9,822 matches
-
personale, e clar că o interpretare critică nu poate fi identică cu o alta și nici substituibilă cu alta. Însăși cultura sa filosofică îl apropie de poezie, iar nu de teorie, chiar dacă I. Negoițescu transfigurează din plin în exegetica lui sugestii multiple venite din zona psihanalizei, a fenomenologiei și filosofiei existențiale. Transplantarea ideilor abstracte în propria creație capătă la I. Negoițescu, ca la mult îndrăgiții de el romantici germani, o densitate magică, neguroasă, colcăitoare de viață. În fine, prin „docta intuiție
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
sciziunea interioară (impactul dintre extatic și sexual), impulsul către deformare, rebeliunea continuă, melancolia, egocentrismul, dandismul (cu vocația lui Nego, nostalgică, pentru acea evocată haute couture), erotismul invertit (care, în cazul lui I. Negoițescu, ar putea fi lămurit pornind de la unele sugestii freudiene din analiza făcută lui Leonardo, cu nuanțările aduse de Jung și Proust), subiectivismul, plăcerea de a se travesti (prezentă, între altele, și în dorința lui I. Negoițescu de a fi pictat ca artist renascentist). Autorul Engramelor n-a fost
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
De altfel, conform calendarului chinezesc, anul 1940 - ce deschide magica epocă a Cercului Literar de la Sibiu - a fost chiar un an al Dragonului! Sunt însă convins că Negoițescu ar fi revenit, pe parcurs, asupra „dragonilor“ ce-i străjuiesc Autobiografia. Căci sugestii ținând de simbolismul universal planează peste întreaga lui confesiune. Un cuplu de dragoni care se mușcă reciproc ori un dragon ce își devorează coada simbolizează conflictul, urmat de conciliere, dintre două impulsuri contrare ale inconștientului. Iar pentru Jung - atât de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
inconștientului, cu „luminișurile“ sale răsfirate. În fine, am insistat, în (psiho) analiză, asupra „pubertății repetate“ a lui Negoițescu, asupra profilului său de copil teribil și de puer melancolic. Or, în sensul acesta, luându-mă după dicționarele de simboluri ce sintetizează sugestiile jungiene, a te lupta cu dragonul înseamnă a lua cunoștință de propriile impulsuri inconștiente, controlându-le și devenind, din acel moment, adult cu adevărat. Descoperim astfel o dublă intenționalitate psihanalitică a Autobiografiei. Cum am mai spus, în ultimul său an
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de instituții etc. pomenite de scriitor. Evitând pedanteria, acolo unde totuși ni s-a părut că putem să facilităm înțelegerea textului sau că se impun precizări, am făcut trimiteri la un corp de note explicative așezate în subsolul paginilor. La sugestia poetului Emil Hurezeanu - deținătorul Jurnalului inedit al lui I. Negoițescu și al drepturilor de editare a acestuia -, am inclus la sfârșitul volumului un fragment din Jurnal (4 ianuarie 1949), revelator atât pentru sensul Strajei dragonilor, cât și pentru felul în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în producerea de urmași, ceea ce nu a împiedicat, se pare, intensa viață socială a prolificei românce, prin viață socială înțelegându-se mai ales jocul de cărți. Godini, care nu agrea pokerul, a fost din păcate un om slab; acceptând, la sugestia ROCHIA DE BAL soției, abandonarea unora dintre copii rudelor, care i-au adoptat, nici de ceilalți, rămași în sânul familiei, n-a știut să se ocupe cu autoritatea necesară: mulți dintre ei au moștenit frivolitatea maternă. În afară de doi, o fată
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a început să atragă oameni din toată regiunea pariziană. În acțiunile de formare a cetățenilor s-a implicat mult Atelierul Sociologic (în special în reconstrucția relațiilor dintre locatari, măsurarea liantului comunitar etc.). Reamenajarea urbană și realizarea esteticii acesteia au folosit sugestiile arhitecților laureați ai concursului "Changer l'image du Luth" (să schimbăm imaginea cartierului Luth) și ale sociologilor, care au realizat anchete, sondaje, au organizat focus-grupuri, au folosit machete, planșe etc. Cele șase comisii constituite s-au implicat în realizarea de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cărți. El m-a impulsionat să continui lucrul la proiect atunci când eram pe punctul de a-l abandona... Agnès Villechaise-Dupont a avut amabilitatea să-și exercite talentul critic asupra manuscrisului final. Am integrat în versiunea definitivă multe dintre remarcile și sugestiile sale. Îi mulțumesc în mod special. Datorită lui Serge Paugam am aflat ce înseamnă adevărata muncă de editare. Îi mulțumesc pentru că m-a determinat să refac acest studiu. Sper că voi putea într-o zi să exprim tot ceea ce îi
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
FRANÇOISE-FÉLICITÉ DE NAR BONNE PELET FRITZLAR, ducesă de ă1785-1813). Căsătorită cu Paul, duce de Chevreuse și de Luynes. Frumoasă și spirituală, dar cu un comportament curios și răutăcios. Napoleon îi impune să devină doamnă de onoare a împărătesei Joséphine, la sugestia lui Talleyrand, care era bun prieten al familiei de Luynes. În 1808 refuzul ei de a intra în suita reginei Charlotte a Spaniei îi aduce ordinul de exil. CLAVIÈRE, ÉTIENNE ă1735-1793). Financiar și om politic. Iacobin, prieten cu Mirabeau ăv
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
demonstrată de autoare, că actantul cel mai important al schimbării în educație este considerat a fi cadrul didactic. Ultima secvență din corpul lucrării, cea dedicată considerațiilor finale, denivelează mai multe rezultate ale cercetării, pe capitole de beneficiari, rezultate operaționalizate în sugestii și recomandări foarte concrete și pretabile la contextul educațional românesc. Ne impresionează, în lucrarea autoarei, acuratețea explicativă (bazată pe invocarea unor veritabili experți în materie de pedagogie), argumentația pertinentă ca și adecvarea problemelor abordate la contextul nostru socio-școlar. Adecvarea la
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
veritabili experți în materie de pedagogie), argumentația pertinentă ca și adecvarea problemelor abordate la contextul nostru socio-școlar. Adecvarea la realitățile românești este mai mult decât evidentă, întrucât gesticulațiile inadecvate se întâlnesc la tot pasul în practicile educative. De aici, și sugestiile de reformare a practicilor manageriale, de inovare a unor strategii și de adecvare la realitățile educaționale românești. Respectând logica discursivă, lucrarea prezentă facilitează înțelegerea multor aspecte ce descriu acest fenomen, valorificând în acest scop o bibliografie variată, dar și un
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în plină extensiune și experimentare. Abordarea se situează la interferența mai multor topici specifice științelor educației precum Politica și managementul educației, Sociologia educației, Psihosociologia grupurilor școlare, Psihologia educației, Filosofia educației etc. Scrisă într-o perspectivă modernă, cu numeroase clarificări și sugestii acționale, lucrarea va ființa ca stimulent inovativ și complement strategic cu valențe practice deosebit de importante pentru învățători, profesori, consilieri, factori de decizie, politicieni. Prof. univ. dr. CONSTANTIN CUCOȘ Introducere A devenit deja certitudine faptul că școala românească se află la
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
autoritar-democratic se delimitează șapte trepte în care: managerul ia decizii și le anunță; managerul ia decizii și "le vinde"; managerul prezintă ideile și invită la întrebări; managerul prezintă o propunere de decizie ce va fi dezbătută; managerul prezintă problema, ascultă sugestiile, apoi decide; managerul definește limitele și cere echipei să decidă; managerul permite echipei să decidă în limitele prescrise de constrângerile exterioare. Se face astfel trecerea de la autoritatea absolută, la implicarea și participarea efectivă a indivizilor în procesul decizional. Într-o
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
o fereastră deschisă spre mister. Revenind din lumea noastră de întuneric, care e o peșteră de umbre sub lumea "stafiilor de lumină" (p. 100) unde trăiește el, Platon încearcă să facă lumina să perceapă întunericul, dar nici asta nu poate. Sugestia romanului este că suntem mărginiți de simțuri și ne lipsește înțelegerea pentru dincolo, oricare ar fi el. În cazul nostru, "dincolo" e lumina. Ceea ce noi credem că e lumină poate fi infinit mai mult. Semenii lui Platon văd "îngeri" și
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
controlez reacția lectorului. Nu mă pronunț. Consider scrisul în primul rând ca o formă de comunicare, o activitate retorică. Iar în sensul ei cel mai înalt, arta trebuie să amuze, să aducă plăcere. LV. Changing Places (1975) se încheie cu sugestia că un film are posibilități mai mari decât o povestire. Care crezi că va fi viitorul cărții? Poate ecranul să întreacă plăcerea lecturii? DL. Întrebare grea. Răspuns scurt: nu. Nu cred că mijloacele electronice de comunicare pot ucide lectura și
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pedagogia / 200 6. Întemeierea psihologiei diferențiale / 203 6.1. Galton și variabilele statistice / 205 6.2. Începutul introducerii testelor / 209 7. O extensie necesară psihologia socială și culturală / 212 7.1. Psihologia popoarelor / 212 7.2. Psihologia socială și problema sugestiei / 214 7.3. Imitația și moștenirile sociale / 216 7.4. "Percepția colectivă" a lui Durkheim / 217 7.5. Împăcarea determinismului natural-istoric cu cel cultural / 218 7.6. Psihologia "înțelegerii" a lui Dilthey / 219 7.7. Teoria instinctelor sociale / 220 X
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
totalitar. Pentru aceasta din urmă, categoriile de "luptă pentru existență", de "selecție a caracterelor favorabile", etc. nu au fost niciodată prea agreabile. Mare parte a încercărilor în domeniul psihologiei popoarelor s-au regrupat și s-au îndreptat spre explicarea fenomenului sugestiei și hipnozei, a relațiilor din interiorul grupurilor, etc. 7.2. Psihologia socială și problema sugestiei Manifestările hipnotice au fost cunoscute de milenii, iar interesul față de ele s-a păstrat neschimbat până în zilele noastre. În contextul dezvoltării psihologiei la începutul secolului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
etc. nu au fost niciodată prea agreabile. Mare parte a încercărilor în domeniul psihologiei popoarelor s-au regrupat și s-au îndreptat spre explicarea fenomenului sugestiei și hipnozei, a relațiilor din interiorul grupurilor, etc. 7.2. Psihologia socială și problema sugestiei Manifestările hipnotice au fost cunoscute de milenii, iar interesul față de ele s-a păstrat neschimbat până în zilele noastre. În contextul dezvoltării psihologiei la începutul secolului al XX-lea, al necesității fundamentării experimentaliste, problemele de acest fel au prezentau un interes
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
unei colectivități. Pe această linie s-a ajuns ca fenomenele hipnotice să fie considerate ca fiind dependente de factori sociali. În general, se poate spune că studiile întreprinse au fost sistematice, bine organizate, pe colective restrânse, unde fenomenului psihologic al sugestiei i se căuta tot mai mult locul în domeniul psihologiei sociale. Caracterul său deosebit de manifestare, efectele sale individuale profunde, au făcut ca de cunoașterea fenomenului să se lege interese multiple, individuale, de grup și de clasă. Implicațiile sociale și ideologice
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
faptul că cel care hipnotizează trebuie să aibă o anumită predispoziție de a putea sugestiona, fără de care nu se întâmplă nimic. Este vorba de o predispoziție care intră deja în sfera problematicii emoției. În acest fel, studiul fenomenelor hipnozei și sugestiei a intrat în centrul preocupărilor științifice, iar de explicarea lor se legau interese crescute, de studiul lor trebuia să se ocupe o ramură distinctă a acesteia, cea a psihologiei sociale. Debutul studiilor sistematice ale fenomenului hipnotic sau ale sugestiei poate
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și sugestiei a intrat în centrul preocupărilor științifice, iar de explicarea lor se legau interese crescute, de studiul lor trebuia să se ocupe o ramură distinctă a acesteia, cea a psihologiei sociale. Debutul studiilor sistematice ale fenomenului hipnotic sau ale sugestiei poate fi identificat în două școli psihologice franceze: cea de la Nancy și cea de la Paris. Școala de la Nancy a fost la început condusă de Ambroise Auguste Liebault (1823-1904), iar apoi de Hippolyte Berheim (1840-1919). Această școală considera fenomenul hipnotic ca
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
psihologice franceze: cea de la Nancy și cea de la Paris. Școala de la Nancy a fost la început condusă de Ambroise Auguste Liebault (1823-1904), iar apoi de Hippolyte Berheim (1840-1919). Această școală considera fenomenul hipnotic ca fiind de natură psihologică, cauzat prin sugestie și raportat la puterea de imaginație a omului. Fenomenul a fost abordat de ei din perspectivă medicală, s-a căutat valorificarea acțiunii sale curative. Pe această cale se putea ajunge, într-adevăr, la vindecarea unor cazuri bine conturate de isterie
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de asemenea, pe seama efectelor autosugestiei, cu deosebire a subiectului sugestionat. Efectele organice erau incontestabile, se putea obține paralizia senzorială și motorie, cu implicarea reflectării conștiente și a unor resorturi de acțiune inconștientă. Hipnoza a ajuns astfel cazul particular al manifestării sugestiei. Capul școlii de la Paris a fost Charcot. El a susținut ideea că starea hipnotică poate fi impusă numai persoanelor isterice. Pentru că, spunea el, isteria este o stare subiectivă maladivă nonsomatică, iar hipnoza de care se face dependentă corespunde unei manifestări
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acest fenomen al imitației s-a reușit să se facă un obiect distinct de investigare, domeniul psihologiei sociale a putut fi considerat consacrat. În acest sens un autor de referință este Gabriel Tarde (1843-1904). În acord cu concepția sa generală, sugestia are un rol decisiv în definirea și reglarea raporturilor dintre oameni. În lucrarea sa, întitulată Legile imitației, apărută în 1890, Tarde a pornit de la descrierea formelor diferite de interinfluențare dintre oameni. El a arătat că asimilarea individuală a diferitelor credințe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a arătat că asimilarea individuală a diferitelor credințe, sentimente, stă la baza atitudinilor sociale. Gândurile și sentimentele sugerate din exterior sunt cele care decid asupra însemnătății acțiunilor sufletești, având influență și asupra stării de somn și veghe. Acest fapt, al sugestiei, face posibilă diferențierea dintre determinările fiziologice și cele sociale. În cea de-a doua lucrare a sa, Logica socială, apărută în 1895, Tarde spune că omul poate face o serie de lucruri fără să le învețe, le preia pur și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]