71,954 matches
-
Tot complexul, care constituie Centrala Tejo, reprezintă o veche Centrală Termoelectrică, care furniza energie electrică în Lisabona și în împrejurimile ei. Aceasta este o clădire unică în peisajul arhitectural din Lisabona, și unul dintre cele mai bune exemple de arhitectură industrială din prima jumătate a secolului XX în Portugalia. Centrala Tejo a fost construită între anii 1908 și 1951, cunoscând în toată această perioadă diferite stadii de expansiune. Structura sa, urmărește tipul de arhitectură occidentală de fier cu căptușeală din căramidă
Muzeul Electricității (Lisabona) () [Corola-website/Science/320886_a_322215]
-
în cele mai vechi corpuri ale lor (clădirea de joasă presiune), până la clasicism mai contemporan (clădirea de înaltă presiune). Odată cu extinderea centralei, au fost achiziționate de-alungul anilor terenuri și clădiri adiacente la propria centrală, ceea ce face azi un mare complex industrial cu o varietate de scopuri, fiind mereu fundalul fluviului Tejo care i-a dat numele. Din cauza stării de conservare a acestora, între anii 2001 si 2005, Muzeul a suferit lucrări de restaurare, pentru consolidarea structurilor, fațadelor și a utilajelor din
Muzeul Electricității (Lisabona) () [Corola-website/Science/320886_a_322215]
-
tone de cărbuni pentru a fi folosiți în fabrică. În aceeași curte, pot fi contemplate: sita, silozurile, ascensoarele pentru cărbune care amestecau și direcționau cărbunele pâna în partea de sus a clădirii pentru Cazanele de Inaltă Presiune. Intrarea în interiorul complexului industrial se face prin Sala de Expoziții, vechea clădire a Cazanelor de Joasă Presiune; unde acum este un spațiu liber, unde exista expoziții temporare și unde înca se mai pot observa conductele de aburi și buncarele pentru cărbune de la vechiile cazane
Muzeul Electricității (Lisabona) () [Corola-website/Science/320886_a_322215]
-
perioada de la 1848 și până în zilele noastre. Mai mult de 90 000 de fotografii și aproximativ 15 000 de cărți, majoritatea de specialitate în electricitate (în toate aspectele sale: tehnice, constructive, economice, istorice sau sociale), dar și monografii privind patrimoniul industrial și arheologic, muzeologie, teme de cultură generală, enciclopedii și publicații periodice. Centrul are de asemenea o politică de identificare și încorporare de documente, care pot fi găsite pe internet sau în propriul centru, precum și publicarea de monografii despre istoria de
Muzeul Electricității (Lisabona) () [Corola-website/Science/320886_a_322215]
-
a teritoriului țării, la evidențierea și delimitarea zonelor cu substanțe minerale utile; elaborarea de metode, procedee și tehnologii geologice și geofizice, inclusiv teledetecția și cartarea geochimica, pentru identificarea zonelor cu substanțe minerale utile, ape geotermale, precum și zonelor poluate datorită activităților industriale, în special miniere; întocmirea și editarea de hărți geologice, hidrogeologice, geofizice și geochimce pentru întreg teritoriul țării; cercetări fundamentale și de bază în domeniile mineralogiei, paleontologiei, stratigrafiei, geochimiei, geologiei regionale, hidrogeologiei, geotehnicii, magnetometriei, gravimetriei, geoelectricității, seismicii; studii privind impactul activităților
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
anvergură al centralei, care a fost extins în anul 1951, cu adăugarea unui alt cazan. Deși a funcționat pentru ultima dată în anul 1972, închiderea oficială a acesteia a fost în anul 1975, rămânând o mărturie de un patrimoniu arheologic industrial de mare importanță pentru orașul Lisabona. Din acest motiv, a fost clasificată ca Imobil de Interes Public în anul 1986. Din anul 1990, , este deschisă ca Muzeu de Electricitate. Clădirile construite în 1909, care acum nu mai există, constituie primitiva
Centrala Tejo () [Corola-website/Science/320909_a_322238]
-
clădirea pentru cazanele de mare presiune. Instalațiile de joasă presiune au început să fie construite în anul 1914 și au fost finalizate în anul 1930, având trei faze de construire de mare importanță. Prima (1914-1921) cuprinde construirea a două instalații industriale pentru cazane, sala mașinilor pentru alternatoare și pentru substație. A doua etapă (1914-1928) corespunde cu prima extindere a sălii pentru cazane cu o nouă instalație longitudinală, cu achiziționarea de un nou generator, cu construirea de un distribuitor de cărbune și
Centrala Tejo () [Corola-website/Science/320909_a_322238]
-
cu achiziționarea de un nou generator, cu construirea de un distribuitor de cărbune și cu pilonii pentru canalele circuitului de răcire. În sfârșit,a treia fază (1928-1930), a avut loc ultima extindere a sălii pentru cazane, cu o nouă instalație industrială de proporții mai mari decât celelalte, de la sala pentru mașini și a substație. Așadar, începând de la 1930, sala pentru cazane a centralei a avut unsperzece cazane de joasă presiune; zece dintre ele marca Babcock & Wilcox și una marca Humboldt. Sala
Centrala Tejo () [Corola-website/Science/320909_a_322238]
-
(CONPIROM) este o asociație patronală din România care reunește agenți economici cu activitate industrială. A fost înființată în martie 1992, prin liberul consimțământ al unui număr de 10 federații patronale. Președintele CONPIROM este omul de afaceri Vasile Turcu, care este unul dintre acționarii clubului de fotbal Dinamo București. CONPIROM reunește în următoarele federații patronale
Confederația Patronală din Industria Română () [Corola-website/Science/320923_a_322252]
-
și Bulgaria, în 2000, cât și din punctul de vedere al activităților desfășurate. Cefin Holding este prezent și în România, unde în anul 2006 realiza 70% din cifra sa de afaceri. În România are activități în domeniile auto, imobiliar și industrial, principala activitate fiind cea de distribuire a automobilelor utilitare Iveco. În domeniul auto, pe lângă comercializarea mașinilor Iveco, Cefin România mai desfășoară activități de service, execuții caroserii, montări și service pentru aparate de încălzire și aer condiționat, reșapare anvelope, comerț cu
Cefin () [Corola-website/Science/320957_a_322286]
-
România a realizat parcul logistic Cefin Logistics Park, amplasat la Km 13 pe șoseaua București-Pitești. "Cefin Real Estate Asset Management (CREAM)" s-a desprins din Cefin Real Estate România în 2007 pentru gestionarea portofoliului de proiecte de dezvoltare imobiliară rezidențiale, industriale și multifuncționale. În octombrie 2008, CREAM a inaugurat "Cefin Logistic Park (CLP) Arad", parc logistic din Arad, amplasat pe o suprafață de 94.000 de metri pătrați, realizat printr-o investiție de 28 de milioane de euro.
Cefin () [Corola-website/Science/320957_a_322286]
-
de vot femilor, care era inactiv deși fusese aprobat în 1952. Karamanlis a câștigat trei scrutine succesive (1956, 1958 și 1961). În 1959 a anunțat un proiect pe cinci ani (1960-65) pentru economia greacă, dorind progresul agriculturii și al producției industriale, investiții majore în infrastructură și promovarea turismului. Pe plan internațional, Karamanlis a abandonat fostul obiectiv strategic al guvernului de unire a Ciprului cu Grecia, în favoarea susținerii independenței Ciprului. În 1958, guvernul său s-a angajat în negocieri cu Regatul Unit
Konstantinos Karamanlis () [Corola-website/Science/320938_a_322267]
-
Toate aplicațiile în care se utilizează microcontrolere fac parte din categoria așa ziselor sisteme încapsulate-integrate (“embedded systems”), la care existența unui sistem de calcul incorporat este (aproape) transparentă pentru utilizator. Printre multele domenii unde utilizarea lor este practic un standard industrial se pot menționa: în industria de automobile (controlul aprinderii/motorului, climatizare, diagnoză, sisteme de alarmă, etc.), în așa zisa electronică de consum (sisteme audio, televizoare, camere video și videocasetofoane, telefonie mobilă, GPS-uri, jocuri electronice etc.), în aparatura electrocasnică (mașini
Microcontroler () [Corola-website/Science/320971_a_322300]
-
etc.), în așa zisa electronică de consum (sisteme audio, televizoare, camere video și videocasetofoane, telefonie mobilă, GPS-uri, jocuri electronice etc.), în aparatura electrocasnică (mașini de spălat, frigidere, cuptoare cu microunde, aspiratoare), în controlul mediului și climatizare (sere, locuințe, hale industriale), în industria aerospațială, în mijloacele moderne de măsurare - instrumentație (aparate de măsură, senzori și traductoare inteligente), la realizarea de periferice pentru calculatoare, în medicină. Ca un exemplu din industria de automobile (automotive industry), unde numai la nivelul anului 1999, un
Microcontroler () [Corola-website/Science/320971_a_322300]
-
unui motor de procesare boolean care permite operațiilor logice booleene la nivel de bit să fie efectuate în mod direct și eficient cu ajutorul registrelor interne și RAM-ului. Aceasta caracteristică a ajutat la cimentarea popularității 8051 în aplicațiile de control industrial. O altă caracteristică importantă este că are patru seturi de registre separate, care pot fi utilizate pentru a reduce foarte mult latența de întreruperi, comparativ cu metoda mai comune de stocare a contextului de întreruperi într-o stivă. UART-urile
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
din cărămidă, elementul unificator al setului, se deosebește de toate celelalte clădiri din jur și îi conferă o estetică proprie. Totuși, în interiorul său este o structură de fier care suportă toată clădirea -adevăratul schelet al Centralei Tejo. Înainte de actualul complex industrial, exista în același loc o mică “fabrică de electricitate”, primitiva Centrală Tejo, numită popular Centrala Junqueira, nume provenit de la strada cu același nume. Nimic nu a mai rămas din această clădire, construită în anul 1909, pe baza proiectului făcut de
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
Neu și executat arhitectural de Charles Viellard și Fernand Touzet. În mod clar a avut o estetică modernă și o decorare localizată în principal în părțile din nord și sud. Pe parte vestică a clădirii principale, existau încă trei instalații industriale care adăposteau cazanele. Din această veche centrală s-au remarcat subțirile coșuri de fum, unul din cărămidă și unul din fier, în formă de trunchi de con inversat. Fațadele nord și sud a instalației principale, unde se afla generatoarele, au
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
să crească. In rama arcului rotund, inscripționat pe plăci, se poate citi: „1909 / CȘs Reunidas de Gaz e Electricidade / Estaçăo Eléctrica Central Tejo” („1909 / CȘs Reunite de Gaz și Electricitate / Stația Electrică Centrala Tejo”). De la sfârșitul secolului al-XIX-lea, sunt instalațiile industriale ale vechei rafinării de zahăr situate lângă centrală, proprietate a Companiei de Zahăr din Mozanbic. Acestea au fost achiziționate când s-a început demolarea primitivei Centrale Tejo. Aceasta a fost o mică fabrică, fără mari ornamente, dar cu o formă
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
este marcată de Modernism, (desemnată de Arta Nouă, în Portugalia). Are o structură de fier și este îmbracată cu cărămidă, care, de asemenea, este folosită și la Clădirea de Înaltă Presiune. Vechea Sală pentru Cazane este compusă din patru instalații industriale, trei dintre ele egale și a patra de mai mari dimensiuni, acoperite cu acoperiș în două ape, care creează un unic spațiu diafan în interiorul ei. Pe parte estică, tranversal de acestea, există alte două instalații care au aceeași estetică modernistă
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
principale de construcție: Odată cu construcția clădirii pentru cazanele de joasă presiune și a noii Săli de mașini, Centrala Tejo a început să se consolideze fie în aspectele productive fie la nivel arhitectonic, folosind cărămidă la fațadele vizibile de pe tot complexul industrial. Din nou, în această perioadă de joasă presiune este posibil să se distingă trei faze de construcție: Construcția clădirilor de joasă presiune și de mașini a început în 1914. Proiectul a inclus mai multe corpuri ale fabricii: două nave longitudinale
Centrala Tejo (istorie) () [Corola-website/Science/320999_a_322328]
-
Junqueira. Progresiv, în funcție de creșterea consumului, a fost din nou indispensabil să se efectueze noi și importante lucrări la Centrală pentru a crește și finaliza sala pentru cazanele de joasă presiune. În programul elaborat de CRGE era prevăzută extinderea unei nave industriale care să adăpostească trei noi cazane de joasă presiune și achiziționarea de un nou grup generator. Astfel în anul 1922 a fost efectuat un studiu privind instalarea cazanelor nr.7 și 9 și posibilitatea de funcționare cu cărbune pulverizat care
Centrala Tejo (istorie) () [Corola-website/Science/320999_a_322328]
-
cincisprezece ani de construcți și extinderi,Centrala Tejo în faza ei de Joasă Presiune dispunea,în sfârșit,de trei mari arii de fabricație:cazane,mașini și substații,fiind situate paralel cu fluviul. Sala pentru cazane era formată din patru nave industriale care creau un spațiu liber în interior, în care se adăposteau unsprezece cazane de joasă presiune, zece de marca Babcock & Wilcox (tehnologie britanică) și una de marca Humboldt (de origene germană). Sala de mașini este un spațiu longitudinal și deasemenea
Centrala Tejo (istorie) () [Corola-website/Science/320999_a_322328]
-
energie mai mare în acestea, pentru a se valorifica eficiența de putere permisă de grupurile turboalternatoare.Cazanele au fost din nou comandate la fabrica Babcock &Wilcox și din cauza dimensiunilor sale mari, a determinat construirea clădiriei celei mai mari a complexului industrial, Clădirea pentru Cazanele de Înaltă Presiune. În anul 1938, deja dezactivată și scoasă din uz,a început demolarea a ceea ce a mai rămas din vechea și primitiva centrală pentru a se construii, în locul ei, această nouă arie de fabricație a
Centrala Tejo (istorie) () [Corola-website/Science/320999_a_322328]
-
a pus problema despre ceea ce se v-a face cu vechea Centrală Tejo, în care exista o mare cantitate de mașini, asociată cu toată impunătoarea structură.Propunerea a fost clară: redeschiderea ca Muzeu de Știință și,în același timp, arheologie industrială. În același an în care clădirea a fost declarată Imobil de Interes Public, aceasta petrecându-se în anul 1986, a început să lucreze echipa fondatoare a viitorului Muzeu de Electricitate, deschizând pentru prima dată porțile la public în anul 1990
Centrala Tejo (istorie) () [Corola-website/Science/320999_a_322328]
-
simbolul păsării Phoenix pe stema orașului, ca simbol al renașterii. Secolul al XIX-lea a adus o perioadă de înflorire culturală și economică a Buzăului. În această perioadă a fost construit Palatul Comunal, clădirea-simbol a orașului, care a devenit centru industrial și nod feroviar. În timpul primului război mondial, Buzăul a fost ocupat de trupe germane, mulți locuitori refugiindu-se de forțele de ocupație în satele din preajmă sau în Moldova. Dezvoltarea orașului a fost frânată temporar, dar s-a reluat după
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]