7,725 matches
-
representamen (C.P.1.564). "Semnul ține locul obiectului nu sub toate aspectele, ci numai în raport cu un fel de idee pe care am numit-o fundament (ground) al repre-sentamenului" (C.P.2.228). În termeni moderni s-ar purea vorbi de trăsături pertinente (ca în fonologia structurală), de "proprietăți emergente" (U. Eco), datorită cărora recunoaștem într-o caricatură pe omul politic reprezentat sau într-o schiță sumară amplasamentul unei clădiri. Semnul peircian, acel aliquid stat pro aliquo, este deci o relație triadică dependentă
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
final. În comparație cu Saussure care privilegiază aspectul structural, acronic al limbii ca sistem, constituit pe baza opozițiilor sintagmatic/paradigmatic, sincronie/diacronie, limbă/ vor-bire, Peirce introduce presiunea contextului social materializat în norme, convenții, "habit" (obicei). Simplificînd inevitabil lucrurile (dar cum a remarcat pertinent Paul Valéry simplul este fals, dar complexul este inutilizabil), am putea spune că la Saussure domină perspectiva sintactică pozițională a semnelor (metafora jocului de șah ca principiu explicativ pentru funcționarea sistemului limbii nu este fortuită), iar la Peirce esențial este
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
anume: gradul de convenție sau codificare a semnelor iconice. Este vorba de anumite grile perceptive (social și cultural marcate) care orientează producerea/receptarea semnelor iconice (în cazul producerii avem de-a face cu o activitate de schemati-zare-eliminare a trăsăturilor non pertinente; în cazul receptării cu o identificare bazată pe cîteva trăsături pertinente). De aceea orice semn iconic, efect al codificări unei experiențe perceptive, necesită un proces de învățare; adesea vedem într-un obiect ceea ce sîntem învățați să vedem. Deși intricarea nivelelor
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de anumite grile perceptive (social și cultural marcate) care orientează producerea/receptarea semnelor iconice (în cazul producerii avem de-a face cu o activitate de schemati-zare-eliminare a trăsăturilor non pertinente; în cazul receptării cu o identificare bazată pe cîteva trăsături pertinente). De aceea orice semn iconic, efect al codificări unei experiențe perceptive, necesită un proces de învățare; adesea vedem într-un obiect ceea ce sîntem învățați să vedem. Deși intricarea nivelelor (indicial, iconic, simbolic) a fost deseori subliniată (C.S. Peirce, T. Sebeok
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1989: 68). În raport cu lumea reală, lumea posibilă a basmului, de pildă, oferă o imagine compensatorie, idealizată a victoriei binelui și pedepsirii răului (C. Bremond, 1973, Les bons récompensés et les méchants punis), sinteză de "mitologie, etică, știință, observație, morală" (cf. pertinentei caracterizări a lui George Călinescu). 5.8. Modelul "gramatical" al lui T. Todorov Gramatica Decameronului (Grammaire du Décameron, Mouton, La Haye, 1969, trad. rom. Paul Miclău Poetica. Gramatica Decameronu-lui, 1975, București, Univers) își propune să întemeieze o știință care nu
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Prezentînd agentul ca formă "goală pe care o umplu diferite predicate" (Todorov, 1975: 130), Todorov insistă asupra laturii sale sintactice și nu semantice (cf. Propp, Greimas care vorbesc de erou, "răufăcător" etc.). Dihotomia prezentată de Greimas între actant/actor este pertinent tratată și de Todorov, conștient de faptul că un nume propriu poate îndeplini mai multe funcții sintactice (Andreuccio al lui Pietro e prădat mai întîi de o siciliană, apoi fură el însuși, se teme de pedeapsă și pedepsește etc.). Adjectivul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
indicarea unui obiect sau exercitarea unei influențe, povestirea utilizează o retorică practică destinată învingerii eventualelor rezistențe, trezirii și menținerii atenției, captării bunăvoinței și dezarmării ostilității" (P. Bourdieu apud J.M. Adam, 1994: 9). În ceea ce privește indicialitatea pragmatică a enunțării, două direcții par pertinente: pe de o parte semnalele de gen (de tipul "A fost odată un împărat"/vs/"A fost odată" "Un împărat" veți răspunde cu care se deschide Pinocchio al lui Collodi, privire complice, pact creativ instituit cu potențialii interlocutori, alții decît
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o raționalizează. În această perspectivă, mecanismul care explică eficiența publicității este o logică a "credinței și regresiei" (Jean Baudrillard, 1968: 198). Din punct de vedere poetic, în sensul precizat de Roman Jakobson în subcategorizarea funcțiilor comunicării, publicitatea oferă un sincretism pertinent literă/text/imagine sau analogic/digital, generînd prin transgresarea artelor clasice propria artă; afișul, filmul publicitar, fotografia etc. instaurează o nouă retorică lingvistică și iconică, dominată de complementaritatea codurilor (utilitar, comercial, socio-cultural și mitic). Bipolaritatea ființei umane, dar și a
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
soluțiile publicității comerciale, dar nu coincid integral cu acestea. Filmele, broșurile, presa vor fi prioritar utilizate în ambele domenii, dar pentru publicitate se vor cumpăra în presă spații anume, iar pentru relații publice se vor transmite comunicate de presă, fotografii pertinente. De la sfîrșitul războiului dezvoltarea relațiilor publice a fost constantă. În 1962 s-a creat termenul de relaționist, de homme de communication, precum și un nou domeniu integrat vastului ansamblu al comunicării. Rolul analistului în comunicare evoluează spre cel de mentor, creator
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lingvistică și non lingvistică) apare o mișcare în doi timpi și anume: actul verbal sau neverbal convenționalizat pentru o anumită situație, urmat de instituirea noii lecturi care este o întoarcere etimologică la actul literal (distincția act literal/act derivat este pertinentă și în situațiile neverbale cf. Morgan, 1978, supra X: actul derivat este rugămintea de a se face liniște, iar actul literal cel de a bate un cui în perete). Glume Focalizare a deconstruirii I LINGVISTICĂ 1. sintactice 2. semantice 3
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
element lexical sau secvență automatizată, de această dată el este chiar contextul. Distincția dintre sensul literal inițial și cel convenționalizat, prin uzaj se apropie de opoziția utilizare/mențiune discutată de Sperber & Wilson ŕ propos de funcționarea ironiei; ironia poate fi pertinent descrisă ca un fapt de mențiune (se pronunță un enunț ca "Ce succes!" pentru a sugera eșecul cu o anumită intonație care semnifică citarea și nu utilizarea reală a enunțului respectiv). Ca și ironia gluma propune o dublă lectură (literală
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dispune de un inventar de structuri și teme greu de sistematizat într-o descriere generală; ceea ce este comun acestor variate acte de umor este opoziția între convenție (lingvistică, comportamentală) și invenție (ca sabotare a acestei regularități verbale sau comportamentale). Materializare pertinentă a afirmației greimasiene privind natura polemic-contractuală a practicii discursive, gluma ne apare ca o modalitate defensivă de manevrare a normativității, de dinamitare a supunerii enunțătorilor la regulile raționalității și conveniențelor. Construită împotriva fascismului pe care Barthes îl reproșa normelor limbii
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vizual). Toți acești parametri dependenți de statutul social, rolul comunicațional etc. sînt modelați și de norme culturale (în timp ce studenții arabi consideră că a evita privirea este un semn de impolitețe, asiaticii resimt o privire insistentă ca agresivă, amenințătoare). Dintre trăsăturile pertinente pentru semnificația privirii, reținem orientarea (față în față; laterală sau absența privirii), durata, intensitatea (de la privirea neutră care mătură un cîmp la privirea insistentă care acroșează). Normalitatea privirii este perturbată în condiții patologice (nevrozații susțin cu greu privirea interlocutorului) sau
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a societății: pe de o parte același semnificat are numeroși semnificanți (supra salutul, aprobarea), pe de altă parte aceiași semnificanți au semnificați diferiți în culturi diferite. Pe aceeași izotopie se situează și Marcel Mauss (Les techniques du corps) care afirmă pertinent că practici aparent naturale sînt de fapt istorice des choses tout à fait naturelles pour nous sont historiques, iar tiparul cultural modelează repertoriul nostru de gesturi și inserția socială a individului prin intermediul corpului (le corps est le premier et le
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
spațiile informale (ale distanțelor personale). Casa, ca primă instanță de experimentare a spațiului este de dată relativ recentă (în configurația actuală, cu camere separate, identificate lingvistic ca bedroom, dining room, etc. ea datează din secolul al XVIII-lea). O opoziție pertinentă împrumutată din fizică centripet/vs/centrifug va subîntinde multiple diferențieri arhitecturale și culturale: Hall va opune orașele stelare, radiale (Parisul inter alia), sociopete prin excelență orașelor sociofuge, gen tablă de șah (New York-ul de pildă) sau va defini spațiile deschise
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mobile schimbă destinația încăperii). Aceeași manevrare spațială poate fi remarcată și în cazul spațiilor cu organizare semi-fixă, un spital de exemplu , spațiu precumpănitor sociofug la care scaunele așezate în cerc la o vizită sînt repede realiniate militărește. Observațiile cele mai pertinente sînt legate însă de spațiul dinamic al distanțelor interpersonale . Pentru a decupa substanța conținutului proxemic, cercetătorii (E.T. Hall, The Silent Language, 1959 și The Hiden Dimension, 1966 și G.L. Trager, Paralanguage. A First Approximation, 1958 și Trager & Hall, Culture and
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
unități de analiză o serie de cuvinte-cheie, idei și teme specifice. Acest gen de cercetare ne-a ajutat să înțelegem care este audiența divinației la nivel social, bazându-ne pe următoarea afirmație: "cererea dă naștere ofertei". Astfel, distingem între prezentările pertinente, științifice ale fenomenului și cele care frizează prostul-gust, naivitatea, spectacularul. O astfel de întreprindere a avut darul de a ne oferi rezultate neașteptat de interesante din punct de vedere socioantropologic. 5.2.4. Observația În cercetarea fenomenelor divinatorii și, implicit
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Aceste apariții exploatează și se sprijină pe înclinația firească a omului de a pătrunde și a cunoaște mai mult din misterele lumii în care trăiește. Din punct de vedere cultural, producțiile kitsch despre divinație fac mari deservicii abordărilor serioase și pertinente din domeniu. În plus, ele au "calitatea" de a produce grave confuzii în rândurile cititorilor, printr-o înțelegere superficială și denaturată a fenomenelor abordate. Între practicile divinatorii populare, tradiționale și producțiile livrești de acest gen există diferențe evidente. Primele sunt
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
redactarea unui text de tip argumentativ, de 150 - 300 de cuvinte, pe o temă dată. Acesta presupune formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei și formularea unei concluzii pertinente. Subiectul al IIIlea constă în elaborarea unui eseu structurat care vizează aspecte de analiză tematică, structurală și stilistică a operelor studiate ce aparțin autorilor canonici/speciilor literare/tipurilor de texte menționate în programa de examen. Autorii canonici sunt: → Mihai Eminescu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
zarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; - să ai conținutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a pro priei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespun zătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 1- să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie și de punctuație) și limitele de spațiu indicate. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Redactează un eseu de 600-900 de cuvinte (două - trei pagini), în care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; - să ai conținutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; - să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie și de punctuație) și precizarea privind numărul de cuvinte. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Redactează un eseu de 600-900 de cuvinte în care să prezinți tema
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
abstracte și viața noastră, interpretarea lucidă a textelor, preferința pentru extrase în defavoarea textelor integrale au constituit dintotdeauna metodele religiilor care s-au confruntat, timp de secole înainte de invenția televiziunii, cu provocarea de a transmite idei într-un mod însuflețit și pertinent unui public nerăbdător și distrat. Ele au știut dintotdeauna că cel mai mare pericol pe care îl aveau de înfruntat nu era suprasimplificarea conceptelor, ci erodarea interesului și a susținerii prin lipsa înțelegerii și apatie. (Botton, 2013, pp. 111-112) În
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
o justifică și o face să fie legitimă, iar rezultatul reprezentat al activității înaintea combinației inteligente a mișcărilor care se produc. Ceea ce este în mod normal rodul muncii este oferit ființei inspirate sub forma unui dar gratuit. Conform unei remarci pertinente a lui Bergson, instinctul este pătruns de lumină, dacă nu chiar de conștiință. Nimic nu ne dovedește mai bine maniera în care inconștientul participă intim la viața psihică, întrucît el este destinat în mod normal să o susțină și se
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și sustrase controlului conștient. LIBERTATEA AUTENTICĂ CONSTĂ ÎN CONTROLUL CONȘTIENT ASUPRA MOTIVELOR. Ea este irealizabilă fără eliberarea pe față de opiniile publice. EFORTUL DE ELIBERARE necesită deci participarea conștiinței penetrante a determinării ascunse subconștient. El nu poate fi sprijinit fără conștiința pertinentă a existenței unei false motivații principiale fondată nu numai pe falsele autojustificări individuale, ci mult mai insidios pe existența falselor justificări colective: ideologiile dominante, fiecare din ele înarmată cu un întreg arsenal de justificări. Libertatea spiritului se realizează în măsura în care omul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
bază a râsului carnavalesc care, în accepția lui Bahtin, se definește prin ambivalență (îl cuprinde și pe cel care râde și este interpretat ca regenerator), absentă la Caragiale. Așa cum îl preia A., carnavalescul se reduce la grotesc și caricatural. Mai pertinente se dovedesc celelalte interpretări: drumul inițiatic în opera lui Mihail Sadoveanu, prin prisma căruia criticul reabilitează (ca scrieri importante) narațiuni marginalizate de tradiția exegetică (Strada Lăpușneanu, Morminte și Oameni din lună); „sublimul omenescului” la Tudor Arghezi într-un text de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285373_a_286702]