15,959 matches
-
interlocutorul sunt incluși între entitățile denotate de nominalul subiect (vezi și Gruiță, 1981). Acest tip de acord este interesant din punct de vedere teoretic, deoarece nominalul subiect nu are o trăsătură de persoană pe care să o transmită prin acord verbului, astfel încât ar trebui să acceptăm că verbul are trăsături interpretabile. Termenii inclusivi sunt de două tipuri majore: pronume indefinite, negative, interogative sau relative și substantive (grupuri substantivale). 2.7.1. Pronumele indefinite, negative, interogative și relative Unele pronume indefinite, negative
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nominalul subiect (vezi și Gruiță, 1981). Acest tip de acord este interesant din punct de vedere teoretic, deoarece nominalul subiect nu are o trăsătură de persoană pe care să o transmită prin acord verbului, astfel încât ar trebui să acceptăm că verbul are trăsături interpretabile. Termenii inclusivi sunt de două tipuri majore: pronume indefinite, negative, interogative sau relative și substantive (grupuri substantivale). 2.7.1. Pronumele indefinite, negative, interogative și relative Unele pronume indefinite, negative, interogative și relative (lipsite de trăsătura persoanei
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
trecut prin așa ceva... b. Toți am trăit povestea asta. = Noi toți am trăit povestea asta. Acest pronume nelexicalizat stabilește o relație de acord cu verbul-predicat, astfel încât acesta își poate verifica trăsătura de persoană, iar enunțul este corect. Conform ipotezelor curente, verbul are trăsături non-interpretabile, care trebuie să fie verificate prin acord cu trăsăturile termenului subiect. O ipoteză alternativă, pe lângă cea a unui pronume personal nul, ar fi să considerăm că verbul are trăsături interpretabile. El nu trebuie să primească trăsăturile de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
trăsătura de persoană, iar enunțul este corect. Conform ipotezelor curente, verbul are trăsături non-interpretabile, care trebuie să fie verificate prin acord cu trăsăturile termenului subiect. O ipoteză alternativă, pe lângă cea a unui pronume personal nul, ar fi să considerăm că verbul are trăsături interpretabile. El nu trebuie să primească trăsăturile de număr și persoană prin acord cu un nominal, dar ele trebuie fie validate prin relația de acord cu un nominal. Semantica pronumelor indefinite, negative, indefinite și relative permite acordul semantic
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
trăsături interpretabile. El nu trebuie să primească trăsăturile de număr și persoană prin acord cu un nominal, dar ele trebuie fie validate prin relația de acord cu un nominal. Semantica pronumelor indefinite, negative, indefinite și relative permite acordul semantic al verbului, spre deosebire de propozițiile cu subiect exprimat prin substantiv, unde acordul semantic este mult mai restricționat. Totuși, în limba vorbită, și substantivul poate admite acordul semantic al verbului-predicat (vezi infra, 2.7.2). Din grupul pronumelor nepersonale inclusive fac parte pronumele nehotărâte
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
noi, toți băieții ne-am bucurat pentru el. (www.dinamomania.net) c. Băieții se uită la fotbal,voi fetele vă uitați la filme. O ipoteză alternativă ar fi să considerăm că în anumite condiții sintactico-semantice, nu este obligatoriu ca trăsăturile verbului să coincidă cu cele ale nominalului subiect. Se observă că în astfel de propoziții, substantivul subiect este însoțit de termeni cuantificatori (ca în (88)a, b, 100 de persoane; toți băieții) sau enunțul are un caracter adresativ, ca în (88
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la primărie. b. Matale ești glumeț / glumeață. (ii) pronumele de adresare dumneavoastră, de persoana a II-a, marcat formal pentru plural 56, cu trăsătura de gen nemarcată. Adjectivul predicativ sau participiul se acordă referențial în gen și în număr, iar verbul predicat se acordă formal, la plural: (91) Dumneavoastră sunteți convocat / convocată / convocați / convocate la primărie. (iii) locuțiuni pronominale de adresare / grupări fixate, formate dintr-un substantiv feminin, la singular sau la plural (în funcție de numărul de referenți) și un pronume posesiv
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
actualizează știrile. (www.emm.ro) b. Recomand micșorarea taxelor anuale de studiu [...]! Domniile voastre le-au mărit de nu poți să te mai atingi! (www.telegrafonline.ro, comentariul unui cititor) (96) a. Excelența Sa a plecat. b. Altețele Lor au plecat. Utilizarea verbului la persoana a III-a, singular, are un grad de politețe mai ridicat decât la persoana a II-a, plural. Participiul și adjectivul predicativ se pot acorda cu substantivul (deci la feminin, singular) sau referențial (masculin ori feminin): (97) a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la bal. - propoziția este ambiguă, referentul poate fi feminin sau masculin; acordul este fie formal, cu substantivul (la feminin), fie referențial, dacă referentul este feminin. Acordul poate fi mixt, când în poziție predicativă avem un adjectiv sau un participiu. Astfel, verbul a fi se poate acorda cu substantivul sau cu posesivul, iar participiul sau adjectivul se pot acorda referențial: (100) a. Alteța Voastră este invitat la bal. - verbul se acordă cu substantivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este masculin) b. Alteța Voastră
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
poate fi mixt, când în poziție predicativă avem un adjectiv sau un participiu. Astfel, verbul a fi se poate acorda cu substantivul sau cu posesivul, iar participiul sau adjectivul se pot acorda referențial: (100) a. Alteța Voastră este invitat la bal. - verbul se acordă cu substantivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este masculin) b. Alteța Voastră este invitată la bal. - verbul se acordă cu substantivul, iar participiul se acordă referențial sau formal (referentul este feminin) c. Alteța Voastră sunteți invitat la bal. - verbul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acorda cu substantivul sau cu posesivul, iar participiul sau adjectivul se pot acorda referențial: (100) a. Alteța Voastră este invitat la bal. - verbul se acordă cu substantivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este masculin) b. Alteța Voastră este invitată la bal. - verbul se acordă cu substantivul, iar participiul se acordă referențial sau formal (referentul este feminin) c. Alteța Voastră sunteți invitat la bal. - verbul se acordă cu posesivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este masculin) d. Alteța Voastră sunteți invitată la bal. - verbul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
verbul se acordă cu substantivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este masculin) b. Alteța Voastră este invitată la bal. - verbul se acordă cu substantivul, iar participiul se acordă referențial sau formal (referentul este feminin) c. Alteța Voastră sunteți invitat la bal. - verbul se acordă cu posesivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este masculin) d. Alteța Voastră sunteți invitată la bal. - verbul se acordă cu posesivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este feminin) În grupul determinant subiect, posesivul se află într-o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
verbul se acordă cu substantivul, iar participiul se acordă referențial sau formal (referentul este feminin) c. Alteța Voastră sunteți invitat la bal. - verbul se acordă cu posesivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este masculin) d. Alteța Voastră sunteți invitată la bal. - verbul se acordă cu posesivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este feminin) În grupul determinant subiect, posesivul se află într-o poziție din care nu ar putea să impună acordul verbului, nefiind centrul grupului. Și totuși, verbul-predicat poate fi la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
referentul este masculin) d. Alteța Voastră sunteți invitată la bal. - verbul se acordă cu posesivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este feminin) În grupul determinant subiect, posesivul se află într-o poziție din care nu ar putea să impună acordul verbului, nefiind centrul grupului. Și totuși, verbul-predicat poate fi la persoana a II-a, singular sau plural, la fel ca posesivul. Putem considera că, în contextele în care verbul este la persoana a II-a, singular sau plural, nu avem un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
află într-o poziție din care nu ar putea să impună acordul verbului, nefiind centrul grupului. Și totuși, verbul-predicat poate fi la persoana a II-a, singular sau plural, la fel ca posesivul. Putem considera că, în contextele în care verbul este la persoana a II-a, singular sau plural, nu avem un acord formal cu pronumele posesiv, ci un acord semantic. În propozițiile Măria Ta ai plecat, Alteța Voastră sunteți invitat, verbul este la persoana a II-a nu pentru că se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ca posesivul. Putem considera că, în contextele în care verbul este la persoana a II-a, singular sau plural, nu avem un acord formal cu pronumele posesiv, ci un acord semantic. În propozițiile Măria Ta ai plecat, Alteța Voastră sunteți invitat, verbul este la persoana a II-a nu pentru că se acordă formal cu posesivul (ta, voastră), ci pentru că acordul se face semantic, referențial. Locuțiunile pronominale de politețe formate cu pronumele posesiv de persoana a II-a singular (Măria Ta, Domnia Ta, Înălțimea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Formele verbale nepersonale Când subiectul este reprezentat de o formă verbală nepersonală sau o propoziție, verbul-predicat, participiul și adjectivul predicativ nu își pot verifica trăsăturile cu cele ale unui nominal. Prin urmare, ele au o formă nemarcată (engl. by default): verbul are formă de persoana a III-a singular, participiul și adjectivul predicativ au forma de masculin singular. Ca urmare a absenței trăsăturilor phi din poziția subiectului, în poziția predicativă se folosește destul de frecvent adverbul în locul adjectivului. Adverbul nu are trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ei. (105) Că a recunoscut e meritoriu. Formele verbale nepersonale care pot ocupa poziția de subiect sunt infinitivul, gerunziul și participiul (cf. GALR, II: 343). Enunțurile cu gerunziu sunt frecvent reorganizate, prin avansarea subordonaților gerunziului în poziții sintactice ale verbului-predicat (verbul purtător al morfemelor flexionare de număr și persoană): (106) a. Se aude [apropiindu-se o mașină]. - GV apropiindu-se o mașină ocupă poziția de subiect al verbului predicat se aude; b. [Se aude o mașină] apropiindu-se. - GD o mașină
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
gerunziu sunt frecvent reorganizate, prin avansarea subordonaților gerunziului în poziții sintactice ale verbului-predicat (verbul purtător al morfemelor flexionare de număr și persoană): (106) a. Se aude [apropiindu-se o mașină]. - GV apropiindu-se o mașină ocupă poziția de subiect al verbului predicat se aude; b. [Se aude o mașină] apropiindu-se. - GD o mașină este avansat în poziția de subiect a verbului predicat se aude; gerunziul apropiindu-se este un predicativ suplimentar (o predicație secundară); c. Se aude [o mașină apropiindu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
persoană): (106) a. Se aude [apropiindu-se o mașină]. - GV apropiindu-se o mașină ocupă poziția de subiect al verbului predicat se aude; b. [Se aude o mașină] apropiindu-se. - GD o mașină este avansat în poziția de subiect a verbului predicat se aude; gerunziul apropiindu-se este un predicativ suplimentar (o predicație secundară); c. Se aude [o mașină apropiindu-se]. - poziția de subiect a verbului predicat se aude este ocupată de GV [o mașină apropiindu-se]. Argumentele pentru interpretarea ca
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
aude o mașină] apropiindu-se. - GD o mașină este avansat în poziția de subiect a verbului predicat se aude; gerunziul apropiindu-se este un predicativ suplimentar (o predicație secundară); c. Se aude [o mașină apropiindu-se]. - poziția de subiect a verbului predicat se aude este ocupată de GV [o mașină apropiindu-se]. Argumentele pentru interpretarea ca subiect a nominalului în propoziția Se aude o mașină apropiindu-se sunt oferite de acord. Indiferent de topică, dacă nominalul subiect al gerunziului este la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
aude este ocupată de GV [o mașină apropiindu-se]. Argumentele pentru interpretarea ca subiect a nominalului în propoziția Se aude o mașină apropiindu-se sunt oferite de acord. Indiferent de topică, dacă nominalul subiect al gerunziului este la plural, utilizarea verbului predicativ la singular este foarte puțin acceptabilă (utilizarea singularului este simțită de vorbitori ca incorectă). Prin urmare, avansarea nominalului din grupul gerunziului într-o poziție sintactică a verbului predicativ este aproape obligatorie în limba română: (107) a. Se aud apropiindu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Indiferent de topică, dacă nominalul subiect al gerunziului este la plural, utilizarea verbului predicativ la singular este foarte puțin acceptabilă (utilizarea singularului este simțită de vorbitori ca incorectă). Prin urmare, avansarea nominalului din grupul gerunziului într-o poziție sintactică a verbului predicativ este aproape obligatorie în limba română: (107) a. Se aud apropiindu-se niște mașini. b. ?? Se aude apropiindu-se niște mașini. (enunțul este incorect gramatical) (108) a. Se văd venind niște polițiști. b. ?? Se vede venind niște polițiști. (enunțul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a. Se aud apropiindu-se niște mașini. b. ?? Se aude apropiindu-se niște mașini. (enunțul este incorect gramatical) (108) a. Se văd venind niște polițiști. b. ?? Se vede venind niște polițiști. (enunțul este incorect gramatical) Prin urmare, nominalul impune acordul verbului predicativ indiferent de topica sa. Avem astfel argumente pentru a considera că nominalul avansează în poziția de subiect al verbului-predicat, chiar și atunci când este postpus gerunziului (ca în Se aude apropiindu-se o mașină). 3.2. Grupurile prepoziționale Poziția subiectului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nominale, nici forme verbale nepersonale, nici propoziții relative sau conjuncționale. Este vorba de grupuri prepoziționale, ca în (109), sau propoziții reduse, ca în (110)58. Trebuie spus că termenii non-canonici (grupuri prepoziționale, propoziții reduse) pot ocupa poziția de subiect când verbul are anumite caracteristice semantice, selecționale. În general, este vorba de verbe non-agentive, de stare sau cauzative (în acest caz, subiectul având rolul tematic Cauză). Adesea, predicatul este exprimat prin verbul a fi. Când în poziția de subiect se află un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]