7,433 matches
-
anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Lichtental face parte din raionul Sărata al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 1.034 locuitori, preponderent ucraineni. Locuitorii satului Lichtental se ocupă în principal cu agricultura. În sat există o Casă de Cultură, cu o sală cu 300 de locuri, două biblioteci, un dispensar, o grădiniță, cinci magazine, un oficiu poștal și o agenție bancară. Conform
Lichtental, Sărata () [Corola-website/Science/318592_a_319921]
-
Moruzeni (în , în ) este un sat în raionul Sărata din regiunea Odesa (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Faraoani. Are locuitori, preponderent ruși. Satul este situat la o altitudine de 32 m, în partea nord-vestică a raionului Sărata. Teritoriul localității este străbătut de râul Babei, care se varsă în râul Sărata chiar în apropierea satului Moruzeni. El se află la o distanță
Moruzeni, Sărata () [Corola-website/Science/318594_a_319923]
-
În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Moruzeni face parte din raionul Sărata al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 439 locuitori, preponderent ruși. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Moruzeni era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%).
Moruzeni, Sărata () [Corola-website/Science/318594_a_319923]
-
Faraoani (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Sărata din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 43 m, în partea nord-vestică a raionului Sărata, la mică distanță de frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova. Teritoriul localității este străbătut de râul Babei, care se varsă în râul Sărata în apropierea
Faraoani, Sărata () [Corola-website/Science/318593_a_319922]
-
Între anii 1967-1977, s-au construit în sat 236 de case individuale și cu două etaje. Începând din anul 1991, satul Faraoani face parte din raionul Sărata al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 1.890 locuitori, preponderent români. Locuitorii satului Faraoani se ocupă în principal cu agricultura și cu creșterea oilor. De asemenea, funcționează un combinat vinicol, o moară și o fabrică de cherestea. În sat există o Casă de Cultură, cu o sală cu 360 de
Faraoani, Sărata () [Corola-website/Science/318593_a_319922]
-
numit și „Călușer” sau „Călucer” a fost și este, în continuare prin anumite acte, perceput un ritual. Călușul reprezintă un obicei de mare complexitate atât din punct de vedere funcțional cât și al limbajelor utilizate, din care dansul ocupă locul preponderent. Călușul se performă în virtutea credinței, în eficacitatea lui magică: profilactica și apotropaica, vindecătoare a bolii numita „luat din căluș”, fertilizatoare și fecundatoare. Numărul impar al călușarilor, ca și cea mai mare parte a actelor performate de aceștia se leagă de
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
Satu-Nou, întâlnit și sub denumirea Novoselie (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Sărata din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 14 m, în partea sud-vestică a raionului Sărata. Teritoriul localității este străbătut de râul Cogâlnic; în apropierea satului are loc vărsarea râului Cilighider în Cogâlnic. El se află la o distanță
Satu-Nou, Sărata () [Corola-website/Science/318617_a_319946]
-
În perioada 1967-1977 au fost construite 115 de case și 13 km străzi și drumuri asfaltate. Începând din anul 1991, satul Satu-Nou face parte din raionul Sărata al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 3.000 locuitori, preponderent români (moldoveni). Locuitorii satului Satu-Nou se ocupă în principal cu agricultura și zootehnia. Se cultivă cereale și se cresc animale (porcine). În localitate funcționează un atelier de tâmplărie, un atelier de producere a faianței și combinat vinicol. Școala din Satu-Nou
Satu-Nou, Sărata () [Corola-website/Science/318617_a_319946]
-
Manja (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Sărata din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 41 m, în partea nord-vestică a raionului Sărata, la mică distanță de frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova. Teritoriul localității este străbătut de râul Sărata; în dreptul localității, are loc vărsarea râului Copceac în
Manja, Sărata () [Corola-website/Science/318615_a_319944]
-
anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Manja face parte din raionul Sărata al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 1.645 locuitori, preponderent români. Școala din satul Manja are ca limbă de predare limba română. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Manja era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%).
Manja, Sărata () [Corola-website/Science/318615_a_319944]
-
Păuleni (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Sărata din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent ruși. Satul este situat la o altitudine de 35 m, în partea nord-vestică a raionului Sărata, la mică distanță de frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova. Teritoriul localității este străbătut de râul Sărata. El se află la o distanță de 42
Păuleni, Sărata () [Corola-website/Science/318616_a_319945]
-
anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Păuleni face parte din raionul Sărata al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 1.120 locuitori, preponderent ruși. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Păuleni era vorbitoare de rusă (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și ucraineană (%). Locuitorii satului Păuleni se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale și se cresc animale. În localitate
Păuleni, Sărata () [Corola-website/Science/318616_a_319945]
-
mari și la o calitate mai bună, în condițiile unor prețuri mai mici raportat la calitate. Deși Rocar de Simon era un autobuz relativ actual tehnologic, cu tehnologii moderne, acesta nu s-a bucurat de prea mult succes, fiind achiziționat preponderent de RATB și în număr redus de alte societăți de transport din țară precum și de către câțiva particulari. În anul 1998, ROCAR fabrică primele sale autobuze cu podea joasă în colaborare cu BusOtto Autodromo ( seria 812), dar numai 2 exemplare sunt
Rocar () [Corola-website/Science/318732_a_320061]
-
24. Denumite și ARO seria 32. Deoarece erau în mare parte identice cu ARO 24, modificările acestora erau aceleași cu ale ARO 24. După dispariția ROCAR, aceste serii au fost fabricate la ARO. Au fost însă fabricate în număr redus, preponderent comenzi speciale. Unele au fost și exportate. Familia istorică a Brătienilor a renunțat la drepturile sale. Aceasta revendică terenul pe care este uzina Rocar. În anul 2004, activele fabricii s-au vândut, pentru 6,4 milioane euro, unei firme necunoscute
Rocar () [Corola-website/Science/318732_a_320061]
-
Renașterii. Țăranii polonezi care au fost colonizați în regiune în număr mare s-au amestecat rapid cu populația locală. În acest timp însă, nobilimea ucraineană s-a polonizat și o parte a trecut la catolicism. Țărănimea ruteană a rămas însă preponderent ortodoxă, ceea ce a dus la apariția unor tensiuni religioase și sociale. Țăranii ruteni (ucraineni, dar și de alte naționalități), care au fugit pentru a nu ajunge iobagi, au devenit cunoscuți cu numele de cazaci. Aceștia din urmă și-au câștigat
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
deschiși sau îi „retușau” la developare, prin imprimarea unor pupile. În perioada de apus, naturalețea defunctului nu era importantă, iar cadrul obișnuit prezenta subiectul așezat în sicriu. De cele mai multe ori, în portretele memoriale erau surprinși participanții de la înmormântare, practică folosită preponderent în Europa și mai puțin în America de Nord.
Fotografie post-mortem () [Corola-website/Science/318883_a_320212]
-
Dinăuți (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 231 metri, în partea de centru-nord a raionului Noua Suliță. Localitatea Dinăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial
Dinăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/315997_a_317326]
-
Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 3.026 (22+3.004), reprezentând 93,48% din populație . În prezent, satul are 3.193 locuitori, preponderent moldoveni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Dinăuți era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Dinăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/315997_a_317326]
-
Slobozia Nouă, întâlnit și sub forma Slobozia-Vășcăuți (în , transliterat Nova Sloboda) este un sat în raionul Secureni din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Vășcăuți. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 230 metri, în partea de sud a raionului Secureni, în apropiere de frontiera cu Republica Moldova. Localitatea Slobozia Nouă a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a
Slobozia Nouă, Secureni () [Corola-website/Science/315990_a_317319]
-
face parte din raionul Secureni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 6 (0+6), reprezentând 2,99% din populație . În prezent, satul are 238 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Slobozia Nouă era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%).
Slobozia Nouă, Secureni () [Corola-website/Science/315990_a_317319]
-
Berestea, întâlnit și sub forma Beresta (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 167 metri, în partea de centru-nord a raionului Noua Suliță. Localitatea Berestea a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. În anul 1735
Berestea, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316032_a_317361]
-
parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 814 (1+813), reprezentând 92,50% din populație . În prezent, satul are 836 locuitori, preponderent moldoveni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Berestea era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Berestea, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316032_a_317361]
-
Rângaci (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 165 metri, în partea de nord a raionului Noua Suliță. De această comună depinde administrativ satul Șișcăuți. Localitatea Rângaci a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia
Rângaci, Noua Suliță () [Corola-website/Science/315999_a_317328]
-
din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 60 (2+58), reprezentând 4,67% din populație . În prezent, satul are 1.165 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Rângaci era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%).
Rângaci, Noua Suliță () [Corola-website/Science/315999_a_317328]
-
Vancicăuții Mici, întâlnit și sub forma Ivancăuții Noi (în , în ) este un sat în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Costiceni. Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 120 metri, în partea de sud a raionului Noua Suliță, în apropiere de frontiera cu România. Localitatea Vancicăuții Mici a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice
Vancicăuții Mici, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316030_a_317359]