71,259 matches
-
recupera ca urmare a pronunțării unei hotărâri definitive în materia falimentului are o rațiune evidentă în acord cu prevederile art. 56 alin. (1) și (2) din Constituție, întrucât lipsește practic baza de impozitare, așa încât nerecunoașterea unei facilități identice și pentru creditorii ale căror creanțe au fost șterse ca urmare a aprobării unui plan de reorganizare apare ca discriminatorie, așezarea injustă a sarcinilor fiscale creând prin ea însăși o discriminare în rândul acelorași categorii de contribuabili (creditori care nu își mai pot
DECIZIE nr. 162 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 138 lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272160_a_273489]
-
unei facilități identice și pentru creditorii ale căror creanțe au fost șterse ca urmare a aprobării unui plan de reorganizare apare ca discriminatorie, așezarea injustă a sarcinilor fiscale creând prin ea însăși o discriminare în rândul acelorași categorii de contribuabili (creditori care nu își mai pot recupera creanțele datorită stării de insolvabilitate a debitorului). De altfel, în acord și cu jurisprudența Curții Constituționale*1), aplicarea principiului constituțional al așezării juste a sarcinilor fiscale presupune ca fiscalitatea să fie nu numai legală
DECIZIE nr. 162 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 138 lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272160_a_273489]
-
existente în momentul înființării popririi, dar care va deveni exigibilă ulterior, precum și sumele făcând obiectul unei datorii ce se va naște după data înființării popririi, dar care provin dintr-un raport juridic existent la acea dată între terțul poprit și creditorul debitorului urmărit. Caracterul mixt de procedură de urmărire silită și de act de conservare pe care îl are poprirea impune validarea ei și pentru sumele ce se vor datora în viitor. Această condiționare nu poate opri însă validarea popririi în
DECIZIE nr. 3 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 275/2006 şi a dispoziţiilor art. 87 din Legea nr. 254/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272187_a_273516]
-
actele sau omisiunile administrației nu pot avea drept consecință nici împiedicarea executării, nici, cu atât mai puțin, repunerea în discuție a fondului deciziei. De aici rezultă că autoritățile potențial responsabile trebuie să ia măsurile adecvate și suficiente pentru a asista creditorul, chiar dacă acesta este statul, în recuperarea efectivă a prejudiciului cauzat, întrucât altfel protejarea drepturilor creditorului ar deveni teoretică sau iluzorie, iar nu concretă și efectivă. 10. Curtea Constituțională, prin deciziile nr. 798 din 27 septembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial
DECIZIE nr. 3 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 275/2006 şi a dispoziţiilor art. 87 din Legea nr. 254/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272187_a_273516]
-
mai puțin, repunerea în discuție a fondului deciziei. De aici rezultă că autoritățile potențial responsabile trebuie să ia măsurile adecvate și suficiente pentru a asista creditorul, chiar dacă acesta este statul, în recuperarea efectivă a prejudiciului cauzat, întrucât altfel protejarea drepturilor creditorului ar deveni teoretică sau iluzorie, iar nu concretă și efectivă. 10. Curtea Constituțională, prin deciziile nr. 798 din 27 septembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 13 noiembrie 2007, și nr. 1.226 din
DECIZIE nr. 3 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 275/2006 şi a dispoziţiilor art. 87 din Legea nr. 254/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272187_a_273516]
-
ca din acest circuit să fie exclus dreptul de proprietate. A accepta un atare punct de vedere ar însemna a institui o clauză de nerăspundere pentru titularul obligației asumate (debitor), pus astfel la adăpost împotriva valorificării silite a creanței de către creditorul său. Realizarea dreptului acestuia din urmă ar deveni dependentă exclusiv de bunul plac al debitorului, ceea ce ar afecta esențial securitatea circuitului civil. 12. Cu privire la raportul dintre persoana condamnată și administrația penitenciarului în legătură cu sumele de bani cuvenite pentru munca prestată, astfel
DECIZIE nr. 3 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 275/2006 şi a dispoziţiilor art. 87 din Legea nr. 254/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272187_a_273516]
-
a dispunerii confiscării sau a obligării la plata cheltuielilor judiciare, titularul sesizării a prezentat opinia următoare: 14. Codul civil de la 1864, începând cu art. 1720, reglementa privilegiile și ipotecile. Privilegiile sunt preferințe pe care legea le acordă în considerarea calității creditorilor, în scopul recuperării prioritare a creanțelor lor. 15. În cazul persoanei care a solicitat și a primit despăgubiri civile, art. 62 din Legea nr. 275/2006 , în prezent art. 87 din Legea nr. 254/2013 , stabilește că o cotă de
DECIZIE nr. 3 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 275/2006 şi a dispoziţiilor art. 87 din Legea nr. 254/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272187_a_273516]
-
lunar pentru munca prestată, aceasta este destinată satisfacerii unor nevoi personale și respectării unor drepturi, dar în art. 49 alin. (4) din Legea nr. 275/2006 , respectiv în art. 70 alin. (4) din Legea nr. 254/2013 , sunt precizați și creditorii care au un drept de preferință: Administrația Penitenciarelor, membrii familiei care au nevoie de sprijin, dar și creditorii ale căror creanțe au fost stabilite prin hotărârea de condamnare, creanțe în care pot fi incluse și creanțele fiscale cuvenite statului. 29
DECIZIE nr. 3 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 275/2006 şi a dispoziţiilor art. 87 din Legea nr. 254/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272187_a_273516]
-
49 alin. (4) din Legea nr. 275/2006 , respectiv în art. 70 alin. (4) din Legea nr. 254/2013 , sunt precizați și creditorii care au un drept de preferință: Administrația Penitenciarelor, membrii familiei care au nevoie de sprijin, dar și creditorii ale căror creanțe au fost stabilite prin hotărârea de condamnare, creanțe în care pot fi incluse și creanțele fiscale cuvenite statului. 29. Se poate remarca faptul că prin aceste dispoziții legale sa instituit o insesizabilitate relativă și parțială, enumerarea scopurilor
DECIZIE nr. 3 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 275/2006 şi a dispoziţiilor art. 87 din Legea nr. 254/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272187_a_273516]
-
alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 275/2006 , respectiv a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. a) și alin. (3) din Legea nr. 254/2013 , se pot reține următoarele: - în situația în care nu există alți creditori decât administrația financiară, aceste cote pot face obiectul popririi; - în situația concursului dintre creditori, se consideră că administrațiile financiare au un drept de preferință de același rang cu cel al administrației penitenciarului sau al părții civile, astfel încât distribuirea sumei se
DECIZIE nr. 3 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 275/2006 şi a dispoziţiilor art. 87 din Legea nr. 254/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272187_a_273516]
-
dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. a) și alin. (3) din Legea nr. 254/2013 , se pot reține următoarele: - în situația în care nu există alți creditori decât administrația financiară, aceste cote pot face obiectul popririi; - în situația concursului dintre creditori, se consideră că administrațiile financiare au un drept de preferință de același rang cu cel al administrației penitenciarului sau al părții civile, astfel încât distribuirea sumei se va face proporțional, respectându-se drepturile de preferință ale creditorilor, cu precizarea că respectarea
DECIZIE nr. 3 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 275/2006 şi a dispoziţiilor art. 87 din Legea nr. 254/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272187_a_273516]
-
în situația concursului dintre creditori, se consideră că administrațiile financiare au un drept de preferință de același rang cu cel al administrației penitenciarului sau al părții civile, astfel încât distribuirea sumei se va face proporțional, respectându-se drepturile de preferință ale creditorilor, cu precizarea că respectarea drepturilor persoanei condamnate, astfel cum sunt menționate în prevederile art. 49 alin. (4) din Legea nr. 275/2006 , respectiv art. 70 alin. (4) din Legea nr. 254/2013 , este prioritară înființării sau menținerii popririi, în sensul
DECIZIE nr. 3 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 275/2006 şi a dispoziţiilor art. 87 din Legea nr. 254/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272187_a_273516]
-
său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urma i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente. 61. Așadar, pentru înființarea popririi, trebuie să se constate existența a două raporturi juridice: unul între creditorul popritor și debitor, iar altul între debitor și un terț, raport în care terțul este debitor al celui urmărit de către creditorul popritor. 62. În chestiunea de drept supusă dezlegării prin recursul în interesul legii primul raport juridic are drept părți
DECIZIE nr. 3 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 275/2006 şi a dispoziţiilor art. 87 din Legea nr. 254/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272187_a_273516]
-
raporturi juridice existente. 61. Așadar, pentru înființarea popririi, trebuie să se constate existența a două raporturi juridice: unul între creditorul popritor și debitor, iar altul între debitor și un terț, raport în care terțul este debitor al celui urmărit de către creditorul popritor. 62. În chestiunea de drept supusă dezlegării prin recursul în interesul legii primul raport juridic are drept părți pe titularul creanței fiscale, în calitate de creditor popritor, și pe inculpatul condamnat la plata acesteia, în calitate de debitor. 63. În al doilea raport
DECIZIE nr. 3 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 275/2006 şi a dispoziţiilor art. 87 din Legea nr. 254/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272187_a_273516]
-
între debitor și un terț, raport în care terțul este debitor al celui urmărit de către creditorul popritor. 62. În chestiunea de drept supusă dezlegării prin recursul în interesul legii primul raport juridic are drept părți pe titularul creanței fiscale, în calitate de creditor popritor, și pe inculpatul condamnat la plata acesteia, în calitate de debitor. 63. În al doilea raport juridic sunt părți condamnatul care, în urma muncii prestate, are dreptul să primească suma de bani arătată la art. 87 alin. (1) lit. a) din Legea
DECIZIE nr. 3 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 275/2006 şi a dispoziţiilor art. 87 din Legea nr. 254/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272187_a_273516]
-
condamnat la plata acesteia, în calitate de debitor. 63. În al doilea raport juridic sunt părți condamnatul care, în urma muncii prestate, are dreptul să primească suma de bani arătată la art. 87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 254/2013 , în calitate de creditor, și administrația penitenciarului unde condamnatul execută pedeapsa, în calitate de debitor. 64. Administrația penitenciarului poate avea calitatea de terț poprit pentru veniturile realizate de persoanele condamnate pentru munca prestată, în cota arătată la textul sus-menționat, întrucât veniturile sunt încasate de către administrația penitenciarului
DECIZIE nr. 3 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 275/2006 şi a dispoziţiilor art. 87 din Legea nr. 254/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272187_a_273516]
-
instituirea unei afectațiuni speciale în folosul unui terț, permite înființarea popririi, însă doar în vederea îndeplinirii destinației conferite de lege prin afectațiunea specială stabilită. 70. La rândul său, persoana condamnată, în calitate de debitor al sumelor menționate în hotărârea penală care constituie titlul creditorului, poate să execute voluntar aceste obligații. 71. Cu alte cuvinte, atât timp cât nu se încalcă destinația pe care legea o acordă veniturilor realizate de persoana condamnată, măsura în care plata se face benevol sau silit nu prezintă relevanță; din această perspectivă
DECIZIE nr. 3 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 275/2006 şi a dispoziţiilor art. 87 din Legea nr. 254/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272187_a_273516]
-
prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2001. Anterior acestei modificări legislative, poprirea se realiza la cererea creditorului de către judecătoria de la domiciliul/sediul terțului poprit sau al debitorului. Președintele judecătoriei ordona poprirea prin comunicarea acesteia terțului poprit; de asemenea, se dispunea citarea acestuia și comunicarea unei copii de pe cererea de poprire. La termenul pentru care a fost citat
DECIZIE nr. 157 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 460 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272224_a_273553]
-
asemenea, se dispunea citarea acestuia și comunicarea unei copii de pe cererea de poprire. La termenul pentru care a fost citat, dacă se dovedea că terțul poprit este dator, "instanța va valida poprirea, condamnând pe terțul poprit să plătească suma poprită creditorului popritor" (art. 457 din cod). După modificarea operată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2000 , art. 453 alin. 1 din Cod a stabilit că "Poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului
DECIZIE nr. 157 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 460 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272224_a_273553]
-
condamnând pe terțul poprit să plătească suma poprită creditorului popritor" (art. 457 din cod). După modificarea operată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2000 , art. 453 alin. 1 din Cod a stabilit că "Poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit". "Poprirea se înființează fără somație, prin adresă însoțită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 452
DECIZIE nr. 157 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 460 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272224_a_273553]
-
de la scadența acestora, terțul poprit este obligat: a) să consemneze suma de bani sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite și să trimită dovada executorului, în cazul popririi prevăzute la art. 453 alin. 1; ... b) să plătească direct creditorului suma reținută și cuvenită acestuia (...)" (art. 456 alin. 1 din cod); ... Dacă terțul poprit nu-și mai îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit, creditorul
DECIZIE nr. 157 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 460 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272224_a_273553]
-
creditorului suma reținută și cuvenită acestuia (...)" (art. 456 alin. 1 din cod); ... Dacă terțul poprit nu-și mai îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi" (art. 460 alin. 1 din Cod). Astfel, potrivit textului
DECIZIE nr. 157 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 460 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272224_a_273553]
-
de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi" (art. 460 alin. 1 din Cod). Astfel, potrivit textului legal criticat atât creditorul, debitorul, cât și executorul judecătoresc/organul de executare au calitate procesuală activă pentru formularea cererii de validare a executării silite. Este interesant de observat, astfel cum se arată și în Decizia nr. 157 din 24 martie 2016 , că, potrivit art.
DECIZIE nr. 157 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 460 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272224_a_273553]
-
alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, instanța citează creditorul urmăritor, debitorul și terțul poprit. Așadar, se constată că executorul judecătoresc are calitate procesuală activă în sensul că poate sesiza instanța judecătorească, alăturându-se, astfel, "efortului" execuțional al creditorului, fără fi, însă, citat ulterior - desigur, pentru că nu are un drept propriu subiectiv de apărat. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, "executorul judecătoresc, deși îndeplinește un serviciu public, îl reprezintă pe creditor în raportul execuțional care s-a născut între creditor și
DECIZIE nr. 157 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 460 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272224_a_273553]
-
poate sesiza instanța judecătorească, alăturându-se, astfel, "efortului" execuțional al creditorului, fără fi, însă, citat ulterior - desigur, pentru că nu are un drept propriu subiectiv de apărat. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, "executorul judecătoresc, deși îndeplinește un serviciu public, îl reprezintă pe creditor în raportul execuțional care s-a născut între creditor și debitor, fiind, practic, un agent al acestuia" ( Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, paragraful 24
DECIZIE nr. 157 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 460 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272224_a_273553]