9,252 matches
-
limitarea. Or, ideile (valorile) sînt reprezentate în lumea empirică de niște ființe personale. Și așa cum am văzut (* 27), tocmai modul în care eroul tragic își dezvăluie și-și afirmă, în momentul dispariției, sublima sa mentalitate, condiționează efectul propriu zis al tragediei asupra sufletului nostru. În legătură cu vestitul pasaj din Poetica lui Aristotel, de nenumărate ori comentat, în care el socotește că efectul tragediei constă în a provoca teama și compasiunea așa fel încît acestea sînt "purificate", comentatorii nu au ajuns la un
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
care eroul tragic își dezvăluie și-și afirmă, în momentul dispariției, sublima sa mentalitate, condiționează efectul propriu zis al tragediei asupra sufletului nostru. În legătură cu vestitul pasaj din Poetica lui Aristotel, de nenumărate ori comentat, în care el socotește că efectul tragediei constă în a provoca teama și compasiunea așa fel încît acestea sînt "purificate", comentatorii nu au ajuns la un acord, mai ales cu privire la ce ar trebui să înțelegem prin "purificare". Poate că cel mai nimerit este să ne gîndim, împreună cu
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
asupra rănii precum eroul tragic. Leziunile sale nu sînt mortale și nu obișnuiesc să reprime zîmbetul. Eroul tragic poate dovedi măreție în însăși dispariția sa, dar durerea și tristețea exclud posibilitatea surîsului. Humoristul știe că viața are în aceeași măsură tragediile și comediile sale. Experiența sa de viață, fie datorată propriului destin, fie trăirii unor destine străine, poate fi bogată și cuprinzătoare. Iar strădania sa pleacă, conștient și inconștient, de la îngăduința cu marile contradicții să-și exercite influența lor îndreptățită asupra
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ca atare, aceasta se irosește totuși, ca să se situeze tot acolo unde stă și el. Cel mai înalt patos apare mut sau laconic, oricît devorbăreți pot fi acei care cunosc acest patos doar la mîna a treia sau a patra. Tragedia vieții ce se află dincolo de marele humor intervine întocmai ca un cutremur. Poate că se anunță, ca și acesta, prin niște zguduiri premergătoare. Nu depinde însă de noi faptul că trăim așa ceva. Poate ce ne-am putea sustrage unui destin
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
să aducă o pagubă propriului suflet. Admirația sa pentru eroii tragici se bazează pe înțelegere. În parte, el poate prea bine să se transpună în niște situații care nu depășesc, în ce-l privește, lumea posibilităților în parte, recunoaște că tragedia dezvăluie o limită față de armonia dintre valoare și realitate. Dar el nu renunță să fie un erou, pentru motivul că nu este tragic. Luptă să se afirme prin perseverența convingerii despre coerența și valoarea vieții, în pofida tuturor dizarmoniilor individuale. Această
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
interese și obligații trebuiau să dispară suferința nu se poate să fi fost predominantă, așa cum crede Kiekergaard. În fața mărețelor imagini în care așteptarea își găsea expresia, nici măcar durerea provocată de desprinderea de condițiile pămîntești și umane nu se putea afirma. Tragedia pe care o reprezintă creștinismul, potrivit lui Kiekergaard, depășea pentru el, de departe, tot ceea ce ar fi putut inventa chiar și cel mai mare tragic. "O, prietene", spune (Sygdommen til Döden. Skrifter, XI, pp. 236 și urm.), "oare ce-ai încercat
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
dacă existența s -ar dovedi aît de tragicomică încît nu ar exista realmente niște valori potențiale, dar nici o posibilitate de a le pune în libertate. Humoristul n-ar putea interpreta așa ceva în sens humoristic. Pentru că ar trebui să admită că tragediei îi revine ultimul cuvînt. Da, dacă ar mai exista totuși o tragedie cu întreaga interioritate și măreție pe care e în stare să le provoace. Dar cînd izvoarele valorice ale existenței ar înceta să mai curgă, ar interveni o anemiere
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
realmente niște valori potențiale, dar nici o posibilitate de a le pune în libertate. Humoristul n-ar putea interpreta așa ceva în sens humoristic. Pentru că ar trebui să admită că tragediei îi revine ultimul cuvînt. Da, dacă ar mai exista totuși o tragedie cu întreaga interioritate și măreție pe care e în stare să le provoace. Dar cînd izvoarele valorice ale existenței ar înceta să mai curgă, ar interveni o anemiere progresivă și o moleșire a vieții spirituale umane și ultimul act al
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
am dat-o atunci constituie, în plus textul pe care am încercat să-l dezvolt mai amănunțit în lucrarea de față o introduc aici (Der menschliche Gedanke, § 158): "Există un punct de vedere în care, prin amestecul de viață între tragedie și comedie, biruință și înfrîngere, s-a obținut o stare sufletească fundamentală, ce are în același timp caracterul seriozității prin măreția trăită și prin durerea ce i-a fost adeseori prețul și al ironiei față de orice încercare de a voi
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
într-un sentiment total (cf. § 6). În dialogul Filebos, Platon discută mai multe sentimente amestecate fără ca modul în care au apărut să fie arătat mai de aproape. Nu numai sub forma de sentimente în fața unei frame, ci și în "întreaga tragedie și comedie a vieții", trăim asemenea sentimente (p. 50, B). Tragedia și comedia se găseau pentru Platon (într-o perioadă a evoluției gîndirii sale) într-o strînsă legătură. Din păcate însă, în vestita concluzie a Banchetului ni se spune doar
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
mai multe sentimente amestecate fără ca modul în care au apărut să fie arătat mai de aproape. Nu numai sub forma de sentimente în fața unei frame, ci și în "întreaga tragedie și comedie a vieții", trăim asemenea sentimente (p. 50, B). Tragedia și comedia se găseau pentru Platon (într-o perioadă a evoluției gîndirii sale) într-o strînsă legătură. Din păcate însă, în vestita concluzie a Banchetului ni se spune doar că este de datoria unuia și aceluiași bărbat să compună și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
se găseau pentru Platon (într-o perioadă a evoluției gîndirii sale) într-o strînsă legătură. Din păcate însă, în vestita concluzie a Banchetului ni se spune doar că este de datoria unuia și aceluiași bărbat să compună și comedie și tragedie. Am putea presupune, eventual, existența marelui humor la Platon, văzînd cum tocmai în Banchetul combină contradicțiile vieții, lăsînd să se desfășoare prin glumă și ironie cele mai înalte idei. Dar humorul său nu a ajuns la o dezvoltare completă, ca
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Nu există așadar o relație directă între existența ideală și viața în lumea practică. Și deși Platon, ca om bogat și mare poet, avea o concepție vie despre contradicțiile vieții, aceasta apărîndu-i în același timp ca o comedie și o tragedie, (cf. § 40), el dă totuși uitării, în lumea ideilor, atît tragicul cît și comicul existenței. Schimbările și contradicțiile predomină doar în lumea sensibilă; în cea ideală însă, neschimbarea și unitatea sînt stăpîne. În lumea ideilor nu este loc nici pentru
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
rîs sau o jelanie peste măsură fac la fel de rău, fiindcă sufletul este pus prin ele într-o mișcare atît de puternică, într-o singură direcție, încît tăria și unitatea sa au de suferit. Platon nu aplică la comedie și la tragedie, fie din viață, fie din artă, ceea ce susține atît de insistent despre arta muzicală, cînd spune că ea cauzează o stare sufletească ce se poate menține îndelung, chiar dacă nu putem indica vreun motiv pentru ideile sau acțiunile pe care le
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
indica vreun motiv pentru ideile sau acțiunile pe care le provoacă. (Statul, II, p. 401). Apare aici o anumită contradicție între ceea ce arată în încheierea Banchetului cum că ar fi de datoria aceluiași bărbat să compună atît comedie cît și tragedie și punctul de vedere din Statul. El retractează în mod expres, în această scriere, posobilitatea de a reuni comedia și tragedia (Statul, III, p. 295 B)100. Platon considera imposibilă o contopire sau o organizare cum sînt acelea aflate în
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ceea ce arată în încheierea Banchetului cum că ar fi de datoria aceluiași bărbat să compună atît comedie cît și tragedie și punctul de vedere din Statul. El retractează în mod expres, în această scriere, posobilitatea de a reuni comedia și tragedia (Statul, III, p. 295 B)100. Platon considera imposibilă o contopire sau o organizare cum sînt acelea aflate în noțiunea de sentiment total. atunci cînd contradicțiile cele mai mari ale vieții atingeau o deplină expresie pasională. În cele din urmă
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
să producă pentru ochii noștri numai perfecțiunea, ci și imperfecțiunea (Ethica, I, Încheiere) observație pe care o punea într-un ascuțit contrast cu teama superstițioasă sau cu mărginita enervare a oamenilor în această admirație, el era înălțat deasupra comediei și tragediei vieții și asemenea contradicții nu puteau determina pozitiv starea lui sufletească în fața vieții. Ar fi nedrept să tragem de aici concluzia că, în viața sa personală, Spinoza a rămas neatins de acele sentimente al căror ansamblu condiționează marele humor. Atît
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ducă și chiar a și dus la desconsiderarea lumii empirice și a străduințelor de reforme practice. Vom vedea clar acest lucru la Carlyle. Elementul realist al marelui humor, corespunzînd fidelității sale față de realitate, nu-și capătă drepturile în romantism. Nici tragedia (Capitolul V), nici înțelegerea (Capitolul VI), nici acțiune (Capitolul VII) cele trei domenii față de care humorul ni se arată în importanța sa pozitivă și, concomitent, în limitarea sa necesară nu sînt recunoscute autonomia lor. Marele humor nu și-a atins
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Samlede Skrifter, VI, pp. 402 și urm. 53 Henri Bergson, La rire. 54 Atunci cînd Kierkegaard trimite la Lessing, trebuie să observăm că acesta afirmă (Hamburgische Dramaturgie, nr. 87-92), în contrast cu Diderot și Hurd, că atît în comedie cît și în tragedie caracterele trebuie să fie categoric individuale, fie că sînt sau nu luate din istorie. 55 Cf. Ethik, XXX, 3. 56 Paul Sippel, Adèle Kamm, Lausanne, 1912. 57 Cf. de ex.: Souvenirs de Marie Flournoy-Burnier, Genève, 1910. (Nu se află în
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și Fedon. 99 Despre importanța lui Platon în istoria gîndirii, cf. Der menchliche Gedanke, § 44-45; § 53. 100 Hans Raeder (Platos philosophische Entwicklung, Leipzig, 1905, p. 208) nu găsește în acest punct nici o contradicție între cele două dialoguri, întrucît unitatea dintre tragedie și comedie este stabilită în Banchetul ca un ideal, pe cînd aceeași unitate este concepută ca imposibilă în Statul. În realitate însă, sînt două idealuri opuse între ele: idealului poetic din Banchetul îi este contrapus, în Statul, idealul etic al
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
25 septembrie 1849. Johann Strauss a fost un compozitior romantic din Austria cunoscut mai ales pentru valsuri. Cea mai cunoscută piesă este Marșul Radetzky (numit astfel după Joseph Radetzky von Radetz) în timp ce valsul cel mai cunoscut este Lorelei Rheinklänge. O tragedie i- a lovit familia atunci când mama sa a murit,pe când el avea șapte ani, din cauza frisoanelor. Atunci când avea 12 ani, tatăl său, Franz Borgias Strauss, a fost descoperit înecat, posibil prin sinucidere, în Dunăre. Tutorele său, croitorul Anton Müller
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Țonea Ana Maria () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107375]
-
violoncel) au cântat pentru prima dată în România, la Sala Radio. Concertul trebuia să aibă loc, după cum anunțaseră organizatorii, cu casa închisă, dar, în mod inexplicabil, publicul abia dacă a ocupat trei sferturi din sală. Ceea ce n-ar fi cine știe ce tragedie, dacă n-ar fi vorba de unul din cele mai cunoscute cvartete din lume, cu peste 30 de ani de activitate și 40 de albume înregistrate, cu o sumedenie de colaborări din cele mai diverse și un repertoriu din care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
au și ele dreptul să existe, au și ele un glas și că, iată, dacă ascultăm cu atenție, ele ciripesc, nu croncăne. Mă rog, acum nu vreau să fim răutăcioși și nici nu mi se pare că este așa o tragedie. A, bun, când ești în solda cuiva și iei bani ascunși fiindcă lauzi un roman idiot, atunci evident că te discreditezi. Dar cât timp îți place, să zicem, romanul de pe axa anglo-saxonă și nu palpiți la romanul minimalist franțuzesc, sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
în toată spledoarea sa la Salonul de Carte, iar creșterea pieței se vede de la târg la târg. Editurile cumpără tot mai mult spațiu, standurile sunt tot mai luxoase, iar numărul titlurilor expuse crește repede și sigur. Nu văd unde este tragedia, ce indicii mai caută Lazarus, ce lenjerie intimă li se pare reporterilor de la televiziunile generaliste că au găsit prin râpa editorială. Ce s-a schimbat „Bookfest“ a revenit anul acesta în pavilioanele laterale (în care s-a desfășurat și acum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
forma finală, cunoscută sub cele două piese - Spiritul pământului și Cutia Pandorei - care e o formulă cam ca la statuile acelea cu haine... A început să pună chiloței, perdeluțe, a ieșit un text foarte rafinat estetic, față de textul inițial, O tragedie monstruoasă. Așa am pățit și eu, am fost cuprins de pudoare și s-a născut un spectacol destul de cuminte.“ - regizorul Silviu Purcărete (Citiți despre conferința de presă a regizorului Silviu Purcărete pe site-ul „Suplimentului de cultură“ - www.supliment.polirom
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]