8,304 matches
-
spusă de către victimă, deci din punctul ei de vedere. Examinarea textului arată că lucrurile sunt mai puțin simple. Să analizăm următorul pasaj: "Antonin mă înhăță cu o mână aspră și nervoasă, împletindu-și vorbele și faptele cu înjurături cumplite, îmi smulge hainele în două minute, lăsându-mă goală în fața acelei adunări. "Iată o creatură frumoasă, făcu Jérôme, să cadă mănăstirea pe mine dacă de 30 de ani am mai văzut așa ceva." "O clipă, zise starețul, să facem puțină ordine. Cunoașteți, prieteni
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
oferă accesul la afectele unui personaj conform exigențelor cooperării sexuale. La modul general, scriitura pornografică privilegiază exclamația, pentru că este vorba despre un tip de enunțare care implică o adeziune a trupului enunțătorului și care se prezintă ca și cum i-ar fi smulsă locutorului prin intensitatea afectului. Simpla folosire de către narator a termenilor evaluativi pozitivi, cum este cazul în textul lui A. Nin ("delicat", "blândețe"), este și ea de o mare eficacitate, în măsura în care aceste cuvinte pot fi raportate nu numai la ambii parteneri
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
joc de oglinzi între lumea reprezentată și enunțare, între ceea ce se spune și maniera de o spune: personajele structurate de o personalitate falică, care dezgolesc și manipulează trupurile, sunt instituite printr-o enunțare pornografică pretinzând că denudează limbajul, că-i smulge ornamentele inutile. Enunțarea fiecărei scene reafirmă astfel faptul că dorința este omogenă de la un sex la altul, că sexualitatea poate fi închisă în anumite granițe și poate oferi soluții valabile pentru toți și în toate circumstanțele. Este, evident, zadarnic să
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
pățaniile unor tineri aventurieri cinici și vicleni, ale nevestelor care-și înșeală soții, ale călătorilor care poposesc pe sub fustele slujnicuțelor dându-se drept hangii. Poveștile unor picaro care întăresc atopia pornografiei punând în scenă strategiile prin care juisarea sexuală este smulsă din constrângerile sociale. Universul porno nu este o lume a șireteniei: este o lume a cooperării între subiecți pe deplin voluntari, care focalizează asupra scenei însăși, nu asupra mijloacelor ingenioase prin care a fost făcută posibilă respectiva scenă. Trecerea la
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
bine conduse, poveștile celor câteva personaje ale romanului-mozaic, pionierul Iulian Ciocan (!), veteranul de război Polikarp, muncitorul Ionel Pâslari și vărul lui de la țară Grișa Furdui, micul nacealnic Pavel Kavrig și gospodina Dochița Barbalat se întâlnesc în moduri subtile, apte să smulgă admirația cititorului. În centru se află aventurile conștiinței pionierului Iulian, sfâșiat sufletește între poeziile patriotice de la școală, scrise de Liviu Deleanu, Nicolai Costenco, Grigore Vieru, și melancoliile mic-burgheze ale mamei despre brișca părintească ce o purta la iarmaroc, pe vremea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
de la țeară îi încuviința cererea, mergea în casa părinților și rostea o orație „dezvălind toate florile retoricei“! Când nunțile se făceau, potrivit obiceiurilor, cu vătășei care cereau de la părinți „iertăciune“ și binecuvântarea mirilor, iar după un întreg ritual, mirele își smulgea femeia din brațele rudelor „ca romanii pre sabince“, o trecea peste pragul ușii și „zbura cu dânsa în cămara amorului“. Dar toate aceste „alegorii“, „idilii practice“ au fost distruse de „coasa civilizației“. Chiar și în satele de la munte a apărut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
au dat premiile. Când a ajuns la al meu, domnul învățător a găsit de cuviință să insiste cu laudele asupra meritelor mele deosebite. Îi simțeam fiecare cuvânt ca pe un șut în vezică. M-am aruncat înspre el, i-am smuls diploma, cărțile și coronița din mână, m-am strecurat prin mulțime, lăsând-o pe mama cu brațele deschise, și m-am îndreptat cu toată viteza de care eram în stare, spre veceu. Am aruncat tot ce aveam în mână în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
să fac o chitară? Fără tânjirea după a lui Nicu, sigur nu m-aș fi apucat de lucru. Dacă lipsa creează organul, trecerea chitarei prin mâinile mele poate să fi generat nevoia de-a mângâia rotunjimi feminine, fără să-mi smulgă cineva obiectul plăcerii. Cazuistică demnă de-o disertație psihanalitică! Să-mi fie cumpărată o chitară, așa cum peste ani aveam să-i cumpăr eu (degeaba) fiului meu, era exclus. Tata avea intenții educative precise, și nu ezita să le aplice folosind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
balul de absolvire, o fată foarte săracă de o frumusețe insuportabilă, frumusețe care îi face viața un calvar: „Era o zeiță care nu știa să danseze, nu voia să danseze și ura pe toată lumea din liceu. Îi venea să-și smulgă fața, ne-a strigat, așa, ca să înceteze oamenii să descopere pe chipul ei tot soiul de lucruri care n-au nici cea mai vagă legătură cu felul în care ea era pe dinăuntru. (...Ă Unul dintre puținele lucruri pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
votul de încredere, cei 75% au votat și pentru toate proiectele sale de viitor politic. Ba, înțeleg citind forumurile și plecând tocmai de la discursul prezidențial, aceiași 75% au votat și pentru ca în anul 2007 să ai dreptul de a-i smulge unei femei, fie ea ziaristă sau nu, telefonul mobil din mână, de a-i spune „păsărică“ în față, de a o numi „țigancă împuțită“ pe la spate. E, până la urmă, și asta o platformă. Dar una care îmi dă dreptul să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
unei persoane puternice. Exemplele cele mai dramatice de agresivitate instrumentală o reprezintă bandele de tineri care rătăcesc pe străzile marilor orașe în căutarea unor ocazii de a pune mâna pe o poșetă, de a fura un portmoneu sau de a smulge bijuterii de la trecători. Membrii grupărilor pot chiar recurge la violență dacă victimele se opun atacurilor. În cazul lor, scopul principal este banul, nicidecum rănirea sau prejudicierea. Cu toate acestea, admirația celorlalți sau reușita atacurilor întreprinse accentuează valoarea instrumentală a comportamentelor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
erau decojite și trecute prin niște cuptoare care le încălzeau. Consumul de ulei era mic pe atunci, oamenii consumând mai mult untură de porc. în grădinile oamenilor se mai cultiva cânepa, mai la fiecare țăran. Aceasta când era coaptă se smulgea din pământ, se usca și apoi se ducea la topit la baltă (mai mult în apele Bașeului, dar și în celelalte ape din comună). După prelucrare firele de cânepă se torceau și se foloseau la țesutul pânzei necesare pentru ștergare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în fiecare zi supă de cartofi. Familiile care erau înscrise trimiteau câte un copil care ridica de acolo câte o porție-două de supă-de fapt mai mult apă și câte 3-4 bucățele de cartofi. Grâul semănat n-a crescut deloc. Trebuia smuls din pământ, adus acasă și bătut, dat prin râșniță și făcut făină. Dar câtă făină !? în vremurile acelea nimeni nu voia să primească musafiri. Fiecare chibzuia cum să consume cât mai puțin din ceea ce avea ca să poată supraviețui. în toamna
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și un patrimoniu moral și mai apreciabil, prin opera socială înfăptuită de 36 de ani de când decedații prof. dr. N. Minovici, prof. dr. I. Cantacuzino, D-na Elena Bălăceanu - Stolnici, Em. Pantazi ș.a. au creat această instituție. Printr-un vot smuls de la o majoritate astfel ticluită se urmărea și s-a reușit a se schimba Consiliul de Administrație și a se pune stăpânire pe Societate și avutul ei. Societatea de „Salvare” nu a avut niciodată membri numeroși. Cel mult 20 de
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
între Poarta Otomană și cabinetele din St. Petersburg și din Viena, au atras o nouă linie de graniță între stăpânirea turcească și provinciile mărginindu-se cu Rusia, atât acele ce le stăpânea mai înainte, cât și acele ce le-a smuls mai în urmă Poloniei, Principatele Moldovei și Țării Românești au devenit obiectul ambiției cotropitoare a celor două curți împărătești, precum și a intrigilor diplomatice câte chinuiesc Divanul de la Constantinopol. Prin pozițiunea lor geografică între Banatul Timișoarei, Transilvania, Polonia și Marea Neagră, aceste
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
toate provinciile împărăției otomane jugului și vexațiunilor turcești. Nu încape îndoială că, în desele întrevederi ce le avură împreună Napoleon și Alexandru I, cu prilejul tratatului de la Tilsit, se vorbi mult de împărțirea Turciei și că Alexandru I izbuti să smulgă lui Napoleon oareșicari făgăduinți în această privință. Vedem pe cancelarul Rumianțov calificând împărțirea Turciei de marea lucrare (le grand ouvrage). Tratatul de la Tilsit fiind comunicat atât Porții, cât și trupelor care stăteau față în față, se încheie la 12 august
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
luni întâmplări de toată ziua, dacă nu de tot ceasul. Apoi, după zdrobirea desăvârșită a ultimelor cete eteriste, țările noastre primiră garnizoane turcești, pe care trebuiră să le întrețină ani de zile cu grea cheltuială, ale căror comandanți știau să smulgă la tot prilejul bani grei de la fantomele de domni rânduiți în Iași și în București, mai poruncind câte un omor, mai făptuind câte o siluire, iar neferii lor se purtau la fel. Dezastruoasele urmări, ce politica rusească o avusese pentru
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
îl împinge A. S.; nu se oprește în fața nici unei considerații, a nici unei primejdii. Toate slujbele sunt puse la mezat; hotărârile lui și acelea ale tribunalelor se vând; împarte cu cei de pe urmă slujbași. Nu există boier căruia să nu-i fi smuls sume însemnate, sate și moșii întregi, fie făgăduind că-i va face să câștige procesele lor, fie suscitându-le judecăți nedrepte, care se hotărăsc după placul lui, fie prin speranța oareșicăror foloase, fie, în sfârșit, prin amenințări... Spre a pune
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
arbitrar, umbrelor de domni ce le lasă pe scaunele Principatelor, să nu sancționeze nici o lege votată de adunări până ce acea lege nu obținea încuviințarea Cabinetului rusesc. A suprimat de fapt orice urmă de sistem reprezentativ, prin senedul de la Balta Liman, smuls de la mișelia turcilor și care suspenda Adunările Obștești pe timp de șapte ani, înlocuindu-le prin adunări de notabili, numite de domni. A suprimat de fapt dreptul de alegere a domnului, impunând la 1834, Porții, numirea unor domni desemnați de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ochii, a împiedicat cu forța bandele de aventurieri, recrutate și armate de agenții Rusiei, de a trece Dunărea spre a propaga răscoala în Bulgaria. A pedepsit pe Alexandru Ghica, pentru purtarea lui corectă cu destituirea, ce a izbutit s-o smulgă de la slăbiciunea Porții, deși această destituire era absolut antiregulamentară. A arătat în tot timpul respect pentru litera Regulamentului, față de acei ce nu-i erau supuși sau când observarea acestei alcătuiri îi venea la socoteală, călcându-1 fără cea mai mică sfială
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
gorjeana, „arată clar că poporul nostru retează fără milă ghiarele acelora care încearcă să le înfigă în trupul patrie noastre”. Rețeaua se ocupă cu răspândirea de broșuri „pline de otravă minciunii titoiste, cu înarmarea de bande teroriste și caută să smulgă Banatul”. Se urmărea cu evidență învrăjbirea românilor cu minoritarii sârbi „pentru că Tito să aibă pricina ca să ceară alipirea Banatului la Iugoslavia”. Populația sârbă nu s-a prins în acest joc pentru că „știe ce soarta cruntă ar fi avut dacă ar
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ca fiecare cuvînt să polarizeze predispoziții și să ne arunce, prin surplusul de sens, într-o parte sau în alta. Cuvintele nu mai servesc la semnificare; sînt doar instrumente de selectare."58 Limbajul oficial "denunță aparențele" normalității comportamentale ale deținuților, smulgînd măștile pe care aceștia și le pun pentru a-i induce în eroare pe naivii și credulii care vin în inspecție și îi aud plîngîndu-se, invitîndu-i pe aceștia din urmă să se implice în exercițiile demascatoare. Limbajul oficial "are grijă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a aruncat într-o fatală rătăcire și într-un abuz de sine însuși. La rădăcina credinței umaniste se ascundea o autonegație virtuală a omului și a căderii sale. Cînd omul a rupt cu centrul spiritual al vieții, el s-a smuls din adînc și a trecut la suprafață. Îndepărtarea sa de centrul spiritual al vieții l-a făcut din ce în ce mai superficial și prin aceasta și-a pierdut propriul său centru spiritual. O astfel de dezaxare a esenței omenești însemna ruina constituției sale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
s-a aplicat pînă în secolul al XIX-lea la fiecare judecată, însoțită de amenzi. Existau așadar pedepse diferite pentru aceeași vină, iar recidiva se pedepsea aspru. Închisorile aveau rolul de a constrînge la îndeplinirea unei obligații și de a smulge mărturiile celor ce urmau a fi judecați. Ele au fost puse sub autoritatea Marelui Armaș, numit de Miron Costin "instigator domnesc", "cel care supune la moarte și la tortură" după Paul din Alep. Puterea lui era atît de mare, încît
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Îi spun că e cea mai bună. Termin propoziția folosind cuvântul moșule. Ciudat, pentru că brunetul n-are mai mult de treizeci de ani. Se uită la mine ca și cum aș fi gândacul lui Kafka. Dar manevra mea a fost bine-venită. Îmi smulge revista din mână și aruncă pe tejghea o bancnotă de zece lei. Mersi, frate, m-ai scos din rahat. Am o noapte lungă-n față. Pentru câteva clipe îmi imaginez viața brunetului. Nu reușesc să-i dau o identitate clară
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]