11,435 matches
-
serie de delicte politice, între altele fiind denunțat de a fi întreținut unele legături conspirative, prin intermediul fratelui său Iordache, cu Moldova, unde avea numeroase rude și cunoscuți, de a fi citit și răspândit scrieri politice interzise, revoluționare, ce ar fi relevat legăturile sale cu mișcarea revoluționară greacă a lui Rigas Velestinul 231, sau că ar fi avut legături și ar fi sprijinit pe insurgenții poloni aflați pe teritoriul otoman, care apoi au atacat Bucovina, așa cum îl acuza împuternicitul nobililor bucovineni, Tadeus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
remediu pentru inconvenientele lui în celălalt, iată deja două teorii care oferă două interpretări diametral opuse ale unuia și aceluiași fenomen. Într-o revistă științifică franceză extrem de respectabilă (căci unele idei venite de peste Atlantic dobîndesc influență și la noi) am relevat, prezentată cu seriozitate, o a treia teorie la fel de fantezistă. Pierderea estrului s-ar afla la originea interzicerii incestului, despre care se știe că, sub forme diverse, este practic universală în societățile umane. Pierderea estrului, se afirmă, și disponi bilitatea constantă
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
pe baza unei documentări riguroase, de adevăratul rol jucat de România alături de trupele Germaniei la campania pe frontul de Est, în debutul celui de-al II-lea Război Mondial, urmărind evenimentele acestei campanii. Cartea este importantă și pentru faptul că relevă multe dintre calitățile pe care le-au demonstrat românii de-a lungul timpului și anume vitejia, curajul, spiritul de sacrificiu și multe altele, care pot fi regăsite în această lucrare, una dintre cele mai frumoase și emoționante care s-au
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
regăsesc În piramidă: cotul piramidal care nu e altceva decât a zecea milioana parte a razei Pământului, și degetul piramidal, care s’a perpetuat identic În țolul englezesc de astăzi... Dar, pentru a cuprinde toată știința astronomică, geografică și matematică relevate În piramidă de aceste măsuri, n’ajunge toată ziua. À propos: Puțini știu că piramida nu doar Îl măsoară, dar explică și de ce Pământul e atâta cât e... „Milenium“, 14 decembrie 2002, ora 15,41 73. Adaptare Mă Întreb ce
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
după acest moment urzicile nu mai sunt bune de mâncat. Tot el spune că momentul cade de Buna Vestire. Pare-mi-se că atunci se mănâncă pește... ceva mai gustos și consistent... De fapt, momentul coincide cu Înflorirea. Credința mai relevă ceva: E vorba de o constatare, Între multele, a unui popor inteligent și fin observator. Căci urzica e, Într’adevăr, una dintre cele puține - doar 4% - plante dioice, adică cu sexele separate pe indivizi diferiți, așa ca noi. Există deci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
era potențial din bumbac, in sau cânepă; deasupra capului, în creștet, se poziționa un mic recipient cu apă rece în care se turna cositorul topit într-o lingură mai mare. La momentul impactului, cositorul lua diferite forme, de cele mai multe ori relevate în visele de noapte, iar bunica le interpreta cu dibăcie în timp ce trebuia să bei de trei ori apă, din cele patru părți ale recipientului. Cred că eram cel mai docil client al bunicii, de fiecare dată o făceam în virtutea unui
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Baccelli, a primarului Romei, dl. Sindac și a foarte multor personalități de seamă ale Romei, recunoscute prin sentimentele lor filo-române. Cu această ocazie Badea Cârțan sa făcut cunoscut în întreaga Italie. Toate ziarele care au scris despre festivitatea Congresului au relevat prezența ciobanului nostru. Astfel ziarul «Popolo Romano» nr. 273 din 7 octombrie 1899 menționează : «Discursul cald și înălțător improvizat de primarul Romei, aclamat și aplaudat, a fost marcat de un strigăt puternic: Să trăiască Mama Roma ! Era strigătul ieșit din
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Ambiția de a avea o biserică proprie, pe care a cumpărat-o mama poetului, pare să distingă familia în raport cu ceilalți săteni; acest act se înscrie pe linia unei tradiții boierești, numai că boieria fusese și ea cumpărată, așa cum ne-o relevă documentele epocii. Trăindu-și copilăria în această vatră de sat și de casă, Eminescu a fost marcat existențial de ele; acest spațiu restrâns deschide în creația sa orizontul albiei-matcă. Privindu-l însă din alte sfere de cunoaștere, poetul, fulgerat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
O casă de piatră, dar cam strâmbă... și destinul ei Casa de la Ipotești a intrat și ea în legendă, ca aproape tot ce a atins Eminescu. Pentru ca labirintica ei poveste să poată fi istorisită, este necesară o incursiune care să releve date și fapte, în directă legătură cu ceea ce îndeobște se consideră că a fost casa copilăriei poetului. Așadar, la 12 mai 1841, prin decret domnesc, purtând iscălitura lui Mihail Gr. Sturza, i s-a dat dumisale slugerului Gheorghe Eminovici rangul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
că Eminovici a fost tolerat de negustorul botoșănean să mai rămână pe moșia ipoteșteană, cu toate drepturile, până la 23 aprilie 1879. Probabil că Marinovici 28 n-a uitat faptul că Eminovici s-a învoit să primească banii în rate. Documentele relevă că din cei 8200 de galbeni în total, noul proprietar a plătit 2000 la întocmirea actelor, 2000 la 1 mai 1878 și 4200 la 1 noiembrie 1878. Așadar, după 1880 (căci o vreme a mai fost păsuit) căminarul este nevoit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
moșie (fostă Ipotești-Eminovici și Ipotești-Isăcescu) a fost expropriată în 1945, rămânând proprietarilor suprafața de 50 ha, conform legii, iar în 1949, a fost expropriată în totalitate. Acesta este istoricul moșiei Ipotești, de la începuturi și până în 1949. Povestea explicită a moșiei relevă în mare măsură istoricul casei de la Ipotești, căci cele două pornesc dintru început într-o simbiotică odisee. * * * În dezvăluirea întortocheatului istoric al moșiei Ipotești, al casei și al celor două biserici, faptele s-au prezentat după acte autentice în marea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Ipoteștilor trece în poezia lui Eminescu prin ceea ce ascunde dimensiunea sacră, iar poezia lui Eminescu resacralizează lumea Ipoteștilor. Dintr-o altă perspectivă, destinul ființei poetice a lui Eminescu își are originea în lumea Ipoteștilor, iar destinul Ipoteștilor este fixat și relevat de devenirea ființei poetice eminesciene 14. Ca source de la conscience d'exister dans le monde sacrul, după cum a arătat Mircea Eliade în dialogul său cu Claude-Henri Rocquet, n'est pas un stade dans l'histoire de la conscience, c'est un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
centrul de echilibru în sine, adică relativ sieși suficientă 19. Preluând de la Sigmund Freud teoria despre inconștient și extinzând-o la cea a inconștientului colectiv, C.G. Jung susținea că acest înconștient colectiv conține infinite zăcăminte ancestrale. În felul acesta, inconștientul relevă câteodată anumite stări ale personalității conștiente (personanțe, în limbaj blagian) un soi de presimțiri creatoare în cazul artistului. Cert este faptul că spiritul își ia energiile de care are nevoie de oriunde acestea îi stau la dispoziție 20, așa încât structurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
localizări. Numai coroborate cu alte documente (scrisori, amintiri, fragmente de manuscris, portrete făcute de prieteni apropiați etc.) ele pot fi recompuse și identificate în realitatea copilăriei ipoteștene, ori, mai târziu, în cea a maturității. Sublimate artistic, trăsăturile acestora se pot releva pentru o clipă, devenind veridice. Dar și așa, ele apar ca într-o oglindă, uitată de mult într-un pod, peste care s-a așternut praful unui număr semnificativ de ani; trebuie să cunoști bine personajul ca să-l poți identifica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
planul portretului artistic. Ca și topoii analizați anterior și acest demers merge pe logica semnelor paralele: pe de o parte documentele absolut veridice, pe de altă parte, trăsături care țin strict de maniera unei detectivistici literare subtile și care ne relevă câte din urmele realului mai sunt conținute în sublimările artistice. Ilustrativ în acest sens este chiar propriul portret al poetului, unde foarte adesea nu știi care din trăsăturile sale aparțin în mod real copilului și adolescentului Eminescu și care sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
se ridica c-un fel de copilăroasă mândrie, astfel cum și-l ridică caii de rasă arabă, ș-atunci gâtul nalt lua acea energie marmoree și doritoare totodată ca gâtul lui Antinous 302. Câte-un amănunt plin de veridicitate se relevă din amintirea tinereții, însuflețindu-i chipul: Sânii îi crescuse într-atâta de bătăile inimei încât sărise un bumb de la pieptărașul cam îngust de catifea neagră 303... Întocmai ca o nimfă în mare, iubita tinereții poetului este surprinsă în mișcare, filmată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
recompune, căpătând valențe noi. Această asimilare creatoare a folclorului individualizează dragostea-vis și dragostea-presimțire. Iubita, a tinereții icoană fericită 103, doarme mângâiată de lumina lunii și, așa cum apare nu numai în Luceafărul 104, cât mai ales în Călin 105, ea se relevă ca un portret ideal: Al ei chip se zugrăvește plin și alb: cu ochiu-l măsuri/ Prin ușoara-nvinețire a subțirilor mătăsuri;/ Ici și colo a ei haină s-a desprins din sponci ș-arată/ Trupul alb în goliciunea-i, curăția ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
făcând parte din colegiul de redacție. 5 Încercând, în finalul rândurilor noastre, o analiză și evaluare asupra strădaniilor "scriitoricești" ale Bădiei Eugen Dimitriu, o facem în primul rând dintr-o perspectivă și motivație mai ales profund umană. Încercăm, totodată, să relevăm și valoarea memorialistică a operei sale. Trăind și suferind rigorile și ororile vechiului regim totalitar, în general, și ale acelui experiment torționar ca și alți numeroși intelectuali, între care Valeriu Gafencu, basarabean și el, sau universitarul teolog Dimitrie Stăniloaie bădia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
vorba de țară, Lovineștii au dat și eroi. Locotenent-colonelul Constantin Lovinescu a căzut eroic pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de nord. Dacă trăia, nu putem bănui ce ar fi ajuns! Dar nu i se pot găsi azi, nici măcar osemintele. Fiindcă relevă autorul "învingătorii au arat cu ură cimitirele eroilor dușmani, încălcând, în chip sălbatic, legi respectate de milenii" (p. 13). Când cineva înzestrat, talentat, le apărea tentat să greșească, fiind în primejdie să se prăbușească, Lovineștii nu ezitau să intervină la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
faptul că, dintre istoricii, politologii, sociologii sau etnologii care iau parte la dezbaterea problemelor Bucovinei ca "model de integrare europeană actuală și viitoare" evreii subscriu fără rezerve mitului habsburgic. Chaim Frank, de pildă, analizând "aportul evreilor la cultura Bucovinei", după ce relevă că "nici nemții fasciști, nici naționaliștii români, ucraineni ori polonezi nu au fost în stare să șteargă din memoria Bucovinei aportul evreilor de-a lungul istoriei la viața culturală a acestei provincii", ajunge și el la concluzia limpede că "Bucovina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
șase decenii, între 1786-1846, populația a crescut cu 197%, ceea ce este foarte mult, față de o sporire "normală" generată doar de sporul natural maxim, care ar fi putut fi de 77%. În fapt, creșterea s-a datorat colonizărilor și imigrărilor 22. Relevând acest proces, al creșterii rapide și de peste 10 ori a potențialului demografic al Bucovinei, Julius Jandaurek, într-o monografie apărută în 1884, scria: "la preluarea ei de către austrieci, Bucovina număra 75.000 de suflete, în timp ce în prezent (1884, n.n.) are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Criterii-semnal de întocmire a planului de audit intern La întocmirea planului de audit intern se va ține seama și de o serie de criterii-semnal care pot orienta componentă sau structurarea acestuia în anumite direcții. Aceste criterii-semnal sunt de natură să releve situații negative acute sau cu potențial mare de acutizare în anul pentru care se elaborează planul de audit intern. Câteva dintre aceste criterii-semnal (fără că lista lor să fie epuizata) sunt: a) deficiențe constatate în rapoartele de audit anterioare; ... b
NORME METODOLOGICE GENERALE din 25 februarie 2000 pentru organizarea şi funcţionarea auditului intern în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127296_a_128625]
-
treilea cartier, pe aur, se află un corb negru ținând în cioc un inel de argint, cu piatră roșie și stând pe o ramură verde de stejar. Semnificația elementelor însumate: - cele două personaje, Decebal și Traian, vorbesc despre istoria antică, relevând procesul de formare a poporului român; - corbul cu inel în cioc, blazonul familiei Corvin, amintește rolul important pe care l-a avut în istoria neamului nostru Iancu de Hunedoara. Anexă 3 STEMA JUDEȚULUI MEHEDINȚI este publicată în Monitorul Oficial al
HOTĂRÂRE nr. 791 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125561_a_126890]
-
o coloană murala de argint formată din șapte turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - compoziția evocă istoria așezării, precum și faptul că vestigiile arheologice dovedesc existența ei anterior atestării documentare (secolul XIII); - construcțiile atestă permanentă lupta de apărare; - elementele din câmpul inferior relevă rolul Episcopiei Ortodoxe din Arad în lupta de emancipare națională. Anexă 2 STEMA MUNICIPIULUI BISTRIȚA este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 12 octombrie 1999. DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului BISTRIȚA, județul
HOTĂRÂRE nr. 790 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125560_a_126889]
-
de aur, se află un cap de struț, de argint, care ține în cioc o potcoava de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murala de argint formată din șapte turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - capul de bour, precum și construcția relevă legăturile existente în evul mediu între orașul Bistrița și Țara Moldovei (Bistrița fiind posesiunea domnitorilor acestui principat românesc); - struțul, vechiul simbol al așezării, concedare a regalității maghiare, amintește activitatea comercială desfășurată odinioară de localnici; - monumentul lui Andrei Muresanu face aluzie
HOTĂRÂRE nr. 790 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125560_a_126889]