7,505 matches
-
Lepiotaceae" și "Lycoperdaceae". Familia are peste 2.500 de specii descrise, încadrate în mai mult de 100 de genuri. Această familie constă in principal din saprofiți, care pot fi găsiți atât în păduri foioase și de conifere ca și prin pășuni tufișuri, livezi, în parcuri precum pe compost și așchii de lemn. Multe acestor specii trăiesc de obicei în grupuri sau în cercuri mari. Familia "" crește pe toate continentele (în afară de Antarctică) din primăvară până în toamnă. Expresia "Agaricacee" pentru limba română nu
Agaricaceae () [Corola-website/Science/310570_a_311899]
-
proprii ale populației. Răspândirea vegetației și faunei este strâns legată de climă și relief. Vegetația este arborescentă și pădurile sunt reprezentate prin stejar ( Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus), plop ( Populus), jugastru (Acer campestre) și altele. Pajiștile întâlnite la pășuni și fânețe au plante caracteristice precum păiușul (Festuca porcii), obsiga (Bromus tectorium), firuța bulboasă (Poa bulbosa), ghizdeiul ( Lotus corniculatus), iar în locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Este evident impactul omului în acest areal, deoarece a desființat aproape
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
Dintre răpitoare de noapte: cucuveaua (Athene noctua), ciuful de pădure ( Asio otus) etc. Dintre mamifere putem aminti căprioara ( Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), vulpea ( Canis vulpes), iepurele de câmp ( Lepus europaeus), dihorul (Mustela putorius) - în păduri. Pe terenurile arabile și pășuni sunt caracteristice o serie de rozătoare ca: popândăul (Citellus citellus), hârciogul ( Cricetus cricetus), șoarecele de câmp ( Microtus arvalis), ariciul, șoarecele comun ( Buteo buteo) schimbat iarna de șorecarul încălțat ( Buteo Lagopus). Dintre amfibieni putem aminti broasca râioasă brună ( Bufo bufo) și
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
Sechereșa - în pădurea Sechereșa situată în sudul hotarului comunei, în aproprierea localității cu același nume. Străbate hotarul Unimătului împărțind satul în două iar la ieșirea din Unimăt primește un afluent - Sforașa - care izvorăște în pădurea Mocanilor, la marginea sudică a pășunii de la Unimăt. Acesta nu are curs permanent ci se alimentează din ploi și topirea zăpezilor. Cea mai mare parte a anului este fără apă, dar în timpul viiturilor alimentează din belșug cu apă bălțile și mlaștinile ce se întind în hotarul
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
este arborescentă și în păduri este reprezentată prin stejar, carpen, frasin, plop, jugastru, cer și altele. Vegetația caracteristică luncilor râurilor este alcătuită din salcie, răchită, plop, iar malurile Sechereșei și Sforașei sunt întărite prin plantații de salcâmi. Pajiștile întâlnite la pășuni și fânețe au plante caracteristice precum păiușul, obsiga, firuța bulboasă, ghizdeiul, iar în locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Fauna nu este pre bogată dar merită să fie amintite insecte ce se găsesc în număr mare ca libelula
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
Brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale") este o plantă relativ mică, toxică, care crește pe câmp, pășuni. Ea aparține de familia "Colchicaceae", iar substanța activă, colchicina, este folosită în medicină. Toate părțile plantei conțin toxina, care are efect după două până la șase ore, simptomele de intoxicație manifestându-se la început prin senzație arsuri la nivelul gurii. Urmează
Brândușă de toamnă () [Corola-website/Science/310800_a_312129]
-
a graniței s-a făcut în mod voit în favoarea rușilor. În anul următor, pe 11 mai 1939, a avut loc incidentul Nomonhan, în timpul căruia o subunitate de cavalerie mongolă a intrat pe un teritoriu disputat cu manciurienii, în căutare de pășuni pentru cai. Mongolii au fost alungați din regiune de cavaleia manciuriană. După două zile, o unitate mongolă mai numeroasă a revenit în regiune, iar manciurienii nu au mai putut să o alunge. Atunci au intrat în scenă mai multe uități
Imperiul Japonez () [Corola-website/Science/308754_a_310083]
-
de Jos-Comăna de Sus, apoi drumul forestier de pe valea Comănii. Rezervația cuprinde peștera (golul subteran), suprafața de teren situată la exterior, reprezentată de parcelele silvice %93, %96, %97 din U.P.V Comana, Ocolul Silvic Măieruș, precum și o zonă de pășune împădurită. Parcelele amenajistice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1991, fiind incluse și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament. Se pot realiza exploatări forestiere cu condiția menținerii permanente a acoperirii suprafeței cu vegetație forestieră.
Peștera Comăna () [Corola-website/Science/308920_a_310249]
-
cărei areal natural s-a extins și în America de Nord. Este cultivată în regiunile temperate. Plantă erbacee perenă, spontană și adesea cultivată pentru rădăcinile sale din care se extrage un surogat de cafea. Cicoarea are o arie mare de răspândire în pășuni și fânețe, în locuri necultivate, pe marginea drumurilor, căilor ferate și șanțurilor, pe marginea apelor curgătoare, din zona de câmpie până în cea de deal și munte. În scopuri medicinale de la această plantă se întrebuințează părțile aeriene ("Herba Cichorii") ce se
Cicoare () [Corola-website/Science/309764_a_311093]
-
700 m. Suprafață: 10 ha, la care se adaugă alte 85 ha zonă tampon, totalizând împreună 95 ha. Terenul este majoritar proprietate de stat (păduri, stâncării neproductive), aflat în administrația Ocolului Silvic Romsilva, la care se adaugă o suprafață redusă (pășuni și fânețe) aflată în proprietate particulară.
Cheile Poșăgii () [Corola-website/Science/309402_a_310731]
-
cu municipiul Constanța. Cea mai apropiată stație feroviară este la Cobadin, situată la 64 km. Comuna are o economie agrară și dispune de o suprafață agricolă de 13.928 ha, din care 9.234 ha suprafață arabilă, 3.483 ha pășuni, 1.211 ha vii și livezi. Fondul forestier deține 2.300 ha, din care 1,5 ha proprietate privată, iar restul este în proprietatea Ocolului Silvic Băneasa. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lipnița se ridică la de locuitori
Comuna Lipnița, Constanța () [Corola-website/Science/310375_a_311704]
-
scriitorului s-a amenajat "Casa memorială Romulus Cioflec". La marginea localității se află amplasat Cimitirul Eroilor. Comuna Vâlcele are un potențial economic mediu în comparație cu celelalte comune ale județului Covasna. Activitatea de zootehnie prezintă un interes deosebit datorită condițiilor naturale existente (pășuni și fânețe) care permit extinderea intensivă a acestei ramuri. Cele trei localități ale comunei Ariușd, Araci și Vâlcele dispun de centrală telefonică digitală, având la dispoziție toate facilitățile oferite de aceasta. În comună funcționează o fabrică de mobilă, o moară
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
fiind preferat conceptul de "migrație" decât cel de "invazie". Migrațiile sunt văzute ca mișcări pe distanțe a unor grupuri de indivizi, care se întorceau periodic în locul de origine, având ca scop deplasarea unor cirezi de animale în căutarea unor noi pășuni, spații de locuit sau pentru desfășurarea ocupațiilor. Migrațiile sunt întâlnite încă din secolele V-IV î.Hr. spre Galia, Britania, Italia, Grecia, Asia Mică dinspre vest spre sud și est. Populațiile ce au migrat în secolele III-IV d.Hr., precum francii
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
politice, economice, sociale, demografice și climatice. Cand creștea presiunea politică și economică din partea imperiilor, există un răspuns din partea populațiilor exterioare, nevoite să accepte supunerea, fie să refuze și să intre în conflict cu puterea vecină. Se adaugă lentele creșteri demografice, pășunile sau terenurile agricole ce erau exploatate excesiv de populațiile semisedentare devenind insuficiente. Schimbările climatice au provocat de asemenea deplasările ce se suprapun cu perioadele de răcire a climei. Așadar, o serie de factori ce au provocat „efectul domino” au stat la
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
secolul IV, "amenințarea barbara" nu era atât de gravă. Elitele române chiar își îndreptau tot mai mult cererile de ajutor către germanici. În regiunea adiacenta a limes-ului, legăturile dintre imperium și barbaricum deveneau tot mai strânse. În căutare de pășuni sau atrași de civilizația română și de prazi, hunii, de origine mongola sau turcica, au traversat, după 350, spațiul de la nord de Marea Neagră. Au distrus uniunea de triburi alana de origine iraniană, stabilită între Don, Caucaz și Marea Caspică, si
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
Regii franci au ocupat statul burgund, dar au menținut instituțiile locale și etnicitatea regiunii. [[File:Hunnen.jpg|thumb|left|Hunii]] [[File:Eugène Ferdinand Victor Delacroix 003.jpg|thumb|Attila]] [[File:AttilatheHunonhorsebackbyGeorgeSStuart.jpg|thumb|left|Călăreț hun]] În căutare de noi pășuni, hunii și-au început migrația, pornind din Mongolia spre vest, în secolul I î.e.n., presați de nomazii tungusco-manciurieni. Ammianus și Eunapius susțin că ar fi apărut dincolo de mlaștinile maeotice și că erau un neam "feroce". După câțiva ani de lupte
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
localități - tîrgul Romanovca și nodul de căi ferate Basarabeasca. Pe moșia localitații arheologii menționează o movilă funerară rămasă de pe urma nomazilor veniți cu turmele de vite din stepele asiatice sute de ani în urmă, hoinărind din loc în loc, în căutare de pășuni mănoase pentru animale, și localități bogate pentru a căpăta pradă de război. În mormînt au fost găsite cîteva dovezi ale existenței pămîntești ale nomazilor, decedați de moarte normal pe aceste meleaguri sau căzuți în luptă cu băștinașii. Guvernul Marelui Imperiu
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
primit statutul de oraș. Orașul Mărculești este o localitate foarte mică, care dispune de anumite resurse naturale, inclusiv fond funciar. Localitatea are numai 170,25 ha. terenuri cu destinație agricolă, dintre care 148,47 ha pământ arabil și 21,78 pășuni. Pe teritoriul orașului activează societatea pe acțiuni „Mărculești-Combi” - producătoare de nutrețuri, baza petrolieră „Tirex-Petrol”, societatea cu răspundere limitată „Iched-Grup”, care se ocupă cu colectarea și prelucrarea fructelor și legumelor, „Tomas” - cu vânzarea materialelor de construcție. De asemenea, în oraș sunt
Mărculești () [Corola-website/Science/305100_a_306429]
-
oraș trece traseul național Chișinău-Leova-Cahul. Fondul funciar al primăriei Leova este de 4.319 ha, inclusiv 2.322 ha sau 53% pământ cu destinație agricolă. Din totalul terenurilor cu destinație agricolă 1.571 ha constituie pământ arabil, 516,9 ha - pășuni și 234,9 ha ocupă plantațiile multianuale. Suprafața orașului este de 563 ha. Suprafața totală a terenurilor fondului silvic este de 305 ha. Resursele acvatice ale orașului sunt formate de râul Prutși lacurile din oraș cu o suprafață totală de
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
294 ha, cea mai mare parte fiind terenurile cu destinație agricolă, preponderent pământ arabil, plantațiile multianuale ocupă 146 ha dintre care livezile constituie 61 ha iar viile 85 ha. Orașul Căinari, spre deosebire de alte localități are o suprafață relativ mare de pășuni - 497 ha sau 11,5% din suprafața totală. Bonitatea medie a terenurilor agricole este de 65 balohectar. Terenul intravilan este de 243 ha. Pe teritoriul localității sunt două bazine acvatice cu o suprafață totală de 13 ha. Structura etnică a
Căinari () [Corola-website/Science/305102_a_306431]
-
Costești, Mileștii Mici, Piatra Albă, Dănceni, Sociteni, Durlești și orașul Codru. Suprafața fondului funciar al orașului este de 3.165 ha, dintre care suprafața teritoriilor agricole constituie 1.678 ha, inclusiv terenuri arabile 1.246 ha, podgorii 401 ha și pășuni 202 ha. Resursele acvatice ale orașului sunt formate de râul Ișnovăț și 2 iazuri cu o suprafață totală de 18 ha. Relieful localității s-a format după regresiunea Mării Sarmatice, dispărute în urmă cu circa 5 milioane de ani. El
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
funciare ale orașului constituie 4351 ha, cea mai mare parte fiind terenurile cu destinație agricolă - 2.295 ha sau 53% din suprafața totală. Din totalul terenurilor agricole 1.632 ha sunt pământuri arabile, 208 ha livezi și restul 455 ha pășuni. Suprafața orașului este compusă din 93,51 ha care formează vatra localității și 505 ha loturi de lângă casă. În afară de aceasta orașul mai dispune de 33 ha fâșii forestiere și 55 ha sunt ocupate de drumuri. Pe teritoriul orașului sunt înregistrați
Ghindești () [Corola-website/Science/305112_a_306441]
-
2010) Colonița e situată la 7 km est de Chișinău la poalele unui deal cu înălțimea de 104,7 m, care are aceiași denumire. Suprafața administrativă a satului este de 2644 ha, dintre care suprafața fondului funciar constituie 1464 ha; pășuni - 464 ha; suprafața localității - 2644 ha; fondul silvic - 332 ha, drumurile - 35 ha. Conform datelor statistice la 01.01.2006 numărul locuitorilor este de 3500 oameni. Majoritatea absolută a locuitorilor o constituie moldovenii , dar sunt și alte naționalități: ruși, ucraineni
Colonița, Chișinău () [Corola-website/Science/305127_a_306456]
-
naturală cu diferite bogății. Aici sunt cantități enorme de piatră pentru construcție, este o baltă bogată în apă ce vine din rîul Vilia, pădure seculară la o distanță de numai 3 km, cîmpuri bogate cu cereale, zarzavaturi, livezi cu fructe, pășuni..." Dar de unde s-a luat satul? Documentele vechi atestă că temelia lui a fost pusă de niște cete de arcași și răzeși, care, pentru slujbă credincioasă, au primit această moșie ca să-și ridice case. Așadar domnitorul, fiind mulțumit de slujba
Cotiujeni, Briceni () [Corola-website/Science/305136_a_306465]
-
trei pești. Scutul este timbrat de o coroană murală cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Împărțirea scutului în două semnifică unirea vechii așezări Crihana și a noii vetre Vâlcova, prima remarcându-se din vechime prin stăpânirea de câmpuri și pășuni întinse, iar a doua fiind un cătun de pescari situat pe malul bălților. Cele două cârlibane încrucișate, ambele având mânerele tradiționale în chip de stindard dacic: capul de lup și coada de balaur, semnifică atât una dintre ocupațiile străvechi de
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]