8,562 matches
-
cărți pentru evitarea retrogradării, pierzând, pe propriile greșeli, un meci pe care l-a avut în mână. Păcat, mare păcat, fiindcă băcăuancele au avut în față o echipă de bătut și, spre deosebire de alte dăți, poarta și-a făcut treaba, îndeosebi tânăra Angheluță, dar n-a fost de-ajuns. Știința a început în forță și avea 2-0 în minutul 2, numai că oaspetele au revenit și au preluat conducerea până în minutul 23, când băcăuancele au egalat la 11. Trebuie spus, însă, că
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
banca de rezerve, care nu a putut face față adversarelor de Ligă Națională. De altfel, la prima vedere cel puțin, dintre noile achiziții doar Adriana Chelaru pare să-și poată face loc într-o formulă de bază a Științei, restul tinerelor handbaliste venite în această vară fiind la stadiul de promisiuni. În rest, e cert că Știința va ataca o nouă promovare bazându-se pe același nucleu de jucătoare din sezonul trecut. Înfrângerea cu HCM Buzău face ca Știința să ocupe
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
interul dreapta al băcăuanilor împlinind 26 de ani și fiind cadorisit cu o șampanie de conducerea clubului. Iar dacă Manea a fost aniversatul, Alexandru Tărâță a fost cu siguranță cel mai aplaudat jucător al Științei. Evoluția lipsită de complexe a tinerei extreme băcăuane a încântat publicul din Sala sporturilor, cel în cauză fiind asaltat de presă la finalul jocului. , a spus Alexandru Tărâță. Declarații după Știința Bacău - HC Odorhei 29 24 22 AUGUST N-au mai repetat minunea: Dinamo Municipal Brașov
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
fotbal a obținut o nouă victorie în deplasare, însă a fost un succes conturat în partea secundă a meciului, după o primă repriză de coșmar, în care elevii lui Gheorghe Poenaru au găsit spațiul porții adverse abia în minutul 44. Tânăra echipă gazdă și-a afișat din start intenția de a juca la așteptare, acceptând dominarea adversarului și declanșând contraatacuri rapide. Dintr-o astfel de fază a apărut și prima ocazie a meciului, în minutul 27, când pietrenii au obținut o
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
până acum. Remarcabilă a fost pofta de joc a cuplului Chiper - Burghel, cele două handbaliste băcăuane înscriind împreună 27 de goluri. În pofida victoriei la pas, Știința resimte lipsa unui pivot de valoare, golurile înscrise de pe acel post fiind extrem de rare, tânăra Mirela Vâlcu mai având mult de lucru. Cert este că, miercuri, echipa băcăuană va avea un meci infinit mai greu, la Ploiești, în fața liderei clasamentului seriei A. La finalul partidei, antrenorul Ion Arsene a declarat: “Cred că jocul de astăzi
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Petrausch (Rote Raben Vilsbiburg): “Blocajul și serviciul sunt punctele noastre tari” Continuăm seria interviurilor referitoare la meciul de miercuri, dintre Știința Municipal Bacău și Rote Raben Vilsbiburg, din cadrul 16-imilor de finală ale Cupei CEV la volei feminin, cu una dintre tinerele jucătoare ale campioanei Germaniei, Sarah Petrausch (20 de ani). Rep.: Care echipă crezi că e favorită pentru calificare ? Sarah Petrausch : Nu pot să spun care dintre echipe e mai valoroasă, dat fiind faptul că am văzut o singură înregistrare cu
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
și a activităților practice în planurile de învățămînt sînt o mărturie a acestei orientări. Efortul care se depune în numeroase țări este acela de a face din școală o instituție care nu doar conservă trecutul, ci și anticipează viitorul, oferind tinerei generații tot ceea ce este necesar pentru a se putea confrunta în mod eficient cu schimbările ce vor veni. Unele probleme speciale s-au pus și se pun încă țărilor în curs de dezvoltare. Cele mai multe dintre ele au moștenit și și-
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
atît experiența celor mai dezvoltate țări occidentale, cît și propriile lor tradiții. 13 INTERESULUI CONTEMPORAN PENTRU ȘCOALĂ I SE OPUNE "DEȘCOLARIZAREA" Într-un moment în care efortul tuturor țărilor este îndreptat spre perfecționarea școlii ca principala instituție de educație a tinerei generații -, în scopul adecvării ei la dubla exigență individuală și socială -, din continentul american s-au ridicat cîteva voci care cer, nici mai mult, nici mai puțin, decît desființarea școlilor ca instituții. De-a lungul secolelor, școala a fost neîncetat
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pieței libere anticorupție; dar Özal a cedat rapid tentației mitei din partea contractanților. La moartea sa, în 1993, o coaliție antifundamentalistă a urmat la putere, declarându-se și aceasta împotriva corupției. Însă din nou corupția și-a făcut apariția. Tansu Çiller, tânăra conducătoare reformistă a Partidului Calea Dreaptă, a format rapid o coaliție cu inamicul său politic, Partidul Islamist al lui Necmettin Eberkan, care obținuse mai puțin de 20% din voturile populare, în schimbul opunerii acestuia la investigațiile de corupție împotriva ei (Baran
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
aceleași principii statuate în timp. Erau de fapt trei gospodării, accesul făcându-se prin porți interioare mici, cât să permită trecerea dintr-o parte în alta. Mamaia Floarea reușise să-și țină cei trei copii aproape, deși rămăsese văduvă de tânără. Parcelase cu maximă rigoare pământul din jur, ce-l avea în posesie cu mult înainte de război, iar acum trăia liniștită alături ce cei trei fii, Toma, Alexandru și Iordana. Fiecare își avea propria gospodărie, propria lume creată mai cu seamă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
îndată. Era parcă blestemul unei case bântuite de fantome. A devenit apoi Azil de bătrâni și totul părea că se liniștise, însă lucrările de consolidare a clădirii au dat de intrarea într-o hrubă în care au găsit osemintele unei tinere împușcate în cap. Oamenii și-au dat seama că era vorba de Voica. Au îngropat osemintele în curtea din fața casei, deoarece la vremea aceea autoritățile și legile nu au permis înhumarea într-un cimitir. Din acel moment și până când rămășițele
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
cămăși lungi, încinși cu brâu la mijloc și ciubote zdravene care să le facă față bătutei lor înfocate. Foc era pe ringul de dans. Era parcă un vis momentul când băieții le învârteau. Se putea zice că era clipa când tinerele înfloreau din toate punctele de vedere. Și ce vroiam să fiu și eu în locul lor... Asta se întâmpla Duminică seara, dar nu se putea închipui că vreun sătean să lipsească de la slujba părintelui Tulească Ștefan. El a fost cel care
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
era totdeauna gata să țină o conferință cu orice subiect, În orice adunare sau urbe din țară și la orișice dată din calendar, iarăși fiindcă i se plătea. Am văzut ardelence cu pielița curată și catrințe proaspete pe ele, unele tinere, altele „borese“ În toată firea, slujind prin hotelurile cu odăi multe În care se perindau zi și noapte perechi-perechi de Îndrăgostiți ocazionali pentru o desfătare de o clipă; aducându-le ștergarul, apa caldă, netezind așternutul mânjit după plecarea acestora, scoțându
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care nu-i cunoscusem până aci; am putut relua câteva din dragostele mele de odinioară cu femei Încă suportabile și pe nedrept uitate, năpăstuite și nemângâiate; m-am putut Înflă căra, ca un licean, după alte câteva din cale-afară de tinere, de drăgălașe și de inteligente; Încumetându-mă, peste astea toate, să scriu această carte de debut și de lăsare de cortină. Cartea a șasea Moralist fără moralitate Gama cromatică a eternului feminin dintr-o jumătate de veac (1900-1950). - Conjuncțiile fericite
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tine că s-ar putea amuza și delecta dumicând, cu dințișorii și limba lor aspră de pisică, vreo banană, vreun plaisir des dames, vreo Înghețată populară pe băț, dacă nu chiar ceva mai contondent; iar unele, dedate fiind, Încă de tinere, la cele mai scabroase sărutări, cărora le-au in ventat un eufemism cinic: feuilles de roses (Cunilingue Îi spune Montaigne pe latinește). Una, mai stilată, se masturba de zor cu-n deșt băgat În gura larg deschisă spre tine și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
țându-mi o vizită, fără nici o intenție, la redacția noas tră, prin fața căreia a și trecut Într-o zi, proaspătă de tot În rochița ei albă de olandă, atât de improprie tăvălelilor, Îngri jit călcată, fără nici o cută, și după care tânăra văduvă venită fără intenții culpa bile suspina acum, zbătându-se pe fatala dormeuză și implorân du mă cu toată inocența de care mai era capabilă: „Ah! rochia, dom’le Beldie, ah, rochia!“ Vremuri fericite, când te puteai bucura, ca un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În șanțul șoselei, cu fața În sus, sub ploaia, fulgerele și trăsnetele cerului, dar fericită pe toată viața de amintirea acestui impromptu à la hussarde. Sau, așa cum aveam s-o consiliez, sunt peste douăzeci și cinci de ani de atunci, pe o tânără cerebrală chinuită de tentații și de refulări, de castități imposibile și de aprehensiuni absurde pentru mândrețea trupului ei de odaliscă, numai lapte și miere, numai bun de jertfit lui Eros; care mă iubea mai mult decât Îmi Închipuiam și decât
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
decorate de către Mareșalul Antonescu, pentru "fapte de mare bravură". Urmează campania Stalingradului, în august 1942 Escadrila Sanitară fiind mutată pe aerodromul de la Kotelnikovo și apoi pe cel de la Plodovitoje, ambele la câteva zeci de kilometri de Stalingradul aflat sub asediu. Tinerele aviatoare își primejduiesc viața, aerodromul fiind bombardat în mai multe rânduri de către aviația sovietică și neavând niciun fel de apărare antiaeriană. Pentru zburătoarele Escadrilei Albe, este cea mai grea campanie. "Pe aerodrom, adică pe drumul care servește de aerodrom notează
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
nu mai era nimeni. Nu se grăbea. A mai zăbovit vreo jumătate de oră în sala de așteptare, până să intre la consultație. Înăuntru a avut surpriza să constate că medicul Stănescu I., cum citise pe ușă, era o femeie: tânără și atrăgătoare. Aceasta l-a privit fără să-l vadă. Asistenta, o tipă grasă și aproape de pensie, l-a trecut într-un registru, cu nume, vârstă, domiciliu și profesie. Când să-și decline ocupația, tata a ezitat, apoi a zis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
lui nu i s-a părut nici ea deplasată, doctorița îi inspira încredere, pur și simplu, dintr-o dată îi inspira o încredere fără limite. Așa încât tata, cât au străbătut străduțele mai degrabă pustii ale orașului de câmpie, i-a relatat tinerei femei cu o voce egală, ferindu-se de patetisme ieftine, istoria deportării lui. I-a vorbit și despre soția lui Vera, și despre cei doi fii ai săi care se află în viață, și despre mezinul Veniamin, adică despre mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
cu un comportament stilat, care au asigurat tehnic și administrativ sectoare utile bunei desfășurări, este un semn că și fără directive de sus societatea se poate autoregla, funcționând ireproșabil. O impresie deosebită a făcut de data aceasta acel grup de tinere, bine alese, care apăreau ici-colo în rochii viu colorate. Ajutoarele aveau menirea să întâmpine la intrare pe orice invitat cu un respectos salut de bun venit însoțit de un zâmbet amabil, ce crea oricui sentimentul că face parte din familia
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
aveau menirea să întâmpine la intrare pe orice invitat cu un respectos salut de bun venit însoțit de un zâmbet amabil, ce crea oricui sentimentul că face parte din familia aleasă a celor care sunt în comuniune cu muzica. Alte tinere cunoscătoare de limbi străine aveau misiunea să însoțească deplasările oaspeților sau să înmâneze pe scenă flori după aplauzele prelungite merituoșilor interpreți, dirijori și soliști din rândul oaspeților sau al valoroșilor interpreți conaționali. Constatăm, așadar, că există capacități și inițiative nevalorificate
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
nu cumva să facem ceva pentru Basarabia, pentru neam. Se duce o politică diabolică de înstrăinare a noastră, a românilor de pe aceste două maluri ale Prutului. S-a ajuns până acolo încât, chiar pe un canal public de televiziune, o tânără să facă apologia istoriei care începe astăzi. Istoria trecută să nu ne intereseze! Mai mare crimă nici că se poate. Un popor, dacă nu are trecut, nu poate avea nici viitor. Devine o turmă fără de orizont. Trebuie să fim conștienți
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
decât vreo cinci ani, fiindcă a murit. N-a plâns-o nimeni, nici măcar noii săi stăpâni. Vânzătorul de frate e folosit, nu și respectat. Chiar și rușii se spălau pe mâini, după ce băteau palma cu românii fără caracter. La moartea tinerei, în 1951, i s-a tipărit o culegere de articole care a devenit, o vreme, depozitul de citate pentru cuvântările și referatele diriguitorilor vieții culturale. Apoi, cartea a devenit un exemplu rareori pomenit de moralitate în artă. Persoana murise, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ce m-a urmărit n-a fost una de natură estetică. E genul de întrebare pentru care te bate Sfântul dacă ți-oi pui. Dar pe care n-ai cum s-o eviți. Oare ce s-ar fi întâmplat dacă tânăra cu destin de călău al culturii ar fi avut zile? Primul răspuns, și nu cel mai creștinesc cu putință, ar fi: mai bine c-a murit. La câtă ură pe mai-marii artei noastre clasice strânsese în ea, nu exista iertare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]