7,611 matches
-
În ceea ce privește motivele care au precipitat suicidul, Daniel Wilson (a cărui biografie privindu-l pe Chatterton este socotită de Russell - 1908: XVI - ca fiind cea mai exactă, mai interesantă și mai compătimitoare) e de părere că "vechea teorie bristoleză" despre "geniul nebun" nu este suficientă. El crede că "nu există nimic în derularea poveștii unice a vieții sale care să indice vreo tendință neobișnuită spre boală mintală" (Wilson 1869: 218), și face o listă de trăsături pozitive, negative și ambivalente ale caracterului
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
totuși gîndurile la servitute mă ucideau"; apud Wilson 1869: 221), (+/-) încîntarea de a se afla în singurătate; (+/-) gravitate filosofică (cf. Edward Gardner, apud Wilson 1869: 315). Concluzia lui Wilson este că Chatterton nu este de fapt un caz de "geniu nebun", ci mult mai degrabă un caz de extraordinară "putere intelectuală suverană fără experiență", fără instucție, fără îndrumare (lista de mai sus a fost extrasă din Wilson 1869: 215-221, 229, 251, 254, 261-263, 285, 302, 303, 312-313, 315). C. F. Yonge
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
o mansardă minusculă, întins fără vlagă în pat stînd pe spate: tînăr și frumos, un cadavru desăvîrșit" a fost apreciată ca fiind "cea mai durabilă imagine a romantismului", aceea a "poetului angelic" suferind pentru geniul său, înfometat, lovit de sărăcie, nebun, cu gînduri de sinucidere, iar în cele din urmă mort. De aici pesemne și un romantic "întunecat" precum E. A. Poe și-a găsit inspirația pentru ideea sa obsesivă potrivit căreia cel mai poetic, mai sublim și mai tragic eveniment cu
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
al treilea val dezvoltarea se face prin activarea forței propriilor minți. Este șansa ce se poate da țărilor rămase în urmă ca dezvoltare economică pentru a ajunge din urmă țările dezvoltate. Acum omenirea pare a fi cuprinsă de o febră nebună a accelerării. Niciodată presiunea nu a fost mai mare. Presiunea competiției, deoarece apar pe piață mai multe produse noi, mai mulți concurenți. Există presiunea costurilor, deoarece clienții cer mai mult la prețuri mici. Presiunea serviciilor de întreținere, deoarece clienții vor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
răspunsul lor (ca la Metoda 6-3-5); * oferă o gamă mai largă și mai variată de idei ca „6-3-5”. Totuși, față de brainstormingul oral, metoda brainwriting nu generează un număr atât de mare de idei, lipsind tocmai acele idei foarte îndrăznețe sau nebune din care, prin „îmblânzire”, se nasc cele mai originale soluții. 10.1.8 Metoda anchetei Delphi Metoda anchetei Delphi, botezată după numele locului oracolului antic grecesc al viitorului, a fost pusă la punct de către O. Helmer în anii 1964-1965. Scopul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
apus (2003), sunt haikuuri (compuse în română, publicate și cu traduceri în engleză și franceză), pentru care a obținut și diferite premii. Ca prozator, T. debutează în 1993 cu o culegere de nuvele, Fata fără glas. Urmează romanul Un milionar nebun (1996), în care se relatează avatarurile unei familii de români emigranți, care reușește să se integreze în societatea americană, alte două realizate după scenariile de film omonime - Născută în castelul lui Dracula (1997), combinație de ficțiune și reconstituire istorică, Adam
THEODORU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290164_a_291493]
-
și Virginia Cucu, pref. Florin Vasiliu, București, 1994; Transilvania. O pagină de istorie, Oradea, 1995; Traista cu stele - Le Sac à étoiles - The Bag of Stars, ed. trilingvă, tr. Constantin Frosin, Virginia Cucu, introd. Florin Vasiliu, București, 1995; Un milionar nebun, București, 1996; Genius. Întâmplări din viața mea, București, 1996; Centum, ed. trilingvă, pref. Florin Vasiliu, București, 1997; Născută în castelul lui Dracula, București, 1997; Mărul din poveste, București, 1998; Adam și soțiile sale, București, 1998; Drapelul de margine, București, 1999
THEODORU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290164_a_291493]
-
capăt iar liniștea!... Da, sunt hotărâtă, și trebuie să biruiesc tot, și pe tine... așa de hotărâtă sunt, încât adineaori am poruncit lui Ghiță să meargă să dea drumului lui Cațavencu și să-l poftească aici din partea mea.... Tipătescu: Femeie nebună! Ce ai făcut? Zoe: Am făcut ce am crezut că trebuie să fac. Dacă nu nu vrei să sprijini pe Cațavencu, dacă tu nu vrei să-l alegi, ca să mă scapi atunci eu, care voi să scap, îl sprijin eu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Ce e? Spune! Pristanda: (oprindu-se) Coană Joițico, voiam să... Zoe: (fierbând) Spune, nu mă chinui! Ce e? A publicat-o? Dămi-o s-o văz! (foarte agitată) Dă-mi-o, s-o văz! Tipătescu: Zoe! Ești nebună! Pristanda: (aparte) Curat nebună! Zoe: Da, sunt nebună! Și ție trebuie să-ți mulțumesc de asta. Pristanda: (căutând s-o calmeze) Nu, coană Joițico, nu e nimica, nu e nimica publicat... "Răcnetul" nici n-a apărut astăzi... După ce a fugit Cațavencu, dăscălimea s-a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
oprindu-se) Coană Joițico, voiam să... Zoe: (fierbând) Spune, nu mă chinui! Ce e? A publicat-o? Dămi-o s-o văz! (foarte agitată) Dă-mi-o, s-o văz! Tipătescu: Zoe! Ești nebună! Pristanda: (aparte) Curat nebună! Zoe: Da, sunt nebună! Și ție trebuie să-ți mulțumesc de asta. Pristanda: (căutând s-o calmeze) Nu, coană Joițico, nu e nimica, nu e nimica publicat... "Răcnetul" nici n-a apărut astăzi... După ce a fugit Cațavencu, dăscălimea s-a apucat la ceartă, s-
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
vârsta aceea, că aveam douăzeci și ceva de ani, da’ așa slăbisem cu toții, că eram numai schelete... Și ziceam: „Dacă cineva s-ar uita acuma pe vizete de-afară, care n-a fost În situația asta, ar zice: «Ăștia sunt nebuni, ăștia nu-s oameni normali»”. Cât ați stat la Aiud? Ne-au ținut acolo la Aiud vreo doi ani de zile și de-acolo ne-au dus la Gherla, da’ acolo ne-au separat. Pe-urmă, la Gherla iar am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În tinetă, curgea pe de-o parte... Dimineața ne dădea drumul să mergem la w.c. ș-atunci nu mai știam cum să ne ușurăm... Stăteam lângă ușă, care era primul să fugă la w.c.-ul din curte... Era o goană nebună. Ceea ce s-a Întâmplat mai deosebit la noi acolo... O fost doi din Buzău sau de unde-au fost... care Într-o noapte au Încercat să evadeze 1. Au spart peretele, că a fost o casă obișnuită, n-o fost ziduri
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
schimbat... Am ajuns la bac și așteptam reacția... Ne-a lăsat să așteptăm cu un soldat lângă noi, s-a dus, a venit cu două rame, două vâsle și a spus: „Care știți să vâsliți?”. Ne-am gândit: „Ăsta e nebun! Ce să vâslim?”. Canalul nu mai era Înghețat, se dezghețase... Și-am spus: „Eu”. „Hai, urcăm la barcă!” A urcat soldatul, s-a dus la pupă cu automatul În mână, am urcat eu, a urcat Gheorghe. Eu am pus mâna
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Întreba: „De ce tata a făcut...? De ce-i Înjur? De ce nu ești membru de partid?”. „Păi, nu sunt pentru că nu vreau, dacă ne-ați luat toată averea... Sunteți niște criminali.” Și pentru vorbele astea mă lăsa deoparte, Îmi spunea că sunt nebun. Ce să fac? Niște oameni genocizi (sic!), care-ți iau averea, munca părinților și care mi-au dat patru ani de zile Închisoare... La Securitate numai cinci interviuri (sic!) au fost. Când mergeam la anchetă, ni se puneau ochelarii, să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
m-a bătut și Virgil Pop... Și știu că i-am spus, după ce m-a terminat cu bătaia: „Domnu’..., nu sunteți pe măsura oamenilor. Sunteți În afara măsurii omului”... Pe față am spus. M-au lăsat... Au zis că ăsta-i nebun, e fanatic... Da’ m-a ferit Dumnezeu, că n-am fost la Pitești și la Gherlă, că nu știu dac-aș fi rezistat. Acolo nimeni n-a rezistat, acolo toți sunt În mâna Domnului și cei care vorbesc prostii și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
luat Într-un an toată Filologia. I-am uimit pe ăia de-acolo la Facultatea de Filologie. A zis: „Domnule, sunt ăștia cu diferențe de la trei la cinci ani, au șase examene, se târăsc ani de zile, da’ mata ești nebun? 22 de examene să le iei Într-un an cu medie generală peste 7,50”... Uluitor a fost. Mai târziu mi-a recunoscut și mi-a dat licența și-n ziaristică... Dar la ziaristică cum ați ajuns? M-am dus
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ROM., an. XIII, 14-15 iulie 1869, p. 1). de tovarăși călări, a smuls femeia de la tejghea, a trântit-o pe gâtul calului și a ieșit în stradă. Apoi cavalcada a pornit chiuind de bucurie, slobozind pistoale și caii, în fugă nebună, scoțând scântei din caldarâm. O astfel de „fantazie“ era cu putință în Bucureștiul de la 1871. Timp de ani de zile a stăpânit marginile orașului, a îngrămădit asupra lui urile nenumărate până ce a fost ucis ca un câine la alegerile pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
privind subiectul, personalitatea eroilor, motivarea psihologică, jocul actorilor, decorurile, limba“ (G. Călinescu). Laertiu a mai scris poezii (Ore de repaos, 1853) și lucrări dramatice, mediocre. Dar n-a putut rămâne 338. Poetul Zamfirescu, funcționar la Eforia Spitalelor Civile, a murit nebun. Zamfirescu a avut talent. Publicului celui mare a început să-i fie cunoscut după apariția Revistei contimporane în anul 1873, în care a scris. Excela, mai ales, în satiră. Moartea prematură datorită acelei boale nenorocite l-a împiedicat să sfârșească
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ai revărsat pe lume și groază și rușine Și te-ai scăldat în sânge, pân’ ce ai dat [pept] cu mine: De-atunci au trecut secoli!... Plăpânda omenire S-a deșteptat, și numai tu stai în adormire. Ademenit de visuri nebune și trufașe Făr-a pătrunde norii care te țin în fașe, Orb uriaș cu cârjă, tu genele-ți ridică Și vezi l-a tale poale cât umbra ți-e de mică, anul 1877 361 Ești șters din cartea lumii, tu, care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
am ferit să zîmbesc. Deoarece tăcerea mea se prelungea, a simțit nevoia să mă asigure o dată în plus: „Da, domnul meu, perene!” Aplombul său nesănătos, tragicomic, m-a lăsat pur și simplu fără replică. Trebuie să fii ori beat, ori nebun (sau ambele), ca să-ți proclami cu atîta lipsă de sfială „perenitatea”! Apropo de scrisul după calendar, pe la mijlocul lui iunie am primit de la latinistul Grigore Tănăsescu, alt autor care „vroia (probabil) să intre în eveniment”, cîteva pagini cu titlul „Eminescu - exponent
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a făcut S., însă, știți, mai durează: pînă fac formele cei de la contabilitate, pînă le aprobă cei de la Cultură... Cam o lună.” Azi m-am interesat dacă s-a uitat, între timp, pe „roman”. E, totuși, un „document”. „Mă crezi nebun, bătrîne?, mi-a replicat el. Am tras cu ochiul, doar ici colo: sînt trei sute de pagini, legate, fiecare cu unul, două sau trei cuvinte, scrise lăbărțat, de sus pînă jos.” între timp a aflat că „prozatorul” e un maniac „incurabil
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
urmă cu trei ani. întîlnindu-se la ziua „Bunicului”, își comunică astfel „noutățile”: „știi ce necaz a avut Cutare?”, „Să-ți spun «bomba»: X a divorțat de Z și a luat-o pe Y. Ea are doar 24 de ani! E nebun!” „Lui Cutare i s-a amputat un picior”, „Cutare a murit”. După un asemenea „buletin de știri”, dispoziția de a petrece mi s-a diminuat. Numai politețea m-a făcut să stau locului și să ascult în continuare. Sîntem vinovați
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să-mi fie teamă, este o senzație de lăcomie care îți dă o plăcere subtilă. Cred că frica este un sentiment sănătos, indispensabil ca să te bucuri de viață. Mi se pare absurd și periculos să încerci să scapi de frică. Nebunilor nu le este frică, nici supermanilor din benzile desenate, supereroilor. În primii ani de liceu aveam o antipatie instinctivă pentru Achile: era posibil să fie atît de inuman, să nu se teamă de nimic?” și mie mi-a fost frică
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
prin a o răsfoi febril. și am mers din surpriză În surpriză. De pildă eu n-am știut - că de uitat n-aș fi putut uita așa ceva - că tatăl lui Anton Holban (Turel, cum i se spunea În familie) era nebun, nici că tante Antoineta era Îngrijorată de sănătatea mintală a fiului ei. Eram probabil prea mică spre a mi se spune, iar mai târziu nimeni În familie nu se mai oprea asupra unui episod atât de sinistru. V-am dat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a chemat pe comandantul miliției la spital. Din acest moment, fratele meu nu a mai fost bătut de miliție. Cum abuzul era cunoscut de opinia publică și miliția trebuia să iasă basma curată, i-au întocmit un dosar că e nebun și prezintă pericol social. În felul acesta, Chiriță Marin a fost internat cu forța de miliția Constanța în secția de neuropsihiatrie. Medicul care i-a cercetat cazul i-a făcut ieșirea din spital, dându-i un certificat că nu prezintă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]