timpul anumitor meditații Yoga, implicând în același timp ritmul respirației (prănăyăma) și vizualizarea "silabelor mistice". Pe măsura perfecționării sale, limbajul își mărea mijloacele magico-religioase. Cuvântul pronunțat declanșa o forță, dificil, dacă nu imposibil, de anulat. Credințe similare supraviețuiesc încă în numeroase culturi primitive
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
o operație făcută înainte de termen. Dacă li s-ar fi lăsat timp să se dezvolte (adică ritmul geologic al vremurilor), minereurile ar fi devenit metale mature, "perfecte". Peste tot în lume, minerii practică rituri comportând o stare de puritate, post, meditație, rugăciuni și acte de cult. Riturile sunt cerute de natura operației care se are în vedere, căci are loc o intrare într-o zonă sacră, știută ca inviolabilă; se intră în contact cu o sacralitate care nu participă la universul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]