73,760 matches
-
a fost imediat suspectată că a ordonat asasinatul cu ajutorul lui Ludovic și Robert. După moartea soțului ei, tânăra regină a fost puternic influențată de Robert, dar până în octombrie 1346, ea s-a apropiat mai mult de Ludovic. Mama fraților a murit în aceași lună, lăsând pretențiile Imperiului Latin lui Robert, care la rândul său, i-a cedat lui Ludovic Principatul de Taranto. Ludovic și Ioana s-au căsătorit în Napoli pe 22 august 1347, fără a solicita dispensa de la Papa Clement
Ludovic I de Neapole () [Corola-website/Science/330927_a_332256]
-
reginei ca pe un prizonier", și a fost de acord să-l recunoască ca rege și co-domnitor doar cu condiția ca el să accepte coroana doar prin dreptul Ioanei. Fiica lor Frances, s-a născut curând după aceea, dar a murit la doar câțiva ani. Ludovic a primit recunoașterea oficială de la Papa Clement în co-domnie alături de soția sa pe 20 sau 23 martie 1352, și a fost încoronat rege pe 25 sau 27 mai 1352. Deși cuplul era tânăr, după ce singurul
Ludovic I de Neapole () [Corola-website/Science/330927_a_332256]
-
ani. Ludovic a primit recunoașterea oficială de la Papa Clement în co-domnie alături de soția sa pe 20 sau 23 martie 1352, și a fost încoronat rege pe 25 sau 27 mai 1352. Deși cuplul era tânăr, după ce singurul copil supraviețuitor (Frances) murise în ziua încoronării, Ioana nu a mai putut avea copii. Ludoic a fondat Ordinul Knot cu ocazia încoronării sale, în speranța că va spori reputația pătată pe care o împărțea cu Ioana. În 1356, cei doi au fost încoronați în
Ludovic I de Neapole () [Corola-website/Science/330927_a_332256]
-
ca baronii săi să se răzvrătească. În Neapole, el s-a confruntat cu opoziția verilor și soției sale din Casa de Anjou-Durazzo, care au respins puternic dominația sa, iar Ludovic de Gravina a început revolte agitate în Aqulia. Ludovic a murit, probabil, de ciumă bubonică, în Napoli pe 26 mai 1362. Ioana a reluat imediat autoritatea pe tărâmurile ei. Deși s-a căsătorit încă de doua ori după moartea lui, cu Jaime al IV-lea de Mallorca și Otto, Duce de
Ludovic I de Neapole () [Corola-website/Science/330927_a_332256]
-
ei timp de patruzeci de zile. Face parte dintr-o familie cu rădăcini în literatura turcă, tatăl său scriind prima lucrare dramatică cunoscută până la ora actuală, în perioada "Tanzimatului": Aventura lui Ibrahim-pașa cu Gulșeni „Hikâye-i Ibrahim Pașa ile Ibrahim Gulșeni”. Moare pe 13 aprilie în Istanbul. Începând cu anul 1860 în cadrul imperiului otoman se vor produce schimbări cu efecte benefice atât pe plan social și economic, cât și în ceea ce privește literatura. În această perioadă numită "Tanzimat", pătura intelectuală va lupta prin intermediul literaturii
Abdulhak Hamid Tarhan () [Corola-website/Science/330938_a_332267]
-
de proveniență a predecesorilor săi Abu Tammam (d. 845 d.Hr) și al-Buhturi (d. 897 d.Hr.). chiar a menționat că yemeniții posedă un talent înnăscut și unic pentru poezie. Referitor la mama poetului, sunt cunoscute puține lucruri. Aceasta a murit când al-Mutanabbi era mic, bunica fiind cea care l-a crescut. Familia poetului era săracă. Alegațiile cu privire la faptul că tatăl său se ocupa cu transportul apei par a fi plauzibile având în vedere faptul că acesta locuia în Kufa într-
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
Kapidağli Kostantin, celebrul pictor de pe lângă palatul otoman, în special în vremea lui Selim al III-lea (1789-1807), era de ordinea greacă. Nu se știe anul nașterii sale cat si împrejurările sau anul in care a murit. S-a născut în orașul Kyzikos din sudul peninsulei Kapidağ. Din picturile din perioada sa de început se observă că a continuat tradiția miniaturii aducând unele inovații, iar picturile din perioadă târzie a creației sale au schimbat formele iconografice și
Konstantin Kapıdağlı () [Corola-website/Science/330935_a_332264]
-
ralierea lui Sinan la cauza lui Saladin, în defavoarea cruciaților, care nu s-au dovedit suficient de diplomați încât să exploateze o posibilă alianță. Marele ismailit Rașid al-Din Sinan, a cărui poreclă „bătrânul munților” inspira teamă la curțile regilor și prinților, moare în jurul lui 1193. Autorul sunnit Ibn al-Jawzi plasează moartea acestuia în 1192 și îl descrie ca fiind un om de stat, înțelept și foarte priceput în a câștiga inimile oamenilor. Cronicarii vremii, ca Bustani al-Jami, susțin că adepții lui Sinan
Rașid al-Din Sinan () [Corola-website/Science/330944_a_332273]
-
spune că Sībawayhi a trecut de la studiul disciplinelor juridice la cercetarea gramaticii arabe după ce a făcut în public o greșeală de limbă, araba fiind a doua limbă pentru el care era etnic persan. Se pare de asemenea că Sībawayhi a murit de tânăr, în jurul vârstei de 32-40 de ani, probabil în Fărs. Sībawayhi a scris o singură lucrare, fără titlu, care este cunoscută îndeobște ca "Kităb Sībawayhi" ("Cartea lui Sībawayhi") sau pur și simplu "al-Kităb" ("Cartea"), în care a expus pe
Sibawayh () [Corola-website/Science/330948_a_332277]
-
pledeze în Iran împotriva a ceea ce el considera a fi idei extreme ale diferiților exponenți ai doctrinelor sufite. În urma căsătoriei de la Bagdad, Muhammad Ibn Abd al-Wahhab a avut șase fii, Hussain, Abdullah, Hassan, Ali, Ibrahim și Abdul Aziz (care a murit în tinerețe), fiecare dintre cei supraviețuitori întemeiând o școală religioasă pentru a duce mai departe învățăturile tatălui. Descendenții săi, Al ash-Sheikh (Arabă: aš-Šayḫ), conduc "‘ulama" și domină instituțiile religioase ale statului saudit, deținând un prestigiu asemănător cu cel al casei
Muhammad Ibn Abd al-Wahhab () [Corola-website/Science/330939_a_332268]
-
siriană susținută fățiș de SUA, i-a respins afirmațiile, declarând că „Armata Siriană Liberă lupta împotriva ISIS încă din ianuarie și continuă să o facă asumându-și mari riscuri și un pret scump. Mii de luptători sirieni pentru libertate au murit luptând acestei amenințări teroriste”. Abu Yusaf, comandant ISIS, afirmă și el în august 2014 că unii membri ai Armatei Siriene Libere, pregătiți de ofițeri americani, turci și arabi, dezertaseră și se alăturaseră ISIS. În septembrie 2014, au apărut zvonuri cum
Statul Islamic () [Corola-website/Science/330946_a_332275]
-
Ourumov. Sovieticii reușesc să fure sistemul secret militar numit "Goldeneye", care este capabil să declanșeze o explozie atomică, în straturile superioare ale atmosferei terestre. După o serie de peripeții spectaculoase, James Bond reușește să zădărnicească planul militar sovietic, trădătorul Grisenko moare prin congelare, iar Bond împreună cu Natalia ajung cu ajutorul unui elicopter militar american în golful Guantanamo.
Agentul 007 contra GoldenEye () [Corola-website/Science/330955_a_332284]
-
de la Passarowitz (2 iulie 1718), să fie ales tălmaciul principelui maghiar [[Francisc Rákóczi al II-lea]], aflat pe atunci la Tekirdağ. Și-a desfășurat această activitate până în anul [[1735]] , anul morții principelui care, extrem de mulțumit de slujitorul său, înainte să moară i-a trimis o scrisoare [[mare vizir|marelui-vizir]] Ali Pașa, prin care își recomanda în mod expres „loialul tălmaci”. Müteferrika a deținut atribuții politice și după acest moment. În anul [[1737]], a participat la negocierile făcute în scopul reînnoirii tratatului
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
a aflat în fruntea întâlnirilor de predare a cetății [[Orșova]], turcilor. În anul [[1745]], a pus bazele unei fabrici de hârtie la [[Yalova]], aducând din Polonia persoane abilitate în acest domeniu. Müteferrika, care deja obosise și înaintase în vârstă, a murit în anul [[1747]], fiind mai întâi îngropat în cimitirul Aynalıkavak, urmând ca în anul [[1942]] să fie deshumat și îngropat în lăcașul Mevlevi din Galata. Ibrahim era probabil familiar cu aproape toate tipurile de științe noi din [[Occident]], iar datorită
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
înfrânt și a acceptat suzeranitatea papală. La moartea sa, a lăsat regatul moștenire lui Richard I Inimă de Leu, iar celuilalt fiu, Ioan fără de Țară Plantagenet, i-a lăsat moștenire bogațiile coroanei. Richard I a participat la cruciade și a murit în 1199, pe tronul Angliei succedându-i fratele său, Ioan fără de Țară. Dinastia normandă a Plantageneților s-a sfârșit în tragicul război al celor două roze, început după dezastruosul „război de o sută de ani”. Cu istoria normandă s-a
Regatele scandinave () [Corola-website/Science/330962_a_332291]
-
mama sa, principesa Elena, locuind în vila de la Șosea cunoscută și drept Palatul Kiseleff. Carol, aflat în Franța, speculează situația internă și tatonează terenul în vederea unei reîntoarceri. Politicianul Ionel Brătianu, artizanul și garantul îndepărtării de la succesiunea tronului al lui Carol moare, fiind înlocuit în funcția de premier de Vintilă Brătianu. În 1928, guvernul Brătianu cade, fiind înlocuit de Guvernul Iuliu Maniu. -------- 1927 -------- 1928 -------- 1929 -------- 1930 Anii '30 au debutat pentru tânărul rege cu întoarcerea tatălui său, care i-a uzurpat tronul
Cronologia regelui Mihai () [Corola-website/Science/330961_a_332290]
-
Agatha, care a fost descrisă ca fiind rudă cu împăratul german, dar a cărei identitate nu este exact cunoscută. El a fost singurul fiul al părinților săi, și a mai avut două surori, Margareta și Cristina. Când regele Eduard a murit în ianuarie 1066, Edgar era încă adolescent, prea târăr pentru a fi un lider militar eficient. Acest lucru nu a fost un obstacol de netrecut: regii anteriori ai Angliei, Edwy, Edgar Pașnicul și Eduar Martirul au venit la tron la
Edgar Ætheling () [Corola-website/Science/330968_a_332297]
-
al Danemarcei din 1035 până în 1042 și rege al Angliei din 1040 până în 1042. A fost fiu al regelui Knud cel Mare (care a domnit în Danemarca, Norvegia și Anglia) și a soției acestuia, Emma a Normandiei. Când Knud a murit în 1035, a luptat să păstreze posesiunile tatălui său. Magnus I a preluat controlul în Norvegia însă Hardeknud a succedat ca rege al Danemrcei și a devenit rege al Angliei în 1040 după moartea fratelui său vitreg Harold Picior-de-Iepure. Hardeknud
Hardeknud () [Corola-website/Science/330969_a_332298]
-
anglo-saxone, fiind "părăsit pentru că era de prea mult în Danemarca", în timp ce Emma a fugit în Bruges, în Flanda. În 1039, Hardeknud a navigat însoțit de zece nave pentru a-și întâlni mama în Bruges. Harold a fost bolnav și a murit în martie 1040, iar trimișii din Anglia au traversat canalul pentru a-i oferi tronul lui Hardeknud. În 1035, Hardeknud i-a succedat tatălui său la tronul danez sub numele de Knud al III-lea. Hardeknud a călătorit în Anglia
Hardeknud () [Corola-website/Science/330969_a_332298]
-
marș spre nord, Malcolm a fost atacat de către Robert de Mowbray, Conte de Northumbria, ale cărui terenuri fuseseră devastate in apropiere de Alnwick pe 13 noiembrie 1093. Acolo, el a fost ucis de Arkil Morel, administratorul Castelului Bamburgh. Margareta a murit la scurt timp după ce a primit vestea morții soțului și fratelui ei. Malcolm și Ingebjorg au avut trei băieți: Malcolm și Margareta au avut opt copii:
Malcolm al III-lea al Scoției () [Corola-website/Science/330997_a_332326]
-
-l învinge pe Regele Nordului, Bethod. Ei vor să-l atragă spre o fortăreață în care să se lase asediați de el, în timp ce armata Uniunii urmează să-l atace pe la spate. Din păcate, imediat după plecarea lor, comandantul armatei Uniunii moare, iar numirea unui nou comandant - în condițiile întârzierilor cauzate de succesiunea la tron - paralizează acțiunile în Englia. Când află că Jezal l-a numit Lord Mareșal, Collem West pornește într-o cursă nebună de a veni în ajutor prietenilor săi
Puterea armelor () [Corola-website/Science/330977_a_332306]
-
turcilor în Bătălia de la Lepanto. Domnia lui Cosimo a fost una dintre cele mai militariste pe care Toscana a văzut-o vreodată. Cosimo a experimentat mai multe tragedii personale în ultimii ani ai domniei sale. Soția sa, Eleonora de Toledo, a murit în 1562, împreună cu patru dintre copiii săi din cauza unei epidemii de ciumă în Florența. Aceste decese l-au afectat foarte mult, și, împreună cu boala, l-au forțat pe Cosimo să abdice neoficial în 1564. Și-a lăsat fiul cel mare
Marele Ducat de Toscana () [Corola-website/Science/330983_a_332312]
-
din cauza unei epidemii de ciumă în Florența. Aceste decese l-au afectat foarte mult, și, împreună cu boala, l-au forțat pe Cosimo să abdice neoficial în 1564. Și-a lăsat fiul cel mare, Francesco, să conducă ducatul. Cosimo I a murit în 1574 de apoplexie, lăsând o Toscană stabilă și extrem de prosperă în spatele lui. Francesco a avut un interes scăzut în guvernarea regatului său, preferând să participe la experimente științifice. Administrația de stat a fost delegată birocraților. El a continuat alianța
Marele Ducat de Toscana () [Corola-website/Science/330983_a_332312]
-
a fost legată direct de economia toscană. Ferdindando, în ciuda faptului că nu mai era cardinal, a exercitat multă influență în conclavurile papale. În 1605, candidatul său, Alessandro de' Medici a fost ales drept Papa Leon al XI-lea. Leon a murit la sfârșitul acelei luni, totuși, din fericire pentru Medici, noul succesor, Papa Paul al V-lea, era de asemenea pro-Medici. Politică externă pro-papală a lui Ferdinando a avut dezavantaje. Toscana a fost depășită de ordinele religioase, toate nefiind obligate să
Marele Ducat de Toscana () [Corola-website/Science/330983_a_332312]
-
totuși, din fericire pentru Medici, noul succesor, Papa Paul al V-lea, era de asemenea pro-Medici. Politică externă pro-papală a lui Ferdinando a avut dezavantaje. Toscana a fost depășită de ordinele religioase, toate nefiind obligate să plătească impozite. Ferdinando a murit în 1609, lăsând un tărâm îmbelșugat. Fiul cel mare al lui Ferdinando, Cosimo, a urcat pe tron după decesul său. Ca și unchiul său Francesco I, nu avea înclinare spre guvernare și Toscana a fost condusă de minisștrii săi. Cei
Marele Ducat de Toscana () [Corola-website/Science/330983_a_332312]