7,369 matches
-
reciprocitate între medici, în acest caz medicul înlocuitor prelungindu-și programul de lucru în mod corespunzător, în funcție de numărul de servicii medicale solicitate de asigurații din lista proprie și cei din lista medicului înlocuit. Pentru situațiile de înlocuire pe bază de reciprocitate, medicul de familie înlocuit va depune anterior perioadei de absență, la casa de asigurări de s��nătate, un exemplar al convenției de reciprocitate și va afișa la cabinetul medical numele și programul medicului înlocuitor, precum și adresa cabinetului unde își desfășoară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221121_a_222450]
-
asigurații din lista proprie și cei din lista medicului înlocuit. Pentru situațiile de înlocuire pe bază de reciprocitate, medicul de familie înlocuit va depune anterior perioadei de absență, la casa de asigurări de s��nătate, un exemplar al convenției de reciprocitate și va afișa la cabinetul medical numele și programul medicului înlocuitor, precum și adresa cabinetului unde își desfășoară activitatea. Înlocuirea medicului absent pe bază de reciprocitate între medici se face pentru o perioadă de maximum 60 de zile calendaristice pe an
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221121_a_222450]
-
perioadei de absență, la casa de asigurări de s��nătate, un exemplar al convenției de reciprocitate și va afișa la cabinetul medical numele și programul medicului înlocuitor, precum și adresa cabinetului unde își desfășoară activitatea. Înlocuirea medicului absent pe bază de reciprocitate între medici se face pentru o perioadă de maximum 60 de zile calendaristice pe an. ... (4) În cazul în care medicul titular al unui cabinet medical individual are angajat medic/medici de familie, pentru perioadele de absență prevăzute la alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221121_a_222450]
-
situațiile prevăzute la art. 3 alin. (2), precum și pentru următoarele situații: citații de la instanțele judecătorești sau alte organe care au dreptul, potrivit legii, de a solicita prezența la instituțiile respective, cu condiția numirii unui înlocuitor pe bază de convenție de reciprocitate sau convenție de înlocuire, ale cărui număr de telefon și adresa vor fi afișate la cabinetul medical. Pentru aceste situații medicii de familie trebuie să depună la casa de asigurări de sănătate copia documentelor justificative. În cazul în care medicul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221121_a_222450]
-
iluminare și de staționare următoarele aeronave: - aeronavele de stat românești; - aeronavele de stat străine pentru care există acorduri bilaterale în acest sens; - aeronavele civile românești care execută misiuni oficiale prezidențiale sau guvernamentale, iar în cazul celor străine, pe bază de reciprocitate; - aeronavele care aparțin Organizației Națiunilor Unite, Crucii Roșii și Semilunii Roșii; - aeronavele civile care execută misiuni de căutare și salvare sau care transportă personal și materiale în cadrul acestor misiuni; - aeronavele care execută misiuni umanitare și de ajutoare de urgență; - aeronavele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231658_a_232987]
-
poate constitui o cauză suplimentară. În unele familii, interacțiunea pe bază de pedepse conduce de asemenea la folosirea agresivității, pentru apărare, dar și pentru satisfacerea nevoilor personale (Patterson, 1986 citat de Dishion, Patterson și Griesler, 1994). Întărirea și principiul de reciprocitate creează și menține comportamentul agresiv la copii. Dacă părinții se agresează reciproc, ei contribuie astfel la învățarea comportamentului agresiv de către copil. Efectul conflictului dintre părinți pare să fie și mai grav decât acela al pedepsei fizice aplicate copilului însuși. Rata
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de către ceilalți. Atunci când încearcă să se integreze într-un grup, devin de cele mai multe ori ținta agresiunilor din partea membrilor grupului. Felul în care semenii reacționează la comportamentele copiilor agresivi poate ulterior exacerba percepția, tendințele și sentimentele agresive ale celor din urmă. Reciprocitatea comportamentului agresiv are un rol important în acest proces. Manifestările agresive ale copilului sau incapacitatea acestuia de a controla relațiile sociale pot răsturna situația în defavoarea lui (Dodge, 1993). Contactul repetat cu semenii poate amplifica acest efect, pentru că de fiecare dată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
știu să folosească alte forme de influențare. Și pentru că perceperea nedreptății este cauza agresivității în acest caz, indivizii care încalcă adesea regulile fără justificare vor fi cei implicați cel mai frecvent în situații conflictuale. Procesele de exprimare a plângerilor, a reciprocității, a atribuirii și a influenței sociale vor fi folosite în declanșarea agresivității instrumentale. Alegerea strategică astfel făcută va avea drept scop restabilirea ordinii și a dreptății (a se vedea Tedeschi et al., 1994). Susținătorii acestei abordări contestă cu desăvârșire influența
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
principiile de bază ale perspectivei, pozițiile lor față de funcțiile agresivității sunt divergente. Pentru unii, agresivitatea are funcție de control asupra celuilalt. Perceperea unei eventuale pedepse precum un atac personal îl poate determina pe individ să se angajeze într-un comportament de reciprocitate (retaliation), intensificând astfel conflictul pentru a-și păstra identitatea pozitivă și pentru a împiedica viitoarele atacuri. Alteori indivizii manifestă agresivitate doar pentru a-și arăta puterea (a se vedea Tedeschi și Felson, 1994). Din această perspectivă furia poate legitima manifestările
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sa și întâmplat. Acest exemplu este unul între altele. Ca regulă generală, asistam toți muribunzii din spitalul nostru, nu numai pe secția mea, ci și în altele, și de fiecare dată se repetă, dacă nu același scenariu, cel puțin aceeași reciprocitate a relației: Nu, nu ești singur”<footnote MITROPOLITUL ANTONIE DE SUROJ, Viața, boala, moartea, trad. de monahia Anastasia (Igiroșanu), Ed. Sf.Siluan, 2010, p. 44-46. footnote>. Bunul credincios privește suferințele altuia ca și cum ar fi ale sale. Făcând astfel, îndemnul unui
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
mecanică social-politică clientelară! Avem o formă de fals autoritarism (intelectual și politic!), destul de ubuesc, și printr-un soi de valorizări discursive, date de anumiți idoli "ai societății civile" pentru cei care participă la un discurs public. Există un raport de reciprocitate aritmetică între fenomenul corupției și cel al sărăcirii și distrugerii unor comunități/societăți. Cu cât o societate este mai coruptă cu atât este mai săracă și decadentă. Unul dintre motivele pentru care, în România de după 1990, corupția a luat o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dar un sistem care poate fi la rândul lui atacat. Foucault era de părere că un intelectual izolat și incomod nu are nicio șansă împotriva unui asemenea sistem totalitar 88. Totuși el are singura șansă de a lupta printr-o reciprocitate de forme de manifestare împotriva unui sistem ticăloșit, corporatizat și oligarhic. O "recenzie" la vreo carte ieșită din tipicul discursului public. Dar și o replică la acea "recenzie" și la cei care au instrumentalizat-o. Numai printr-o reciprocitate de atacuri
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
printr-o reciprocitate de forme de manifestare împotriva unui sistem ticăloșit, corporatizat și oligarhic. O "recenzie" la vreo carte ieșită din tipicul discursului public. Dar și o replică la acea "recenzie" și la cei care au instrumentalizat-o. Numai printr-o reciprocitate de atacuri la alte atacuri se poate ajunge la un echilibru discursiv și instituțional. Puterea nu este numai "a lor" (cum spune Marx!), este "și a noastră". Niciodată resemnare, niciodată acceptare a mizeriilor "de sus", a structurilor oligarhic-ierarhice. Această luptă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sunt bine stabilite și repuse în circuitul lumii prezentului, nu deranjează pe nimeni, decât grupurile de interese politice care vor să-și impună discursul și controlul asupra istoriei scrise. Ceea ce știm și ceea ce gândim se află într-un raport de reciprocitate. Ceea ce gândim se bazează pe ceea ce știm, iar ceea ce știm este, într-un fel, întemeiat pe ceea ce gândim. Cu cât ceea ce știm este recuperat dintr-un trecut istoric autentic, cu atât ceea de gândim are mai multe șanse de a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cuvinte din două silabe. Model: masă. - După cuvântul care redă un zgomot sau un sunet: Din iarbă se auzea un țârâit plăcut: cri ! cri ! cri Semnele ortografice se învață din clasa I. Între ortografie și ortoepie există un raport de reciprocitate. Ortografia fixează în scris ortoepia, dar și imaginea grafică a cuvântului. Învățarea ortografiei în clasele I-II, are un caracter pregramatical. Încă din clasa I, elevii întâlnesc cuvinte care se scriu cu cratimă atunci când marchează rostirea împreună a două sau
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
sociale și relativ neinstrumentale. Pot fi ele, prin Însumarea acestor caracteristici considerate rituri În toată puterea cuvântului? Numeroase acțiuni, prin caracterul lor de rutină periodică, repetitivă sau compulsivă, pot să se asemene cu riturile - obișnuințele, uzajurile, unele obiceiuri, relațiile de reciprocitate, formele de evitare, micile atenții, actele de igienă ș...ț și, de ce nu, ora petrecută urmărind Jurnalul de știri, ieșirea regulată pentru a arunca gunoiul sau chiar simpla respectare a Codului Rutier (oprirea sistematică la semafor, punerea centurii de siguranță
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unități de acțiune elementare, riturile sunt conglomerate de secvențe culturale. „Un rit sistemic total se descompune În rituri elementare, iar acestea În riteme și apoi motive” (p. 232); b) structura rolurilor: În rit, acestea sunt ierarhizate și se bazează pe reciprocitate (fiecare gest al unui actor implică un răspuns din partea celorlalte persoane implicate În ceremonie), În timp ce În obișnuințe nu există o structură elaborată a rolurilor; c) structura valorilor: În obișnuințe, acestea sunt bazate mai ales pe elemente afective și pe anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
situa ofrandele - acestea dublează promisiunile făcute de cuvinte prin depunerea unor bunuri, dar sunt de o mai mică valoare În raport cu cele distruse pentru a fi astfel dăruite zeilor În timpul unui sacrificiu. Aceste acțiuni rituale sunt marcate de o logică a reciprocității („dă și ți se va da” - do ut des), În care transferul a „ceva” dinspre om spre divinitate funcționează ca un text (comunică ceva) și ca un protocol (obligă partenerii la ceva). Astfel, C. Bell (1997, pp. 108-109), care oferă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o chintesență simbolică a regulilor pe care se Întemeiază funcționarea unei anumite societăți. Darul este un sistem care implică trei obligații fundamentale: a da, a accepta și a da Înapoi. În felul acesta, sistemul darurilor creează o țesătură complicată de reciprocități și funcționează ca un liant social (cel care refuză să dăruiască sau să primească darul se condamnă la marginalizare socială). Mutarea logicii darului din planul schimburilor umane În cel al relațiilor cu lumea divină conduce la sisteme ceremoniale axate pe
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
marginalizare socială). Mutarea logicii darului din planul schimburilor umane În cel al relațiilor cu lumea divină conduce la sisteme ceremoniale axate pe transferul de promisiuni, angajamente și bunuri, de la om către figurile sacre. Acestea ar trebui să creeze obligații de reciprocitate: În schimbul darurilor primite de la oameni, divinitățile trebuie să facă ceva - mai devreme sau mai târziu, În forme mai evidente sau mai puțin evidente - pentru binele celui care a inițiat ciclul dăruirilor. La limită, chiar dacă nu fac nimic favorabil, fiind „Îmbunate
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de făcut, deoarece primul apare ca un caz particular de comunicare, În care un obiect sau un serviciu are funcții echivalente cu cele ale unui mesaj lingvistic. În plus, amândouă se bazează pe existența unui cod comun și pe mecanismul reciprocității: atât a dărui ceva, cât și a iniția un mesaj implică obligația de a răspunde. Ceea ce Înseamnă că amândouă creează relații de interdependență și instituie structuri sociale. Modelul „darului lărgit” a fost asumat de majoritatea interpreților acestui sistem, dar a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
către semnificațiile implicate de actele rituale, Edmund Leach (1976, pp. 83-85) consideră că sacrificiul funcționează asemenea actelor de comunicare: el nu este un simplu dar, ci un simbol al darului, nu este obiect al schimburilor economice, ci un simbol al reciprocității garantate de schimburile neîntrerupte. Ceea ce Înseamnă că nu animalul imolat contează, ci menținerea comunicării dintre uman și divin prin repetarea sacrificiului. În plus, Leach susține că a pune acest complex numai sub semnul „schimbului”, adică al comunicării văzute doar ca
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
valori mistice. Din perspectiva antropologilor, este un act social, Întemeiat pe anumite reprezentări simbolice și materializat prin diferite reguli de acțiune socială. În esență, modelul comunicării cu divinul, printr-un sistem de daruri materiale și simbolice, care creează, conform logicii reciprocității, o sumă de relații de interdependență, a fost general acceptat pentru manifestările rituale „slabe” (de tipul rugăciunilor sau ofrandelor), dar a născut numeroase dezbateri În ceea ce privește ansamblul ritual al sacrificiului. Rugăciuneatc "Rugăciunea" Pentru foarte mulți autori, rugăciunea nu este un rit
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
oferită divinității, iar restul este consumat, În comun de către colectivitate. În al treilea rând, sacrificiul garantează comunicarea și eficiența comunicării cu entitățile supranaturale, În ideea că valoarea darului, violența distrugerii sale și amploarea actului de renunțare creează o legătură de reciprocitate inalienabilă Între om și lumea divină. Mulți autori disting Între sacrificiu și alte moduri de omorâre rituală, care nu urmează logica sacrificială - aceste „rituri de eliminare” sunt identificate de unii cercetători sub numele generic de rituri ale „țapului ispășitor”. Ele
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
forțele sacre: performerul nu mai este agentul medierii și nu mai poate controla În mod direct puterile superioare. Medierea și influențarea lumii se exercită indirect, prin intermediul bunului sacrificat. După actul sacrificiului, oamenii trebuie să aștepte ca divinitatea, obligată ritualic În urma reciprocității stabilite de sacrificiu, să intervină În mersul lucrurilor și să aducă beneficiile dorite. Așa cum am arătat, ritualul sacrificiului leagă lumea umană (profanul) de aceea a puterilor divine (sacrul) și creează un sistem de schimburi reciproce care, pe de-o parte
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]