10,141 matches
-
furculiță apăsăm de jur împrejurul colțunașilor ca să fie precum cozile de rândunică crestate. Fierbem acești colțunași moldovenești într-o tigaie cu apă și puțină sare, iar când colțunașii s-au ridicat deasupra apei îi scoatem cu o paletă și îi lăsăm la scurs apoi îi așezăm pe un platou și când sunt ușor călduți turnăm cu lingura smântână neîndulcită. Îi servim neapărat călduți. Rețeta nr. 98 Mâncare de pui cu păstăi - fasole verde Ingrediente: 1 pui de 1 kg, 1 kg păstăi, 1
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
5 cm lungime, apoi se introduce ușor mâna ca într-o mănușă între pielița de la coaste și carnea de pe coaste. În acest loc făcut cu mâna se pune următoarea umplutură: se fierb toate măruntaiele mielului în apă cu sare. Se scurg măruntaiele când au fiert și se lasă la răcit. După aceea se dau prin mașina de tocat și în castronul unde punem umplutura dată prin mașină punem 2 - 3 ouă crude, sare, piper, o legătură mărar verde, cățeii de usturoi
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
foarte subțire se așează o felie de cașcaval de ½ cm grosime ca și felia de pastramă de porc. Le împăturim ca pe un plic și le dăm prin făină și ouă bătute cu furculița. Le prăjim în ulei încins. Le scurgem de ulei și le așezăm în mijlocul unui platou iar de jur împrejur punem pălărioare de ciuperci coapte la cuptor cu unt, piper, sare. Acest preparat „ Papa Bun“ se poate face cu șnițele din piept de pui nu numai de porc
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
adaugă margarina și romul. Crema iese ca o smântână groasă care totuși curge ușor. Introducem pe rând batoanele cu ajutorul unei furculițe în vasul cu cremă de mai sus și tăvălim pe toate părțile aceste batoane, apoi le lăsăm să se scurgă pe o farfurie câteva minute și apoi le tăvălim printr-o farfurie în care avem nucă de cocos sau nucă măcinată cu zahăr farin. Rețeta nr. 29 Înghețată de căpșuni Ingrediente: 1 kg de căpșuni, 250 g zahăr, 500 g
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
în apă clocotită cu sare la foc mic. Papanașii se fac rotunzi, iar în mijloc apăsăm cu degetul o gropiță. Îi lăsăm să fiarbă vreo 10 minute până papanașii se ridică deasupra. Îi scoatem cu o paletă, îi lăsăm la scurs, apoi îi punem într-un platou și îi stropim pe rând cu unt și deasupra punem smântâna îndulcită bine după gustul fiecăruia. Rețeta nr. 38 Prăjitură cu bezea și nucă Ingrediente: 7 albușuri, 250 g zahăr, 350 g nucă măcinată
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
în tăvi următoarea cremă de smântână: Crema: Luăm o tavă de aragaz în care punem un strat de făină de porumb iar peste acest strat de mălai așezăm un tifon foarte curat și turnăm 1 kg de smântână ca să se scurgă tot zerul din smântână. Lăsăm 2 ore smântâna la scurs pe tifon, apoi luăm smântâna bine scursă și groasă cu o lingură, o așezăm într-un castron și adăugăm 4-5 gălbenușuri frecate cu 5 linguri de zahăr, 100 g stafide
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
de aragaz în care punem un strat de făină de porumb iar peste acest strat de mălai așezăm un tifon foarte curat și turnăm 1 kg de smântână ca să se scurgă tot zerul din smântână. Lăsăm 2 ore smântâna la scurs pe tifon, apoi luăm smântâna bine scursă și groasă cu o lingură, o așezăm într-un castron și adăugăm 4-5 gălbenușuri frecate cu 5 linguri de zahăr, 100 g stafide, un praf de sare, 2 plicuri zahăr vanilat, 2 albușuri
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
facem o foaie de circa 1 cm grosime sau chiar mai groasă. Tăiem acest aluat în rotunduri cu un pahar de vin și coacem aceste rotunduri în ½ l ulei. Apoi le așezăm pe o coală de hârtie albă ca să se scurgă de ulei și le pudrăm din abundență cu zahăr farin vanilat. Rețeta nr. 61 Ciocolată de casă Ingrediente: 700 g zahăr, 100 ml apă (1 pahar apă), 1 pachet cacao de 50 g, 1 cutie lapte praf de 500 g
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
fiecare gălușcă punem o prună din care am scos sâmburele și punem în locul sâmburelui zahăr și le dăm forma rotundă, le fierbem în apă clocotită în care am pus o linguriță de sare. Le lăsăm la fiert 10 minute, le scurgem, dar nu le clătim, apoi le punem într-un castron și turnăm peste ele unt în care am rumenit ușor pesmet și punem zahăr după gust. Cine dorește poate servi aceste găluște și cu puțină smântână. Ele se numesc în
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
vaci, 3 ouă, 5 linguri de zahăr, 100 g stafide, o linguriță coajă de lămâie, un praf de sare, margarină de uns cratița. Mod de preparare: Fierbem tăițeii în apă cu sare, apa să fie clocotită. După ce au fiert se scurg bine, se clătesc la jetul de apă rece și se amestecă cu brânza de vaci, gălbenușurile, zahărul, coaja de lămâie și stafidele, iar la urmă punem 3 albușuri bătute spumă cu un praf de sare și amestecăm ușor totul. Ungem
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
o plantă mică este înlocuită de o plantă mai mare. Dorim să spunem că planta s-a transformat în altceva. Altfel spus: aceasta e ideea permanenței efemere. (1985: 215) În Captivul, înainte de momentul de amețeală și extaz, timpul s-a scurs, copilul a devenit bărbat, albul cu ochi albaștri a devenit indianul cu ochii de culoarea cerului. La sfîrșitul primului paragraf, am putea crede că ne-am întors în punctul de unde am plecat, că indianul a redevenit copilul de la începutul textului
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
748-749, 753-754). Alfred Krupp fusese arestat în dimineața zilei de 11 aprilie 1945, fiind judecat la doi ani după procesul de la Nürnberg. Sentința a fost pronunțată la 31 iulie 1948: 12 ani de închisoare, din care se va deduce perioada scursă de la 11 aprilie 1945, și confiscarea averii (ibidem, pp.734, 756-765, 783). Walther Funk, Reader și Rudolf Hess au fost condamnați la închisoare pe viață, Schirach și Speer, la 20 de ani închisoare, von Neurath, la 15 ani, și Dönitz
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
o nuntă. Normal, orice socru mare vrea să stea cu pușcăria la masă în noaptea nunții. Iese Lenuța Cloșcă la poartă. Mama scuipă cu dexteritate semințe de floarea-soarelui. În amurgul vinețiu, trei-patru coji care stau lipite în colțurile buzelor se scurg în jos și alte coji le iau locul. - S-a răstit la băiatu’ meu plutonieru’ Mocanu și băiatu’ a spus adevăru’. - Dacă nu se răstea, nu spunea? - Sigur. Băiatu a furat găini. - Și e liber? - Nu este liber. Este în
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
călător nu va exista un contact real. Unor psihologi le-ar plăcea, poate, să arate că, în calitate de auxiliare ale memoriei noastre, evenimentele istorice nu joacă alt rol decît diviziunile timpului marcate pe ceas sau înscrise în calendar. Viața noastră se scurge într-o mișcare continuă. Dar cînd privim înapoi spre ceea ce s-a desfășurat astfel, este întotdeauna posibil să distribuim diferitele părți între punctele de diviziune ale timpului colectiv, pe care le descoperim astfel în afara noastră și care se impun din
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
fără vreo ruptură sau bulversare. Dar grupul, care trăiește în primul rînd și mai ales pentru sine însuși, urmărește perpetuarea sentimentelor 77 și imaginilor care formează substanța gîndirii sale78. De aceea locul preponderent în memoria sa este ocupat de timpul scurs în care nimic nu l-a modificat 79 în mod profund. Evenimentele produse într-o familie și diversele acțiuni ale membrilor săi, asupra cărora am insista dacă am scrie istoria acesteia, sînt semnificative pentru ea deoarece permit grupului de rude
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
și, în acest sens, la un număr mic de momente dilatate în mod special. Bătrînul, care a păstrat amintirea vieții sale de copil, consideră că zilele sînt acum mai lente și mai scurte, adică i se pare că timpul se scurge cînd mai încet, deoarece momentele, așa cum are el sentimentul că le trăiește, sînt mai lungi, cînd mai repede, fiindcă momentele, așa cum sînt numărate în jurul lui, cum le măsoară acele ceasornicului, se succed cu o asemenea rapiditate încît îl depășesc: nu
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
intervalul care se întinde între două secțiuni corespunzătoare punctelor de reper, nu există decît gîndiri individuale separate, tot atîtea curente de gîndire distincte, fiecare cu propria durată. Putem, dacă vrem, să ne imaginăm un timp vid în care s-ar scurge toate duratele individuale și care ar fi divizat prin aceleași secțiuni, iar o asemenea noțiune se impune, fără îndoială, oricărei gîndiri: dar e numai o reprezentare abstractă, căreia nu i-ar corespunde nici o realitate dacă duratele individuale ar înceta să
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
așa cum se susține, stările mele s-ar succeda într-o mișcare neîntreruptă, dacă ar fi legate una de alta atît de strîns încît să nu existe linie de demarcație între ele sau vreo întrerupere în (curgerea fluxului) curentul care se scurge, dacă nici un obiect cu contururi definite nu s-ar detașa pe suprafața vieții mele conștiente ca o figură în relief. Despre continuitatea vieții mele conștiente individuale se va spune că este întreruptă de acțiunea exercitată asupra mea, din afară, de către
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
rămînînd ea însăși și păstrîndu-și sentimentul unității. Am spus că trebuie distins un anumit număr de timpuri colective, egal cu cel al grupurilor separate. Nu putem ignora totuși faptul că viața socială în ansamblu și în toate părțile ei se scurge într-un timp divizat în ani, luni, zile, ore. Așa și trebuie să fie, căci, dacă duratele diverselor grupuri în care se descompune societatea ar presupune diviziuni diferite, nu s-ar putea stabili nici o corespondență între evoluțiile lor. Însă, tocmai
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
lucruri, să uite de grupuri pentru a se gîndi numai la rude. Dacă diversele curente de gîndire colectivă nu se întrepătrund cu adevărat niciodată și nu pot fi puse sau menținute în contact, e greu de spus dacă timpul se scurge mai repede pentru unul decît pentru altul. Cum am putea cunoaște viteza timpului de vreme ce nu există o măsură comună și nu putem identifica nici un mijloc de a măsura viteza unuia în raport cu viteza altuia? S-ar putea spune că în anumite
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
unul decît pentru altul. Cum am putea cunoaște viteza timpului de vreme ce nu există o măsură comună și nu putem identifica nici un mijloc de a măsura viteza unuia în raport cu viteza altuia? S-ar putea spune că în anumite medii viața se scurge, gîndurile și sentimentele se succed într-un ritm mai rapid decît în altele. Vom defini viteza timpului după numărul de evenimente pe care le cuprinde? Dar, cum am spus, timpul este cu totul altceva decît o serie succesivă de fapte
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
să rezulte o schimbare importantă, care să modifice într-un mod durabil memoria acestor medii, adică imaginea pe care o păstrează despre trecutul lor. Dincolo de această agitație mai degrabă automată, grupul regăsește un timp destul de uniform și care nu se scurge, în concluzie, mai repede decît cel al pescarului care așteaptă pe mal. Se repetă, de asemenea, că există popoare întîrziate a căror evoluție s-a produs foarte lent, iar în aceeași țară, se obișnuiește să se insiste pe ritmul rapid
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
și unic, ci societatea se descompune într-o mulțime de grupuri, fiecare cu propria durată. Aceste timpuri colective nu se disting prin faptul că unele ar trece mai repede decît altele. Nu se poate spune nici măcar că aceste timpuri se scurg, căci fiecare conștiință colectivă își poate aduce aminte, iar subzistența timpului pare să fie o condiție a memoriei. Evenimentele se succed în timp, dar timpul este un cadru imobil. Doar că timpurile sînt mai mult sau mai puțin vaste, permițînd
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ele există, bineînțeles, mari diferențe în această privință. Cu totul alta este interpretarea psihologilor, care consideră că există tot atîtea durate diferite ireductibile una la alta cîte conștiințe individuale, fiindcă fiecare este un fel de flux de gîndire care se scurge cu propria mișcare. Dar, în primul rînd, timpul nu se scurge: el durează, subzistă, așa cum și trebuie, căci, altfel, cum ar putea memoria să se întoarcă pe cursul timpului? În plus, nici unul dintre aceste curente nu se prezintă ca o
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
este interpretarea psihologilor, care consideră că există tot atîtea durate diferite ireductibile una la alta cîte conștiințe individuale, fiindcă fiecare este un fel de flux de gîndire care se scurge cu propria mișcare. Dar, în primul rînd, timpul nu se scurge: el durează, subzistă, așa cum și trebuie, căci, altfel, cum ar putea memoria să se întoarcă pe cursul timpului? În plus, nici unul dintre aceste curente nu se prezintă ca o serie unică și continuă de stări succesive care se derulează mai
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]