8,467 matches
-
ales iarna, cu viteze ce ating 30 - 35 m/sec., aducând zăpadă, furtuni de zăpadă și ger, și sporadic vara, aducând un aer fierbinte și uscat din răsărit. Rețeaua hidrografică din zonă este alcătuită din râul Bahlui, pârâul Bahluieț și pârâul Budăi. Regimul hidrografic al acestor cursuri de apă se caracterizează prin variații ale nivelelor și debitelor, cu creșteri ale acestora primăvara și vara și cu scurgeri minime toamna și iarna. Cea mai importantă acumulare de apă de pe teritoriul localității Budăi
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
prin variații ale nivelelor și debitelor, cu creșteri ale acestora primăvara și vara și cu scurgeri minime toamna și iarna. Cea mai importantă acumulare de apă de pe teritoriul localității Budăi o reprezintă lacul artificial construit în anul 1965 pe cursul pârâului Bahluieț, la 2,5 Km în amonte de confluența cu râul Bahlui (pe locul vechiului iaz Budăi.("” Budăiu - iezișor lângă satul Budăiu, comuna Sârca, plasa Cârligătura, format de pârâul Budăiu”"), cu scopul de a scoate de sub efectul inundațiilor orașul Iași
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
Budăi o reprezintă lacul artificial construit în anul 1965 pe cursul pârâului Bahluieț, la 2,5 Km în amonte de confluența cu râul Bahlui (pe locul vechiului iaz Budăi.("” Budăiu - iezișor lângă satul Budăiu, comuna Sârca, plasa Cârligătura, format de pârâul Budăiu”"), cu scopul de a scoate de sub efectul inundațiilor orașul Iași și zona industrială a acestuia. Lacul are și scop piscicol, dar asigură și necesarul de apă pentru irigarea culturilor agricole din zonă. Zona satului Budăi este bogată în ape
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
vulpea, cârtița și căprioara. Păsările sunt reprezentate de pescărușul alb, fazanul, vrabia, ciocănitoarea, graurul, țarca, sticletele, cucu, șoimul, bufnița și pupăza. În concluzie, satul Budăi, cu un relief variat, este străbătut de două cursuri de apă mai importante, și anume pârâul Bahluieț și râul Bahlui, având o faună și o vegetație specifice zonelor de silvo - stepă. Teritoriul actualului sat Budăi (în prezent cartier al orașului Podu Iloaiei) a fost locuit din cele mai vechi timpuri. În jurul său au fost descoperite resturi
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
Cozia", "Ozun "etc., dar și numele personal ori de familie "Coman", "Comaniciu", "Comăneci".) și tătarii (sec. XIII). O dovadă de natură lingvistică a trecerii prin aceste teritorii a populațiilor migratoare este hidronimul "Bahlui", care în limba cumanilor ar fi însemnat "”pârâu mocirlos”"(Semnificație: probabil rom. ’balhui’,’baltă, mlaștină’ cunoscut mai ales în Muntenia, în zona montană a Buzăului ’balhoi’,’noroi’, etimologie: din rom. ’bahnă’ de origine nord slav., cu derivat verbal ’a bâhni, bâhli’,’a mirosi urât, a se strica - cu
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
istoric de arhitectură de interes național, datând din 1657. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat în punctul „Cioate”, între pârâul Cioate și șoseaua Cristești-Homița, în dreptul fostului sat Herești, lângă tunelul de cale ferată, sit ce cuprinde urmele a două așezări, una din secolele al IV-lea-al II-lea î.e.n. (perioada Latène, cultura geto-dacică) și una din Epoca Medievală secolele
Comuna Cristești, Iași () [Corola-website/Science/301270_a_302599]
-
creastă, mamelon, movilă, colină, șes, viroagă. În partea de sud a satului, la câțiva kilometri, se află Dealul Mare cu înălțimi de 368 metri. Din partea sudică se propagă către nord o mică rețea de izvoare care se unesc într-un pârâu - bogat în apă în timpul ploilor, dar care seacă uneori în lipsa lor - numit de localnici Negruțu, în hărți find numit Săuzeni. Din punct de vedere administrativ, satul Hărpășești aparține împreună cu satele Doroșcani, Popești, Obrijeni, Vama și Pădureni de comuna Popești. Prima
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]
-
termină în DN15D). În comuna Dobrovăț se află pădurea Pietrosu, arie protejată de tip forestier în care sunt ocrotite specii de fag, carpen și tei argintiu. Spre marginea de sud a unor păduri dese, într-o poiana mare de pe valea pârâului Dobrovăț, afluent pe dreapta al râului Vasluieț (din bazinul hidrografic al râului Bârlad), s-au concentrat așezări omenești din cele mai vechi timpuri. Fosta poiana își mai păstrează încă înfățișarea ei de altădată, dar este larg deschisă către sud-est, unde
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
medie de 4,7 km. Înălțimea reliefului de aici se înscrie între valorile altitudinale existente în Podișul Central Moldovenesc : 416 m altitudine absolută în dealul Rotundă , situat în partea de nord-vest a comunei și 146 m altitudine absolută , în șesul pârâului Dobrovăț , la marginea de sud-est a comunei; deci o diferență de înălțime de 270 m. Fragmentarea reliefului- adica desimea văilor sau a culmilor principale - este de circa 2 km în partea de nord-vest a comunei, de aproape 1,5 km
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
pe culmea dealurilor Rotundă , Perju , Podișul , Calina , Lacu etc). Pe unele din aceste platouri sunt mici depresiuni lacustre, în care apă ploilor abundente și a celei provenite din topirea zăpezilor staționează câteva zile, iar vegetația are caracter hidrofil. Spre valea pârâului Dobrovăț și a principalilor săi afluenți, dealurile-platou se continuă prin dealuri mai scunde , cu înfățișare de dealuri-coline , predominanțe mai ales spre marginea de sud-est a teritoriului comunei. În sectorul mijlociu a pârâului Dobrovăț , începând din aval de confluenta cu pârâul
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
zile, iar vegetația are caracter hidrofil. Spre valea pârâului Dobrovăț și a principalilor săi afluenți, dealurile-platou se continuă prin dealuri mai scunde , cu înfățișare de dealuri-coline , predominanțe mai ales spre marginea de sud-est a teritoriului comunei. În sectorul mijlociu a pârâului Dobrovăț , începând din aval de confluenta cu pârâul Însurățelul , până aproape de satul Dobrovăț , ca și pe cursul inferior al pârâului Dobrovicior, unde direcția văilor este perpendiculara pe direcția de înclinare a straturilor geologice-adică au o orientare subsecventa - versantul drept al
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
pârâului Dobrovăț și a principalilor săi afluenți, dealurile-platou se continuă prin dealuri mai scunde , cu înfățișare de dealuri-coline , predominanțe mai ales spre marginea de sud-est a teritoriului comunei. În sectorul mijlociu a pârâului Dobrovăț , începând din aval de confluenta cu pârâul Însurățelul , până aproape de satul Dobrovăț , ca și pe cursul inferior al pârâului Dobrovicior, unde direcția văilor este perpendiculara pe direcția de înclinare a straturilor geologice-adică au o orientare subsecventa - versantul drept al văii are forme de cuesta tipică, suprafața ei
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
mai scunde , cu înfățișare de dealuri-coline , predominanțe mai ales spre marginea de sud-est a teritoriului comunei. În sectorul mijlociu a pârâului Dobrovăț , începând din aval de confluenta cu pârâul Însurățelul , până aproape de satul Dobrovăț , ca și pe cursul inferior al pârâului Dobrovicior, unde direcția văilor este perpendiculara pe direcția de înclinare a straturilor geologice-adică au o orientare subsecventa - versantul drept al văii are forme de cuesta tipică, suprafața ei fiind afectată de numeroase procese geomorfologice vechi și noi (alunecări de straturi
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
orientare subsecventa - versantul drept al văii are forme de cuesta tipică, suprafața ei fiind afectată de numeroase procese geomorfologice vechi și noi (alunecări de straturi, pornituri de teren etc). O micro cuesta tipică există și pe versantul stâng al văii pârâului Chehanu , de pa cursul inferior al pârâului Dobrovăț , vale orientată de la est-nord-est spre vest-sud-vest. Forme de relief cu aspect de cuesta mai exista și acolo unde văile unor pâraie au o ușoară orientare subsecventa, cum sunt versanții de la stânga văii
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
forme de cuesta tipică, suprafața ei fiind afectată de numeroase procese geomorfologice vechi și noi (alunecări de straturi, pornituri de teren etc). O micro cuesta tipică există și pe versantul stâng al văii pârâului Chehanu , de pa cursul inferior al pârâului Dobrovăț , vale orientată de la est-nord-est spre vest-sud-vest. Forme de relief cu aspect de cuesta mai exista și acolo unde văile unor pâraie au o ușoară orientare subsecventa, cum sunt versanții de la stânga văii pâraielor Poiana Lungă , Pahomia , Podu Popii ori
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
orientată de la est-nord-est spre vest-sud-vest. Forme de relief cu aspect de cuesta mai exista și acolo unde văile unor pâraie au o ușoară orientare subsecventa, cum sunt versanții de la stânga văii pâraielor Poiana Lungă , Pahomia , Podu Popii ori de pe dreapta pârâului Pietrosu (cursul mijlociu al acestuia). Procesele geomorfologice active au fost și mai sunt încă în desfășurare, din cauza despăduririlor, nechibzuite adesea, din trecut, ca și efectuării arăturilor de altă dată, în curmezișul versanților de vai. O formă de relief destul de vastă
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
ca și efectuării arăturilor de altă dată, în curmezișul versanților de vai. O formă de relief destul de vastă în cuprinsul teritorului comunei Dobrovăț o constituie albiile majore, cu aspecte de șes. Cea mai întinsă albie majoră este a cea a pârâului Dobrovăț, care de la confluenta cu pârâul Pietrosu și până la vărsarea în pârâul Rediu (pe teritoriul comunei Codăești), are o lățime ce variază între 400 și 750 m, iar inclinarea ei fiind de 3 m la km. Pe suprafața albiei majore
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
dată, în curmezișul versanților de vai. O formă de relief destul de vastă în cuprinsul teritorului comunei Dobrovăț o constituie albiile majore, cu aspecte de șes. Cea mai întinsă albie majoră este a cea a pârâului Dobrovăț, care de la confluenta cu pârâul Pietrosu și până la vărsarea în pârâul Rediu (pe teritoriul comunei Codăești), are o lățime ce variază între 400 și 750 m, iar inclinarea ei fiind de 3 m la km. Pe suprafața albiei majore a pârâului Dobrovăț sunt cateva grinduri
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
O formă de relief destul de vastă în cuprinsul teritorului comunei Dobrovăț o constituie albiile majore, cu aspecte de șes. Cea mai întinsă albie majoră este a cea a pârâului Dobrovăț, care de la confluenta cu pârâul Pietrosu și până la vărsarea în pârâul Rediu (pe teritoriul comunei Codăești), are o lățime ce variază între 400 și 750 m, iar inclinarea ei fiind de 3 m la km. Pe suprafața albiei majore a pârâului Dobrovăț sunt cateva grinduri joase și un ostrov alungit (șesul
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
care de la confluenta cu pârâul Pietrosu și până la vărsarea în pârâul Rediu (pe teritoriul comunei Codăești), are o lățime ce variază între 400 și 750 m, iar inclinarea ei fiind de 3 m la km. Pe suprafața albiei majore a pârâului Dobrovăț sunt cateva grinduri joase și un ostrov alungit (șesul Velniței). În punctele de confluenta a pâraielor afluențe și a micilor rețele torențiale, sunt conuri de dejecție în miniatură, precum și acumulări deluvio-coluviale , aduse de spălările și șiroirile de pe versanți. Forme
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
Velniței). În punctele de confluenta a pâraielor afluențe și a micilor rețele torențiale, sunt conuri de dejecție în miniatură, precum și acumulări deluvio-coluviale , aduse de spălările și șiroirile de pe versanți. Forme de terase fluviale sunt slab realizate în bazinul hidrografic al pârâului Dobrovăț. Teritoriul comunei Dobrovăț are o climă temperat-continentală, de nuanță excesivă(uneori, iarna frigul este deosebit de aspru, iar vară, desi rar, sunt călduri aproape tropicale). Totuși pădurea vastă moderează mult atât gerurile de iarnă, cât și căldurile de vară; umezeală
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
mediu în luna ianuarie (- 3,5 °C). Temperatura cea mai ridicată a aerului a atins +38 °C (în ziua de 10 august 1951), iar temperatura cea mai coborâta a atins -31 °C (în noaptea de 20 decembrie 1954). Pe șesul pârâului Dobrovăț, în perioada rece a anului cu calm atmosferic și cer senin, se produc inversiunile de temperatură ale aerului, din cauza că aerul rece și deci mai greu, de pe dealuri, coboară în șesul larg al pârâului Dobrovăț, unde staționând se răcește
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
20 decembrie 1954). Pe șesul pârâului Dobrovăț, în perioada rece a anului cu calm atmosferic și cer senin, se produc inversiunile de temperatură ale aerului, din cauza că aerul rece și deci mai greu, de pe dealuri, coboară în șesul larg al pârâului Dobrovăț, unde staționând se răcește și mai tare producând brume și îngheț accentuat, care toamnă timpuriu și primăvară târziu cauzează pagube însemnate culturilor. Un exemplu perfect l-a constituit fenomenul produs în noaptea de 21/22 mai 1952, cănd tot
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
unde staționând se răcește și mai tare producând brume și îngheț accentuat, care toamnă timpuriu și primăvară târziu cauzează pagube însemnate culturilor. Un exemplu perfect l-a constituit fenomenul produs în noaptea de 21/22 mai 1952, cănd tot șesul pârâului Dobrovăț și majoritatea dealurilor joase au fost cuprinse de brumă și îngheț distrugător. În comuna Dobrovăț vânturile nu au frecvență și viteza prea mare, deoarece teritoriul comunei este bine adăpostit de dealuri înalte și majoritatea bine împădurite. Mai frecvente și
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
comunei este bine adăpostit de dealuri înalte și majoritatea bine împădurite. Mai frecvente și cu viteze mai accentuate sunt vânturile ce bat dinspre nord-vest, nord și nord-est, urmate de cele care sufla dinspre sud-sud-est, care înscriindu-se pe culoarul văii pârâului Dobrovăț își accelerează viteza. Față de situația dinamicii atmosferei din zona orașelor Iași și Vaslui, perioadele când nu bate vântul sunt mai dese (circa 36 % calm atmosferic anual). De aceea, aici numai în sectorul central și sudic al comunei se pot
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]