7,320 matches
-
spre tipar la Editura din Sibiu. Dar a intervenit cenzura de după 23 august 1944 și s-a ordonat ca volumul să apară cu titlul Colinde, cu text și melodie, fiind omise toate referințele la Transnistria. Din lucrare au fost eliminate Prefața lui Tr. Herseni, o parte din Studiul introductiv al lui C. A. Ionescu, și toate datele despre informatorii muzicali români. Cu toate aceste omisiuni culegerea este cu greu tipărită sub denumirea de Colinde , vâzând lumina tiparului la sfârșitul lui decembrie
Constantin A. Ionescu () [Corola-website/Science/323394_a_324723]
-
Fundației „Horia Rusu”; din 2012, este membru în Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Comunismului (CNSAS), din partea PNL; tot în 2012, a fost numit Președintele Consiliului Științific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românescu (IICCMER) . În prefața la un volum despre activitatea din exilul parizian, scria: ”M-am născut în București, la 26 iunie 1929. Tatăl meu, avocat și moșier, fiul colonelului Pavel Zamfirescu, aghiotant al regelui Carol I, profesor la Școala de Război și văr cu
Dinu Zamfirescu () [Corola-website/Science/322876_a_324205]
-
printre care fizicienii Andrei Saharov și Iuri Orlov, activiștii pentru drepturile omului Mikola Rudenko și Anatoli Marcenko, sau activistul ortodox Gleb Iakunin. În "", Clarke însuși face referire la „crearea de probleme (editorului Vasili Zarcenko) prin împrumutarea numelor diverșilor disidenți”. În prefața romanului "2061", Clarke face câteva precizări legate de aceste neconcordanțe: Carl Sagan consideră romanul „o călătorie impresionantă prin sistemul solar, o continuare remarcabilă a legendei "2001: O odisee spațială"”. "Asimov's Science Fiction Magazine" cataloghează cartea ca „incitantă, misterioasă, tulburătoare
2010: A doua odisee (roman) () [Corola-website/Science/323989_a_325318]
-
9-11. <br> În RSSM a activat timp de 47 de ani, după anul 1990 stabilindu-se cu traiul la Leningrad (Sankt Petersburg). <br> În Albumul (Editura “Sovietski hudojnik”, Moscova, 1987), Bogdesco s-a manifestat și în calitate de teoretician, scriind câte o prefață pentru fiecare din cele cinci compartimente din care este alcătuită lucrarea, intitulate: Ilustrație, Caligrafie, Grafică de șevalet, Desen, Artă monumentală, texte în care se referă la experiența profesională personală, la concepțiile sale despre artă. <br> El a lucrat intens și
Ilie Bogdesco () [Corola-website/Science/319451_a_320780]
-
Academy și în care Grylls demonstrează tehnici de supraviețuire urbană. A promovat "Alpha Course", un curs despre bazele credinței creștine iar Warner Bros. l-a solicitat pe Bear Grylls pentru apariția în filmul Clash of the Titans. Grylls a scris prefața pentru cartea "Cool Camping Cookbook (Cool Camping)" de Tom Tuke-Hastings și Jonathan Knight. Expedițiile sale aventuroase au făcut obiectul multor articole din presa de mare tiraj: și subiectul unor apariții editoriale: Grylls este și scriitor de succes. Prima sa carte
Bear Grylls () [Corola-website/Science/319432_a_320761]
-
lovitura de stat de la 23 august 1944, dar care nu au fost găsite până în prezent. Aceste memorii au apărut în 1994, sub titlul "Eu i-am salvat pe evreii din România", într-un tiraj de 15.000 ex., cu o prefață de dr. Dan Zamfirescu și cu un studiu introductiv de Alexandru V. Diță, la editura Roza Vânturilor. Titlul aparține editorilor. Textul exprimă, așa cum declara Eugen Cristescu la procesul "Marii Trădări Naționale", tot "putregaiul vieții politice românești". Primul istoric care s-
Radu Lecca () [Corola-website/Science/315902_a_317231]
-
exegeză literară.” După parerea lui Gabriel Dimisianu, „ este ingăduitor din spirit de echitate”. A scris în colaborare cu Klaus Heitmann, - Heidelberg " Cercul Literar de la Sibiu și influența catalitică a culturii germane", (2001), publicată postum. A scris cu o logică riguroasă prefețe la volume de Boris Polevoi, Cezar Petrescu, Otilia Cazimir, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Eugen Jebeleanu, Camil Petrescu, Paul Everac, Leon Donici, Felix Aderca, Ady Endre, Guillaume Apollinaire, Camil Baltazar, Maria Banuș, Gerda Barbilian, Alain Bosquet, Demostene Botez, Emil Botta, Radu
Ovid S. Crohmălniceanu () [Corola-website/Science/297597_a_298926]
-
Cartea românească, 1980; "Proba de gimnastică, Albatros", 1982; "Pradă realului", Cartea românească, 1985, colecția „Hyperion”, antologie, cu o postfața de Laurențiu Ulici; Despre fragilitatea vieții, Albatros, 1987; "Despre fragilitatea vieții", antologie de autor în colecția „Poeți români contemporani”, cu o prefață de Valentin F. Mihăescu, Eminescu, 1997; Am visat că visez că sunt înger", Asociația Scriitorilor din București/ Eminescu, 1998; Vine frigul", antologie în colecția B.P.T., cu un tabel cronologic de George Popescu, o prefață de Gheorghe Grigurcu și o postfața
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
colecția „Poeți români contemporani”, cu o prefață de Valentin F. Mihăescu, Eminescu, 1997; Am visat că visez că sunt înger", Asociația Scriitorilor din București/ Eminescu, 1998; Vine frigul", antologie în colecția B.P.T., cu un tabel cronologic de George Popescu, o prefață de Gheorghe Grigurcu și o postfața de Irina Mavrodin, Minerva, 2000; "Cum mi-am înscenat un accident de mașină", editura Vinea, București, 2002; "Pacient la spitalul fundeni", editura paralelă 45, București, 2007. Postum: vol. "Dulce vorbi în somn", Ed. Vinea
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
accident de mașină", editura Vinea, București, 2002; "Pacient la spitalul fundeni", editura paralelă 45, București, 2007. Postum: vol. "Dulce vorbi în somn", Ed. Vinea, 2011. "Intermezzo" (Albatros, București, 1984; ediția a II-a, revizuită, în colecția „100+1”, cu o prefață de Romul Munteanu și o postfața de Gabriel Dimisianu, Gramar, București, 2000; ediția a III-a, revăzuta, cu o postfața de Bogdan Alexandru Stănescu, Polirom, Iași, 2007); "Intermezzo ÎI", Cartea românească, 1989; "Intermezzo III", cu o postfața de Octavian Soviany
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
ediția a III-a, revăzuta și adăugita, Pontica, Constantă, 2006); "Lucian Blaga comentat", Albatros, 1983, ediția a II-a în colecția „Clasici români interpretați”, Pontica, 1995; "Eseu despre textul poetic ÎI", (Cartea românească, 1986; ediția a II-a, cu o prefață de Ștefan Borbely, editura paralelă 45, Pitești, 2006); "Opera literară a lui Ion Barbu", Cartea românească, 1990; "Textualism și autenticitate", Pontica, Constantă, 1993; "Poezia română actuala" (O antologie comentată), vol. I-II, Pontica, 1998; vol. III, Pontica, 1999; "Poeticitatea română
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
Macedonski, "Excelsior", poezii, prefață de..., BPT, Minerva, 1968; Mihail Sadoveanu, "Locul unde nu s-a întâmplat nimic", postfața de..., colecția „Arcade”, Minerva, 1972; Ion Gheorghe, "Poeme", cuvânt înainte de.., Colecția „Cele mai frumoase poezii”, Albatros, 1972; Mihail Sadoveanu, "Creangă de aur", prefață de..., BPT, Minerva, 1973; Ion Heliade-Rădulescu, "Poezii-Proză", antologie și repere istorico-literare de..., seria „Patrimoniu”, Minerva, 1977; D’Arco Silvio Avalle, "Modele semiologice" în Comedia lui Dante, prefață de..., colecția „Studii”, editura Univers, 1979; Nichita Stănescu, "Pravoto na vreme", introducere de
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
repere istorico-literare de..., seria „Patrimoniu”, Minerva, 1977; D’Arco Silvio Avalle, "Modele semiologice" în Comedia lui Dante, prefață de..., colecția „Studii”, editura Univers, 1979; Nichita Stănescu, "Pravoto na vreme", introducere de..., Ed. MISLA, Struga, 1982; Maria Corti, "Principiile comunicării literare", prefață de..., colecția „Studii”, Univers, 1983; Umberto Eco, "Pendulul lui Focault", postfața de..., colecta Bibliotecă italiană, Pontica, 1991; Maria Corti, "Cântecul sirenelor", postfața de..., colecția Bibliotecă italiană, Pontica, 1991; "De ce scriu poezie", ancheta de..., colecția „Interviuri”, Pontica, 1996; Lucio Klobas, "Gândirea
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
sirenelor", postfața de..., colecția Bibliotecă italiană, Pontica, 1991; "De ce scriu poezie", ancheta de..., colecția „Interviuri”, Pontica, 1996; Lucio Klobas, "Gândirea extremă", postfața de..., colecția Bibliotecă italiană, Pontica, 1998; Mihai Eminescu, "Poesie/ Poezii", ediție îngrijita de..., Pontica, 1998; Mario Luzi, "Poezii", prefață de..., colecția Bibliotecă italiană, Pontica, 2002; "Canon și canonizare", ancheta coordonată de..., Pontica, 2003; "Dosarul Cenaclului Euridice", coordonare de..., vol. I-II, editura Ziua, București, 2003; vol. III, Pontica, Constantă, 2004; vol. IV-VII, Pontica, 2005. "I cânți narrativi romeni. Analisi
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
salvat, iar în buzunar i s-a găsit o scrisoare netrimisa, adresată lui Romain Rolland. Acesta este avertizat și îi răspunde imediat încurajându-l să urmeze carieră să de scriitor. Povestirea "Chira Chiralina" a fost publicată în 1923 cu o prefață semnată chiar de Romain Rolland. A publicat românele: Ciulinii Bărăganului, "Leș Récits d'Adrien Zograffi" („Poveștile lui Adrian Zograffi”). Nicolae Iorga nu l-a apreciat deloc pe Panait Istrati. Într-un interviu luat de Ioan Massoff și apărut în ziarul
Panait Istrati () [Corola-website/Science/297617_a_298946]
-
primul val de cărți românești traduse în limba cehă și publicate în Cehoslovacia comunistă. Alături de lucrări similare de-ale lui Petru Dumitriu, "Mitrea Cocor" a fost printre primele ediții traduse în limba engleză sancționate de regimul comunist român, având o prefață făcută de Jack Lindsay în 1953. Nouă ani mai târziu, colecția de povești scurte a servit ca o monedă de schimb cultural între România și Statele Unite. Aprecierea de care se bucura Sadoveanu în Uniunea Sovietică de după cel de-al Doilea
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
romanul "Crăișorul". În octombrie/noiembrie devine redactor la "Scena". În anul 1915 scrie povestirea istorică "Horia, Cloșca și Crișan". Pe 26 august încheie nuvela "Hora morții". În anul 1916, aprilie - La București apare volumul "Golanii" (Nuvele și schițe), cu o prefață semnată de Mihail Dragomirescu, în editura H. Steinberg. Volumul reia majoritatea pieselor incluse în "Frământări" (1912), adăugând trei inedite. Sumarul: "Golanii"; "Cuceritorul"; "Ocrotitorul"; "Proștii" [inedită]; "Dintele"; "Cerșetorul" [inedită]; "Culcușul"; "Nevasta"; "Strănutarea"; "Pozna" [inedită]. Între 9 mai/24 iulie - Scrie și
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
publică în "Revista Carpaților" (1860) o nouă nuvelă istorică, sau "scenă istorică" cum o numea el, "Doamna Chiajna". În același an nuvela apare și în volumul: "Scene istorice din cronicile românești: Mihea Vodă cel Rău; Doamna Chiajna", în a cărui prefață autorul mărturisește: În 1861 scoate la București "Revista română pentru științe, litere și arte" în care tipărește de-a lungul anilor, printre altele: "Istoria românilor supt Mihai-Voievod Viteazul" de Nicolae Bălcescu, "Cugetările" lui Alecu Russo și "Ciocoii vechi și noi
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
Humboldt, Benedetto Croce sau Karl Vossler, filologi pentru care limba este forma cea mai directă de expresie a spiritului uman. Cu acordul autorului, "Dicționarul etimologic al limbii române" a fost reeditat la București, într-un singur volum, în 2001. În prefața acestei ediții, Alexandru Ciorănescu precizează: „L-am terminat în condițiile științifice cele mai dificile, la mai multe mii de kilometri de cea mai apropiată bibliotecă românească, fără să dispunem de cărți proprii, fără vreun ajutor sau colaborare, decât aceea a
Alexandru Ciorănescu () [Corola-website/Science/297632_a_298961]
-
în 1964 cu un articol de critică în Gazeta literară. Introduce în literatura română conceptul de "expresivitate involuntară", pe care îl va urmări atât în zona literaturii vechi, cât și în cea a poeziei sau a prozei proletcultiste, celebră pentru prefața sa Poezia unei religii politice. Conceptul semnifică faptul că, odată cu trecerea timpului, textele vechi, inițial non-literare, se încarcă cu o aură de expresivitate, care le-a transformat odată cu trecerea timpului în texte literare. În aria de studiu a literaturii vechi
Eugen Negrici () [Corola-website/Science/297639_a_298968]
-
a fost și un inspirat editor. Este autorul singurei istorii literare a unei perioade mai puțin faste a literaturii române, perioada proletcultismului, în două volume: Cele două volume ale cărții "Literatura română sub comunism" deja publicate au fost precedate de prefața unei antologii de poezie proletcultista, "Poezia unei religii politice" în care Eugen Negrici reia teza substituirii religiei în statul comunist cu ideologia marxist-leninistă. Cartea a reapărut în 2010 reorganizată cronologic, etapele ei fiind 1948-1964, respectiv volumul al doilea 1964-1990, sub
Eugen Negrici () [Corola-website/Science/297639_a_298968]
-
a fost mai totdeauna părtaș sau le-a cunoscut de aproape. Cel mai probabil, cronicarul și-a început lucrul la Letopiseț după anul 1732, când avea deja cca 60 de ani și a lucrat la Letopiseț până în anul 1744. În prefața lucrării, autorul relatează că până la Duca-Vodă el s-a condus de diferite izvoare aflate pe la alții, ""iar de la Duca-Vodă cel bătrân înainte până unde s-o vedea, la domnia lui Ion Vodă Mavrocordat, nici de pre un izvor a nimănui
Ion Neculce () [Corola-website/Science/297634_a_298963]
-
în 1848 o altă povestire a scriitorului american Edgar Allan Poe (1809-1849), pe care îl simțea "un suflet geamăn". În 1857 a publicat un volum de povestiri scrise de Poe și l-a făcut cunoscut cititorilor francezi printr-o lungă prefață. În 1858 termină traducerea lui Poe cu "Aventurile lui Gordon Pym" ("Aventures d'Arthur Gordon Pym"). Traducerea sa devine celebră. Deși era împreună cu Jeanne Duval a adorat din 1852 până în 1858 în anonim prin scrisori iscusite și poezii pe Apollonie
Charles Baudelaire () [Corola-website/Science/297643_a_298972]
-
devine, după 1990, profesor la Facultatea de Litere din București, fiind preocupat în special de perioada preromantică din literatura română. A publicat cincisprezece cărți de istorie și critică literară; A îngrijit aproximativ treizeci de volume de ediții critice, volume coordonate, prefețe etc.; A publicat peste șaizeci de studii (dintre care 12 în reviste din străinătate în Franța, S.U.A., Anglia, Germania, Ungaria, Bulgaria, Siria), etc.
Mircea Anghelescu () [Corola-website/Science/297691_a_299020]
-
of Late Capitalism", a apărut zece ani mai tîrziu, în 1984. Nucleul acestui studiu a fost publicat într-o altă formă, cu titlul "Postmodernism and the Consumer Society", în același an, în "New Left Review", după cum mărturisește însuși autorul în prefața unui alt volum de articole. Alte două cărți foarte populare în România, sunt studiul Lindei Hutcheon "The Politics of Postmodernism" și "Postmodernist Culture" a lui Steven Connor. Aceste lucrări au apărut în România, prin hazard obiectiv, în 1989. "La condition
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]